Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

8. Proiectul de Lege privind decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene; PL-x 448/2019.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem un PL-x propus de foştii colegi parlamentari de la PMP, în 2019, Doru Coliu şi domnul Petru Movilă.

Şi voi da citire raportului comun suplimentar asupra Proiectului de Lege privind decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă, cu adresa PL-x 448/2019, au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă, în şedinţa din data de 2 octombrie 2019.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 385 din 14 mai 2019, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Economic şi Social, prin avizul nr. 2056 din 24 aprilie 2019, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţia "că este necesar ca măsurile propuse prin propunerea legislativă să fie extinse şi pentru cetăţenii români din afara Uniunii Europene".

Guvernul, prin punctele de vedere transmise cu nr. 885 din 11 iunie 2019, respectiv nr. 33 din 17 ianuarie 2020, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea obligaţiei ca statul român, la cererea familiei, să suporte cheltuielile aferente procedurilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene care au înregistrat venituri care nu depăşesc contravaloarea salariului mediu net, raportat de Institutul Naţional de Statistică la momentul decesului.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege şi au înaintat plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere a iniţiativei legislative, în data de 18 decembrie 2019.

În şedinţa din 13 aprilie 2021, în temeiul art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea la comisiile sesizate în fond a proiectului de lege.

Membrii celor două comisii sesizate au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Astfel, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi-a desfăşurat lucrările în data de 7 octombrie 2021, iar Comisia pentru politică externă a examinat proiectul de lege şi raportul preliminar al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din 8 decembrie 2021.

La dezbaterile din cadrul Comisiei pentru politică externă a participat, în calitate de invitat, şi domnul director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, domnul Bogdan Filip.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi...

Domnul Andi-Lucian Cristea:

...politică externă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat, vă rog.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Încerc, este un proiect de lege cu impact emoţional.

Şi acum vine partea interesantă, pentru că sunt explicaţiile juridice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă şi membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul suplimentar de respingere, pe următoarele considerente:

- promovarea acestei iniţiative legislative ar conduce la o discriminare evidentă între cetăţenii români care au decedat pe teritoriul României sau în alte ţări decât cele ale Uniunii Europene şi cei decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene;

- prin alocarea unor fonduri publice în scopul avut în vedere se poate ajunge la situaţii inechitabile în raport cu cetăţenii români domiciliaţi în ţară, care decedează, situaţii care încalcă principiul solidarităţii sociale;

- atât în cuprinsul propunerii legislative, cât şi în expunerea de motive nu sunt prevăzute mijloacele necesare pentru acoperirea sporului de cheltuieli, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, în raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Şi noi vă mulţumim.

Domnul Volosatîi Boris, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Boris Volosatîi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

AUR va susţine acest proiect de lege.

Şi rog toţi colegii să facă tot posibilul ca acest proiect de lege să devină lege.

Şi el nu este nicidecum discriminatoriu, pentru că cetăţenii noştri care au decedat în spaţiul european nu se află pe teritoriul României şi se vorbeşte în lege doar de repatriere a acestora.

Din aceste considerente, este o normalitate.

Şi vă chem la susţinerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Predescu Ana-Loredana, Grupul PSD, vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Repatrierea cetăţenilor decedaţi în afara graniţelor ţării reprezintă, cu siguranţă, un aspect cu implicaţii emoţionale şi consider că iniţiatorii acestui proiect au avut într-adevăr intenţii bune şi lăudabile.

Chiar şi personal am întâlnit situaţii dramatice ale unor familii care au aşteptat mai multe luni de zile pentru a-şi putea aduce în ţară rudele decedate, din cauza imposibilităţii de a strânge banii necesari aducerii lor în ţară.

Este greu de imaginat sau de ignorat, aşa cum am întâlnit - caz concret - o soţie tânără, cu copii, a trebuit să... dincolo de a face faţă durerii pierderii soţului decedat în străinătate, la muncă, să facă faţă şi procedurilor birocratice necesare aducerii acestuia în ţară.

Totodată, conform datelor oficiale, costul mediu necesar repatrierii unui cetăţean decedat este... costurile medii sunt în jur de 4.000-5.000 de euro, iar anual se estimează undeva la 2.500 de decese ale cetăţenilor români în străinătate.

La un prim calcul, costurile sunt de milioane de euro, mai ales că cifrele în realitate sunt mult mai mari, având în vedere că multe dintre familiile decedaţilor nu solicită înscrierea certificatelor de deces în cadrul registrelor de stare civilă române la misiunea diplomatică sau oficiul consular.

Peste aceste sume destul de greu de suportat de bugetul statului român, consider că se creează o situaţie inechitabilă, în raport cu cetăţenii români domiciliaţi în ţară, deoarece nu beneficiază de transport funerar pe teritoriul României şi, totodată, niciun stat membru al Uniunii Europene nu decontează aceste cheltuieli.

Toate cele expuse anterior reprezintă argumente puternice, atât pro acest proiect de lege, cât şi contra, însă soluţia pe care eu o consider corectă şi care să vină în sprijinul familiilor celor decedaţi în străinătate o reprezintă obligativitatea încheierii unei asigurări, mai ales pentru cei care deţin un contract de muncă pe teritoriul altui stat. Şi această soluţie vine de la Legea nr. 227 din 2 noiembrie 2020, al cărei art. 11 s-a modificat, în sensul în care ofertele ferme din contractele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) vor cuprinde cel puţin următoarele elemente - şi dau citire lit. p) - "asigurarea transportului lucrătorilor cetăţeni români în statul de primire, transportul de la locul cazării la locul desfăşurării activităţii, precum şi condiţiile de transport şi de repatriere a salariaţilor români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces".

Acesta consider eu că este un motiv întemeiat pentru a respinge acest proiect de lege, care îşi găseşte soluţia în unul deja existent.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Stoica Ciprian-Titi, Grupul AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

În ultimii 32 de ani, avem peste 5 milioane de români care au fost nevoiţi să plece peste hotare din cauza incompetenţei, hoţiei şi prostiei de care au dat dovadă guvernele pe care partidele din care faceţi parte le-au susţinut.

Ce vreau să vă spun este că aceşti români sunt cel mai mare investitor al ţării, trimit peste 6 miliarde de euro pe an, şi cred că 2, 3, 5 milioane de euro pentru a acoperi aceste costuri de repatriere are statul român.

Cum aţi găsit şi am găsit împreună bani pentru a susţine activitatea minorităţilor naţionale din România, cred că putem să-i ajutăm şi pe românii noştri care au fost nevoiţi să plece în afară.

Eu sunt unul dintre ei, care, din fericire, am reuşit să mă întorc şi cred că şi alţi colegi parlamentari care au locuit în diaspora ştiu foarte bine câte eforturi se fac de către comunităţi pentru a ajuta pe cei care nu au posibilitatea financiară, în cazul unei tragedii, să poată fi repatriaţi.

Gândiţi-vă că nu vor apela la aceste servicii decât aceia care au cu adevărat nevoie!

Aşa că această ipocrizie că ne speriem de nişte costuri de câteva milioane de euro pe an din partea unui stat care face parte din Uniunea Europeană nu cred că pot fi luate în calcul.

Vă rog mult să votaţi împotriva respingerii.

N-aţi fost de acord nici să introducem în bugetul de stat, prin amendamente, aceste sume. Măcar acum arătaţi că vă pasă, nu doar în alegeri, de cei peste 5 milioane de fraţi ai noştri, români, care din cauza dumneavoastră au plecat peste graniţă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Comisiile sesizate în fond propun respingerea.

Proiectul de lege rămâne la votul final.