Dezbateri parlamentare

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru a începe votul final.

Pentru a începe şedinţa cred că mai e nevoie de un secretar.

Domnule Buican, cu respectul cuvenit, vă aşteptăm!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Vot, vă rog.

229. Suntem în cvorum.

Liderii de grup, sunt probleme? Nu.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Condiţii de muncă mai bune pentru o Europă socială mai puternică: valorificarea deplină a beneficiilor digitalizării pentru viitorul muncii COM(2021) 761; PHCD 44/2022.

Vot, vă rog.

Cu 251 de voturi pentru, un vot contra, adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin; PL-x 134/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

217 voturi pentru, 8 contra, 29 de abţineri.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului; PL-x 135/2022; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

222 de voturi pentru, 10 contra şi 27 de abţineri.

Adoptat.

Legea pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 369/2021/2022...

Ştefan Ion, explicarea votului?

Vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion Ştefan:

Stimaţi colegi,

Am votat împotriva acestui proiect de lege pentru faptul că, prin modificările aduse de dumneavoastră, o să blocaţi economia.

Toţi antreprenorii mici şi mijlocii vor avea de suferit, ca urmare a acestor modificări legislative.

Să ştiţi că, creditul furnizor, astăzi, din România, depăşeşte creditul bancar cu mult, iar cu aceste modificări introduse acest credit furnizor se va reduce. Prin reducerea creditului furnizor o să reuşiţi să blocaţi antreprenorii mici şi mijlocii. Aceste modificări sunt doar în interesul marilor companii care lucrează cu alte modalităţi de plată, cu alte cuvinte toate facturile dânşilor sunt la Factoring, sunt asigurate şi nu au nevoie de file de cec şi de bilete la ordin.

Aveţi mare grijă! Această modificare va aduce mari probleme sistemului antreprenorial din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

4. Legea pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 369/2021/2022; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

166 de voturi pentru, 59 contra, 26 de abţineri.

Adoptată.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant; PL-x 139/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

253 de voturi pentru, două contra.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat de partea română la Bucureşti, la 5 martie 2020, la Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea Batalionului multinaţional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002; PL-x 184/2022; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, 4 contra.

Adoptat.

Domnul Chelaru Mircia, explicarea votului.

Vă rog, domnule general.

Domnul Mircia Chelaru:

Am onoarea să vă salut!

N-aş fi intervenit acum dacă pe procedură s-ar fi permis dezbaterea sau intervenţia la dezbaterea acestei legi.

Votarea acestei legi este evident unanimă şi ea trebuie să existe pentru intrarea în vigoare a acestui protocol.

Este cât mai aproape de realitatea pe care o trăim. Acest batalion a fost înfiinţat în 2002. A se reţine, atunci Slovacia, Ungaria şi Ucraina - Grupul de la Visegrád - au acceptat să intre în consonanţă, la propunerea aliaţilor noştri, să facă acest batalion de intervenţie pentru dezastre şi calamităţi în cursul superior al Tisei.

Prin acest protocol se extinde autoritatea de intervenţie - a se reţine - inclusiv în cursul inferior, la confluenţa cu Dunărea, şi pe tot traseul de 1.075 de kilometri al Dunării. Acest batalion care era în aria panonică poate să acţioneze acum, inclusiv în zona Brăila, Tulcea, până în Deltă. Foarte bine!

Avem o relaţie pe care o contestă unii, aceea că unele ţări membre NATO, respectiv atât Slovenia, Ungaria şi România, intră într-un parteneriat sau intră într-o componenţă de structură operativă cu un stat nemembru NATO.

Deci se poate, domnule preşedinte Ciolacu, şi de aceea, dacă tot s-a extins această responsabilitate până la gurile Dunării, sugerez, de la această tribună a Parlamentului, să se ia în calcul ca asemenea modalităţi de cooperare să se facă şi pe flancul Estic, să producem aceste unităţi de cooperare şi de asamblare a intervenţiei în caz de dezastre, calamităţi şi alte situaţii de urgenţă şi cu fraţii noştri din Republica Moldova, poate şi cu entităţile din sudul Ucrainei, din zona respectivă până la Nistru.

Dacă această lege poate fi îmbunătăţită ulterior, vom vedea, dar de la această tribună remit această sugestie guvernanţilor şi celor care se îngrijesc de buna noastră vieţuire.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

E vorba totuşi de un batalion multinaţional de geniu, rămânând la zona de calamităţi în ceea ce priveşte Republica Moldova. După cum bine ştim, Republica Moldova îl are stipulat în Constituţie.

Legi organice. Adoptări.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 23 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; Pl-x 187/2022; lege organică.

Comisia pentru drepturile omului şi Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

174 de voturi pentru, 77 contra, 4 abţineri.

Adoptată.

Legi organice. Respingeri.

Propunerea legislativă pentru...

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog, domnule Tanasă Dan! Vă rog. Scuzaţi-mă!

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Grupul AUR a votat împotrivă.

Şi, repet, în baza experienţei mele de peste 14 ani cu această instituţie am dovedit deja în zeci de cazuri că în România există un curent puternic al antiromânismului. L-am dovedit deja, prin decizii, nenumărate decizii ale Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Şi prin faptul că, repet, în nenumărate cazuri, din păcate, CNCD a refuzat să constate discriminarea românilor şi am fost nevoit să apelez la instanţele de judecată, am nenumărate dosare câştigate definitiv la Înalta Curte. Repet, am dovedit că există un puternic fenomen al antiromânismului, în România.

De asemenea, tot în baza experienţei mele am nenumărate decizii ale Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării prin care eu personal am fost sancţionat şi pe care am reuşit să le anulez în instanţă.

Ca atare, având în vedere, repet, experienţa mea de peste 14 ani, confirm că de foarte multe ori Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării se comportă ca un organ de poliţie politică.

Nu în ultimul rând resping ferm, de la microfonul Camerei Deputaţilor, faptul că în România am avea de-a face cu un curent antisemit.

Resping ferm şi consider că toţi cei care încearcă să lipească această etichetă unei formaţiuni politice fac mari deservicii României, pentru că pătează onoarea şi imaginea României, speculând în declaraţii politice şi încercând să lipească o etichetă unui partid, în fapt aruncă şi pătează imaginea României.

Respingem ferm antisemitismul, respingem ferm orice încercare de a lipi pe imaginea României eticheta de antisemitism.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul deputat Wiener Adrian.

Vă rog.

Domnul Adrian Wiener:

Stimaţi colegi,

Votul USR împotrivă nu este un vot împotriva instituţiei CNCD sau a importanţei acesteia în echilibrul democratic din România.

Dimpotrivă, şi eu, şi colegii noştri am apelat cu toată încrederea la această instituţie, semnalând situaţii de discriminare.

Ceea ce vreau însă să adaug este faptul că există de ani de zile prin sertarele instituţiilor din România decizii. Nu ştiu dacă ştiţi, sunt decizii executorii cele ale CNCD.

Aşadar, există decizii ale CNCD-ului care zac prin sertare, decizii care semnalează situaţii de discriminare profundă şi care nu sunt băgate în seamă de instituţiile din România. Instituţiile din România nu au un respect faţă de CNCD, în ciuda afirmaţiilor elogioase şi pe bună dreptate făcute la acest microfon la adresa CNCD-ului.

Am să vă dau un singur exemplu. După ani de zile de când CNCD a semnalat situaţia profundă de discriminare a etnicilor români care absolvă Facultatea de Medicină din România şi îşi iau examenul de rezidenţiat şi cărora nu li se fac contracte de muncă în spitale şi trăiesc cu o bursă de 80 de euro pe lună, aşadar după ani de zile Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi chiar Parlamentul, Comisia pentru educaţie din Parlament, ignoră acest lucru, în ciuda faptului că există un instrument, şi anume o lege pe circuit care ar corecta această stare de fapt.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea minorităţilor s-a înscris primul domnul Vexler Silviu. Îmi pare foarte rău!

Domnule Grosaru, o singură... La sfârşitul şedinţei, dacă doriţi!

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Nu aş vrea să revin asupra subiectului punctual care face obiectul legii; a fost foarte clar explicat de colegii mei.

Totuşi, făcând referire la cele menţionate de domnul deputat Tanasă privind existenţa sau inexistenţa antisemitismului, ca preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România trebuie să vă mărturisesc că ne-am cam săturat să ne explice diverşi oameni, poate bine intenţionaţi, dacă există, cum există, unde există sau unde nu există antisemitismul.

Stimaţi colegi,

Nu a spus nimeni, nu a acuzat nimeni nicio ţară. Şi vă rog să nu mai interpretaţi lucrurile în acest sens.

În acelaşi timp, nu putem să nu admitem şi să nu menţionăm punctual că există o problemă serioasă, că antisemitismul din România este în creştere, că nu se rezolvă doar prin discursuri şi sunt necesare o serie de măsuri concrete.

Faptul că recent, după 6 ani de procese, cu un autor care a scris o carte intitulată sugestiv "Holocaustul, gogoriţa făcătoare de bani a evreilor", ceea ce este o contravenţie clară şi punctuală a legislaţiei române, rezultatul a fost un avertisment, după şase ani de procese. Este un singur exemplu, fără a intra în alte detalii care au implicat vandalizarea unor sinagogi; trei sinagogi în ultimul an; fără a intra în detaliile privind vandalizarea unor cimitire, unele din ele istorice; fără a sublinia atacurile masive, mai ales în mediul online, şi lista poate continua.

Nu a aruncat nimeni, niciodată, o generalizare asupra unei ţări sau asupra unui popor, aşa cum eu, cel puţin, nu am aruncat niciodată o afirmaţie la adresa unui întreg partid.

Dar în acelaşi timp trebuie să subliniez din nou faptul că aveţi colegi care au folosit tribuna Parlamentului României şi imunitatea parlamentară pentru a trivializa şi a nega Holocaustul, pentru a încerca să reabiliteze sau să promoveze criminali de război.

Lucrurile acestea sunt dovedite de stenograme.

Revenind şi încheind, ca să nu mă lungesc mai mult decât trebuie, problemele nu dispar atunci când sunt anunţate din Parlament, problemele nu dispar atunci când apar doar nişte discursuri şi nişte simple mesaje şi ar fi ideal ca oamenii să se menţină la subiectele pe care le cunosc şi să nu-şi dea cu părerea despre lucruri pe care nu le înţeleg şi nu le trăiesc.

Vă rog să-mi permiteţi să cred că pot cunoaşte un pic mai bine ce înseamnă antisemitismul, fiind un beneficiar direct.

Vă mulţumesc.

În încheiere, salut adoptarea acestui proiect de lege care era mai mult decât necesar.

Mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

O singură remarcă: totuşi, poporul român este cel mai tolerant popor din lume! (Aplauze.)

Legi organice. Respingeri.

8. Propunerea legislativă pentru abrogarea lit. ş) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 89/2022; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 194 de voturi pentru, 55 contra, 4 abţineri, adoptată respingerea.

Aş dori să îi salutăm şi pe tinerii de la Şcoala Generală din Câineni, judeţul Vâlcea, de la balcon.

Vă mulţumim pentru prezenţă. (Aplauze.)

Explicarea votului, domnul Ion Stelian-Cristian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Prin acest vot se dă un semnal foarte greşit, foarte periculos.

Într-o perioadă în care avem nevoie de coeziune în Uniunea Europeană - şi aceasta se poate realiza numai prin respectarea aceluiaşi set de reguli şi de valori - noi spunem că judecătorul naţional dacă e pus între a alege dacă să respecte obligativitatea unei decizii a Curţii Constituţionale sau obligativitatea unei decizii CJUE, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, este obligat să aleagă întotdeauna respectarea deciziei naţionale, a deciziei Curţii Constituţionale a României.

Este greşit, pentru că asta înseamnă că îl împiedicăm pe judecătorul naţional să facă o apreciere, să analizeze din punct de vedere juridic speţa, sub sancţiuni disciplinare. Şi asta înseamnă că negăm foarte clar principiul care are consacrare constituţională, acela al prevalenţei dreptului Uniunii Europene faţă de dreptul naţional.

Este o greşeală care eu sper că se va repara la Senat şi se va înţelege foarte clar că dacă pornim pe această linie nu facem altceva decât să slăbim coeziunea Uniunii Europene şi pe ce înseamnă funcţionarea statului de drept şi funcţionarea justiţiei.

Nu am spus nicăieri şi în niciun moment nu am susţinut că deciziile Curţii Constituţionale nu sunt obligatorii, că deciziile Înaltei Curţi nu sunt obligatorii, dar trebuie să facem această diferenţiere şi să lăsăm nişte mecanisme care să poată să dea judecătorului naţional instrumentele, atunci când este cazul, să aleagă între cum se aplică o normă europeană şi cum se aplică o normă naţională, între cum se aplică o decizie a Curţii Constituţionale şi cum se aplică o decizie, o hotărâre a unei instanţe europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând trebuie să ţineţi cont de faptul că pentru aceleaşi drepturi două persoane sunt tratate în mod diferit; dacă nu intră în sfera discriminării, atunci este vorba de un abuz.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am reţinut.

Domnul Coleşa Ilie.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Votul pe această lege a fost unul simbolic, între a respecta o decizie a Curţii Constituţionale şi a respecta o decizie a Curţii Europene de Justiţie, în România, de către judecătorii români.

Este o alegere între suveranitatea naţională şi una aşa-zis europeană.

Noi trebuie să respectăm deciziile CCR, în primul rând, pentru că la nivel european am văzut, există o puternică politizare, o puternică folosire a noţiunii de stat de drept, pentru a impune unor ţări nişte decizii politice abuzive împotriva unor decizii naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dar să ştiţi că votul nu a fost simbolic, chiar a fost vot pe bune!