Dezbateri parlamentare

Domnul Alfred-Robert Simonis:

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 560/2023.

Comisia pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

(Domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz solicită să ia cuvântul.)

Doriţi în calitate de iniţiator, domnule Lőrincz? Ca iniţiator?

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz (din sală):

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Doamnă preşedinte, o secundă, vă rog!

Domnul Lőrincz Ştefan, în calitate de iniţiator.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Ceea ce face acest proiect de lege este să introducă nişte criterii clare privind înfiinţarea şcolilor româneşti din afara graniţelor ţării, la solicitarea comunităţilor, să nu mai rămână pe hârtie, cum, de pildă, s-a întâmplat cu centrele comunitare şi cu tot ce ţine de diaspora, în general.

Doi la mână. Extindem cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească oferite de ILR, tot la solicitarea comunităţilor.

Şi nu în ultimul rând, susţinem iniţiativele independente.

Peste tot în lume sunt asociaţii, organizaţii de români care au pus pe picioare cursuri, inclusiv şcoli de limbă românească în afara graniţelor ţării şi care au nevoie de recunoaştere oficială.

Sigur, doamna ministru Ligia Deca a spus că noua Lege a învăţământului preuniversitar deja include aceste prevederi. Pe cale de consecinţă, am întrebat-o, recent, care este bugetul alocat şi câte şcoli în afara graniţelor ţării se vor înfiinţa în anul 2024-2025.

Răspunsul dumneaei a fost următorul: "Înfiinţarea şi organizarea unităţilor de învăţământ de tip «şcoala românească din afara graniţelor ţării» presupun realizarea unor demersuri complexe şi de durată". Adică n-a răspuns nimic.

Este evident că în absenţa unor prevederi clare, pe care le propun în acest proiect de lege, acestea nu se vor înfiinţa niciodată.

Realitatea este că, în ultimii 15 ani, peste jumătate de milion de copii români s-au născut în afara graniţelor ţării.

Statul român este obligat să creeze condiţiile necesare, pentru ca aceştia să poată accesa cursuri de limbă românească în afara graniţelor ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Raportul comisiei, doamna Dumitriţa Gliga, vă rog.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 560 din 6 noiembrie 2023, Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere, în fond, propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea normelor care privesc educaţia în limba română pentru copiii români din afara graniţelor ţării, prevăzute de Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 12 decembrie 2023, comisia, cu 16 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri, a propus respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, domnul deputat Boris Volosatîi.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

AUR, şi în comisie, şi aici, în plen, va vota împotriva respingerii, pentru că realităţile sunt cu totul altele decât cele din motivaţia prezentată de Comisia pentru învăţământ.

Da, Legea învăţământului, în noua ei redactare, presupune aceste lucruri, dar nu prevede practic realizarea şi, din acest punct de vedere, propunerea legislativă făcută de colegii noştri este una binevenită.

Legea învăţământului nu prevede expres aceste lucruri care sunt prevăzute în legea propusă de colegi şi chiar în argumentarea de a respinge această legislaţie se pomeneşte despre Convenţia de la Viena din 18 aprilie 1961, care - fiţi atenţi! - până astăzi nu a fost pusă nicidecum în funcţiune şi nu am avut şi nu avem nicio şcoală de limbă română peste hotarele ţării. Am fi avut posibilitatea şi nu am făcut-o.

Acelaşi lucru îl putem spune şi despre activitatea ICR-urilor noastre peste hotare, care ar trebui să ţină sub control studierea limbii şi civilizaţiei române în ţările unde sunt astăzi mulţi români şi lucrul ăsta nu-l face.

Deci, legea care este propusă este una binevenită şi noi vă rugăm s-o susţineţi, nu s-o respingeţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative, iar aceasta rămâne la votul final.