Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

12. Propunerea legislativă privind introducerea în curricula şcolară de liceu a cursului "Istoria Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România"; Pl-x 3/2022.

Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Un deputat al PNL.

Vă rog.

Doamnă, am întrebat iniţiatorul dacă doreşte să ia cuvântul, n-am cerut raportul! (Se adresează doamnei deputat Rodica-Luminiţa Barcari.)

Puteţi prezenta raportul acum, dacă iniţiatorul nu doreşte să intervină.

Vă rog.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Distinse doamne,

Stimaţi domni,

Dragi colegi parlamentari,

Iniţiativa mea legislativă se referă la introducerea în curricula şcolară de liceu a disciplinei "Istoria Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România".

Socrate spunea că educaţia nu este despre umplerea unui vas, ci despre menţinerea aprinsă şi îmblânzirea unei flăcări. Despre această flacără este vorba în propunerea mea, flacăra Revoluţiei de la Timişoara, care trebuie menţinută aprinsă, şi nu pentru noi, pentru noi care avem norocul şi şansa de a fi contemporani cu o parte din eroii Revoluţiei de la Timişoara, de la Bucureşti şi din alte oraşe ale ţării, alţii nemaifiind între noi, ci comemorându-i, dar este vorba despre copiii noştri şi copiii copiilor noştri care trebuie să menţină aprinsă această flacără, să ştie ce s-a întâmplat în 1989 la Timişoara şi în alte oraşe ale ţării, pentru că libertatea, democraţia şi viitorul se datorează acelor momente.

Dacă expresia "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!" a fost extrapolată şi în alte domenii, cu siguranţă ei nu vor fi nevoiţi să repete istoria, pentru că vor şti ce s-a întâmplat atunci şi nu vor mai ajunge niciodată să parcurgă acele momente prin care am trecut o mare parte dintre noi.

Vă mulţumesc frumos şi sunt convins că veţi susţine acest proiect.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ, prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Propunerii legislative privind introducerea în curricula şcolară de liceu a cursului "Istoria Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România".

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 4 din 28 februarie 2022, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, propunerea legislativă menţionată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare introducerea în curricula şcolară, respectiv planurile-cadru de liceu, a disciplinei "Istoria Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România", în scopul asigurării unei bune informări a elevilor despre cel mai important moment revoluţionar al istoriei noastre recente. Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru această disciplină se vor elabora de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu reprezentanţii organizaţiilor de revoluţionari. Cadrele didactice care predau disciplina pot beneficia de pregătire profesională şi cursuri de perfecţionare de specialitate.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 14 martie 2022, comisia, cu 15 voturi pentru şi 4 abţineri, a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, Pirtea Marilen-Gabriel, PNL.

Vă rog.

Nu?

Andruşceac Antonio, Grupul AUR.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Revoluţionarii care au participat la evenimentele din toată România, nu numai din Timişoara, salută şi prin vocea mea acest demers care însă cred că trebuia făcut pe cale legală şi la o iniţiativă a Ministerului Învăţământului. Sper însă ca acest demers să nu fie considerat nelegal şi să ajungem să se studieze Istoria Revoluţiei române, nu Istoria Revoluţiei de la Timişoara, Istoria Revoluţiei române.

Nesusţinută din Bucureşti şi din toată ţara, acea revoluţie s-ar fi stins la Timişoara, aşa că este corect şi cinstit să vorbim românilor şi generaţiilor viitoare despre sacrificiul care s-a făcut în întreaga ţară pentru victoria Revoluţiei române.

Nu pot însă să trec şi să nu subliniez faptul că în Declaraţia de la Timişoara era un punct 8, pe care dacă dumneavoastră şi cei care au ocupat aceste locuri din Parlament cu ani şi zeci de ani în urmă l-ar fi acceptat - punctul 8 de la Timişoara, Legea lustraţiei -, lucrurile probabil ar fi stat cu totul şi cu totul altfel în România, iar accesul celor care au călcat în picioare democraţia în România, înainte de 1989, ar fi fost limitat.

Am însă speranţa ca împreună să uităm de greaua moştenire şi să facem un viitor mai bun pentru această ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Havârneanu Filip, USR.

Vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi se pare firesc ca toţi elevii să cunoască adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în 1989. A fost un moment care ne-a schimbat pentru tot restul istoriei noastre şi dintr-o dictatură am devenit o democraţie.

Elevii trebuie să cunoască detalii despre Revoluţia din 1989, despre istoria recentă, şi nu doar anumite frânturi. Dar proiectul de lege nu este scris bine, este neclar şi este inaplicabil în forma sa actuală, aşa cum susţine şi avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Materiile noi, ca aceasta, trebuie adăugate prin Ministerul Educaţiei, şi nu prin Parlament. Nu este în regulă să folosim acest lucru doar pentru a marca un punct politic.

Ca background, sistemul nostru educaţional nu a avut nicio reformă în ultimii 100 de ani şi este nevoie de a schimba curricula şi programa şcolară. În schimb, vedem că aceste lucruri nu se întâmplă.

Restructurarea planurilor-cadru este... (Vociferări.)

Văd că aveţi mare respect şi pentru educaţia elevilor noştri, şi pentru Revoluţie, aşa cum au respect şi alţi colegi care au adus aici torţionari să stea în băncile Parlamentului!

Din păcate, nu s-a finalizat nici acum dosarul de la Revoluţie şi nu avem nici măcar un muzeu al Revoluţiei!

Este trist ce se întâmplă. Folosim politica pentru a da bine, că noi suntem de acord şi că trebuie să arătăm ce s-a întâmplat, dar nici noi nu ştim ce se întâmplă de fapt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În primul rând, ţin să-l felicit pe colegul nostru, deputatul de Timiş Marinel Pirtea pentru această iniţiativă.

Revoluţia de la Timişoara şi Revoluţia română în ansamblu reprezintă un fenomen fundamental şi fondator. Dacă nu erau aceşti eroi, dacă nu erau aceşti martiri de la Timişoara - să nu uităm că au murit 93 de oameni, dintre care unii au fost apoi într-un mod barbar incineraţi în operaţiunea "Trandafirul", de către regimul criminal comunist - niciunul dintre noi nu ar mai fi fost astăzi aici. Dacă acei oameni, pe 15, 16, 17 decembrie 1989 nu ieşeau în faţa gloanţelor regimului criminal comunist, la Timişoara, nu ar mai fi existat democraţia în România, nu am mai fi avut onoarea de a-i reprezenta pe români aici, în Parlament. Şi de aceea cred că, dincolo de orice chichiţe, să le spunem birocratice, ori anumite nuanţe, este un lucru benefic că în şcolile româneşti se va discuta despre Revoluţia de la Timişoara şi, de asemenea, este esenţială aprofundarea a tot ceea ce înseamnă istoria recentă a României şi Revoluţia română, în ansamblu. Istoria nu poate fi neglijată, nu poate fi aruncată la coşul de gunoi. Istoria a ajuns un fel de Cenuşăreasă a sistemului de învăţământ românesc şi cu atât mai mult este esenţial să înţelegem acest lucru. Toate schimbările democratice, toate lucrurile de care beneficiem astăzi, când suntem o ţară liberă, membră a NATO şi a Uniunii Europene, se datorează eroilor din decembrie 1989 şi acest lucru trebuie să-l reţinem absolut cu toţii, indiferent de opţiunile noastre.

De asemenea, să nu uităm că pe 20 decembrie 1989, sub egida Frontului Democrat Român şi acelei elite revoluţionare absolut excepţionale pe care a dat-o Timişoara, oameni care au apărat libertatea, democraţia, pluralismul, Timişoara devenea primul oraş liber din România.

Să nu uităm valorile lui decembrie 1989: libertate şi democraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dancă.

Vă rog.

Domnul Ionel Dancă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând, aş vrea să spun că o astfel de disciplină şcolară aş considera-o utilă ca o materie opţională pentru elevi, atunci când aceştia doresc să aprofundeze mai multe cunoştinţe despre ceea ce s-a întâmplat la Revoluţia din decembrie ʾ89, aceasta fiind partea pozitivă.

Dar, în realitate, acest proiect de lege este un proiect de lege făcut ca o declaraţie politică, dar o declaraţie politică proastă, din păcate. Este o declaraţie politică care introduce ca disciplină obligatorie, în curricula şcolară, Istoria Revoluţiei din decembrie 1989, de la Timişoara şi din România, ca o disciplină obligatorie, deşi în mod normal ea ar trebui să existe în manualul de Istorie pentru copiii care învaţă Istoria României, un capitol dedicat şi aprofundat acestui subiect. Nu este o istorie paralelă sau separată istoria revoluţiei de istoria României.

Şi, mai grav decât atât, pe lângă faptul că se introduce în curricula şcolară o disciplină obligatorie care în mod normal este atributul Ministerului Educaţiei şi al instituţiilor de specialitate să stabilească curricula şcolară, nu aici, în plenul Parlamentului, dar ce mi se pare foarte grav, stimaţi colegi, şi vă rog să citiţi cu atenţie acest proiect de lege, la art. 2 din proiectul de lege, în forma iniţiatorului, se spune în felul următor: "Programa şcolară pentru această disciplină se elaborează de către Ministerul Educaţiei - atenţie! -, în colaborare cu reprezentanţii organizaţiilor de revoluţionari" şi sunt menţionate aceste organizaţii de revoluţionari. Printre acestea, Institutul Revoluţiei Române. Adică Iliescu, Gelu Voican-Voiculescu şi alţi agenţi KGB să-i înveţe pe copiii mei ce s-a întâmplat la Timişoara şi în România, în decembrie 1989. Este pur şi simplu scandalos!

De aceea, eu nu voi susţine acest proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mărturisesc că nu m-am uitat înainte să văd dacă această nouă disciplină va face parte ca disciplină obligatorie din curriculă sau opţională. Înţelesesem că va fi o disciplină opţională, caz în care şi-ar fi justificat pe deplin locul între celelalte discipline opţionale, având în vedere motivele expuse deja. Însă în cazul în care ea va fi obligatorie - şi o să verificăm asta - nu îşi are locul. Nu îşi are locul! Nu putem face din fiecare capitol de istorie sau de altceva o nouă disciplină. Este calea sigură spre distrugerea învăţământului românesc, pavată cu aşa-zise intenţii bune.

Nu putem crea zeci şi zeci de materii din capitole, materii obligatorii, şi să pretindem că dorim un învăţământ de calitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Barcari Rodica-Luminiţa.

Vă rog.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Mulţumesc.

Daţi-mi voie să vă spun că un amendament a propus această disciplină ca opţională, deci nu va fi disciplină obligatorie. Chiar eu am propus acest amendament care a şi trecut.

Deci pentru o informare corectă am dorit să fac această precizare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbateri.

La titlu, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 4 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.