Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 noiembrie 2018
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.171/2018
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 noiembrie 2018 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 noiembrie 2018
![]() |
12. | Supunerea la votul final: | ![]() |
||
![]() |
12.4 | Proiectul de Lege privind declasificarea unor documente (PL-x 616/2018); (adoptat) | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 616/2018 |
|||||
| ................................................ | |
|
|
Punctul 4. Proiectul de Lege privind declasificarea unor documente; PL-x 616/2018; procedură de urgenţă. Comisia juridică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege. Vă rog să votaţi. |
|
|
174 de voturi pentru, 92 de voturi împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează. Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat. Punctul 5. Proiectul de Lege... (Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu solicită să ia cuvântul.) Vă rog. |
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc. Uniunea Salvaţi România a votat împotriva acestui proiect de lege, care este o enormitate juridică. Dincolo de faptul că CCR a spus deja că... clauze de revizuire nu pot fi adăugate sau eliminate decât până la data pronunţării hotărârii judecătoreşti, efectele acestei legi sunt grave pentru toţi cetăţenii români care îşi caută în justiţie dreptatea. Pentru că aceştia vor trebui să aştepte ani de zile în plus pentru că zeci de mii de oameni care au fost condamnaţi pentru infracţiuni grave acum au o clauză de revizuire. Pe lângă nume faimoase - cum sunt Elena Udrea, Alina Bica, Dinel Staicu, Monica Iacob-Ridzi -, avem şi terorişti, cum este Omar Hayssam, condamnat la 24 de ani de închisoare, sau criminali extrem de periculoşi, cum este Konstantinos Passaris. Dar mai sunt şi alţii - traficanţi de droguri, traficanţi de armament, traficanţi de persoane, mari evazionişti şi politicieni corupţi. Toţi aceştia beneficiază pe legea pe care dumneavoastră aţi votat-o astăzi, dacă ea se va dovedi constituţională. Acesta este lucrul pe care îl vreţi? Aceasta este justiţia pe care o căutaţi? (Aplauze.) |
|
|
Domnul Andronache Gabriel, din partea Grupului PNL, explicarea votului. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vă anunţ că Partidul Naţional Liberal, prin grupul senatorial, va ataca la Curtea Constituţională această reglementare, pentru că, din păcate, iarăşi, pe procedură, aţi greşit. Aţi introdus o serie de amendamente - sau, cel puţin, unul dintre amendamente este un amendament de conţinut care ar fi trebuit, în mod evident, discutat şi în prima Cameră. Şi, totodată, pentru că v-a fost teamă că nu aveţi numărul de voturi necesare, i-aţi conferit legii un caracter ordinar, deşi, în mod evident, dacă vom analiza conţinutul reglementărilor, vom vedea că se referă la modificarea sau completarea unor acte normative care au caracter organic. Mulţumesc. |
|
|
Mulţumesc. Domnul deputat Drăghici Mircea-Gheorghe, PSD. |
|
|
Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Dacă Silviu Brucan spunea că României îi trebuie 20 de ani ca să devină o ţară democratică, cine ar fi crezut că, după 28 de ani de la Revoluţie, ar trebui să introducem în Parlamentul României o astfel de lege, prin care să limităm sau să întrerupem din abuzurile instituţiilor de forţă din România, ca să putem reda încrederea cetăţenilor, a milioanelor de cetăţeni care vorbesc la telefon, că ceea ce vorbesc nu este interceptat şi folosit împotriva lor, interpretat greşit, în transcripturi care niciodată nu pot fi verificate de nimeni? Eu cred că astăzi am procedat corect faţă de cetăţenii din România. Suntem în ceea ce noi am pus în platforma electorală, în 2016, atunci când am spus: "Dreptate până la capăt!". Şi astăzi este un pas important în acest sens. Legea va fi atacată la Curtea Constituţională, n-am nicio îndoială, deşi sunt şi amendamente depuse de USR, pe care le-am acceptat, amendamente depuse de PMP, pe care le-am acceptat. Dar eu vă dau o veste proastă, celor care o veţi ataca. Vă spun că cine învesteşte, şi dezînvesteşte. Ceea ce înseamnă că Parlamentul a învestit Guvernul pe procedurile de declasificare, tot Parlamentul este cel care îşi ia acest drept înapoi. Astăzi, Parlamentul a făcut ceea ce a trebuit şi este în limitele lui constituţionale. Vă mulţumesc pentru acest vot. (Aplauze.) |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Vosganian Varujan, ALDE. |
|
|
Stimaţi colegi, Constat că din vocabularul politic începe să dispară o sintagmă care ar trebui să fie temeiul societăţii pe care vrem s-o construim, şi anume drepturile omului. Tot mai puţini invocăm drepturile omului atunci când vorbim despre legi, atunci când vorbim despre aplicarea legilor, atunci când vorbim despre statutul instituţiilor constitutive ale statului de drept. Şi, din păcate, această atitudine, care există în România şi care este promovată de unii reprezentanţi ai statului român, pe modelul fabulei "Toporul şi pădurea", ajunge să contamineze şi imaginea străinătăţii despre România. Comisia de la Veneţia a elaborat un document cu privire la calitatea actului de justiţie din România. Documentul nu este mare, are câteva zeci de pagini. În aceste câteva zeci de pagini, cuvântul "procuror", în diverse forme de declinare, apare de 250 de ori, sintagma "cercetare penală" apare de 30 de ori, sintagma "drepturile omului" apare de 3 ori. Cu alte cuvinte, atunci când privim, privim printr-un ochean întors, prin care vedem numai modul în care persoanele sunt monitorizate, şi nu modul prin care persoanele sunt protejate. Ceea ce facem noi astăzi este să readucem această sintagmă în registrul politic. Eu nu cred că putem să asistăm la o reală reformă a clasei politice fără ca în fiecare clipă - aşa cum Moromete avea pe perete icoana - noi să avem pe perete Carta Fundamentală a Drepturilor Omului, care să fie reperul permanent pentru tot ceea ce facem. Şi nu mai invocaţi cazuri excentrice atunci când vorbim despre temeiul acesta al societăţii. Aşadar, noi, astăzi, am reintrodus drepturile fundamentale ale omului, ca reper legislativ. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Domnul Paşcan Emil-Marius, PMP. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Desigur, retoricele pot fi interesante, adeseori bombastice, fantastice, pot avea şi un caracter literar, dar să nu scăpăm esenţa. Aici vorbim de o lege care preia, de fapt, atribuţiile Guvernului României. Atributul Guvernului este de a desecretiza respectivele documente, la care fac trimitere iniţiatorii acestei propuneri legislative. Acest lucru este consfinţit, de altfel, inechivoc, şi prin Decizia Curţii Constituţionale a României. Mai mult decât atât, chiar Guvernul României, prin doamna premier Viorica Dăncilă, îl contrazice pe domnul Dragnea, îl contrazice pe domnul Tăriceanu, ca iniţiatori, arătând că o asemenea lege este susceptibilă de neconstituţionalitate, prin faptul că încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Aşadar, stimaţi colegi, noi trebuie să judecăm pe lucruri concrete, obiective, pe lege, şi nu pe emoţii sau pe interpretări literare. De aceea, Partidul Mişcarea Populară, absolut, susţinând aceste argumente de legalitate, a votat împotriva acestui proiect legislativ. Altminteri, sigur, suntem de acord să se respecte prezumţia de nevinovăţie, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor să nu fie încălcate. Dar, acest lucru, în condiţiile Constituţiei României. Vă mulţumesc. |


