|
20. Propunerea legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român, Pl-x 776/2015. Iniţiatorul. Domnul Diaconu. Nu. Din partea celor două comisii, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie, cine prezintă raportul? Domnule Dobre, vă rog.
|
|
Domnul Victor Paul Dobre: Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi de aceea vă rog să corectăm, pentru că a fost o eroare materială, Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă. Propunerea are ca obiect de reglementare interzicerea utilizării limbii materne a minorităţilor naţionale în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale, cu instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi cu serviciile publice deconcentrate. Conform expunerii de motive, cei care încalcă statutul de limbă oficială îşi vor pierde mandatul sau locul de muncă şi nu vor mai putea activa în instituţiile statului. Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ. Membrii Comisiei juridice şi ai Comisiei de administraţie publică au examinat propunerea în şedinţe separate. Soluţia legislativă prezentă contravine obligaţiilor asumate de România prin ratificarea Legii nr. 33/1995 a Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, precum şi prin ratificarea prin Legea nr. 282/2007 a Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. Totodată, se încalcă dispoziţiile art. 120 alin. (2) şi art. 128 alin. (2) din Constituţia României. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului respingerea propunerii legislaţie. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Achiziţiile democratice din ultimii 26 de ani, inclusiv cele privind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, sunt importante pentru ţara noastră şi pentru fiecare cetăţean. Trebuie să ne apărăm, inclusiv în faţa unor încercări populiste, naţionaliste şi şovine, de a renunţa la ele. De altfel, art. 4 alin. (2) din Constituţie prevede că România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială. Or, acest lucru înseamnă că nu avem cetăţeni de rang secund. Faptul că există comunităţi etnice importante în România îmbogăţeşte patrimoniul cultural religios şi istoric al ţării noastre. Or, aceşti cetăţeni sunt egali în drepturi cu toţi ceilalţi şi este necesar şi democratic ca ei să beneficieze de toate drepturile, inclusiv de posibilitatea de a folosi limba maternă în administraţie, acolo unde ponderea lor este semnificativă. Bogdan Diaconu, colegul nostru, iniţiator al acestei propuneri legislative, şi partidul său reprezintă, în opinia mea, un pericol extremist pentru democraţia din România. Domnia Sa, pe lângă faptul că vine cu astfel de propuneri, nu are nici măcar curajul şi respectul pentru colegi de a veni să-şi susţină propunerile legislative la comisii sau în plen. Voi vota împotrivă, aşa cum am făcut-o şi la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi sper ca astfel de iniţiative să fie taxate ferm de către politicienii responsabili şi să fie marginalizate în discursul politic şi discursul public din România. Mulţumesc. (Aplauze.)
|