Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Propunerea legislativă privind restituirea către comune şi oraşe a bălţilor şi lacurilor aflate pe teritoriul lor de administrare.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea Comisiei de administraţie publică locală, domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi, suntem în măsură să prezentăm raportul comisiei privind propunerea legislativă a domnului deputat Dumitru Bălăeţ privind restituirea către comune şi oraşe a bălţilor şi lacurilor aflate pe teritoriul lor de administrare.

Comisia a avut în vedere, în analiza pe care a efectuat-o referitor la această propunere legislativă, şi avizul negativ din partea Guvernului, dar şi avizul negativ estimat de către Consiliul Legislativ. În final, a apreciat că această propunere nu poate fi acceptată pentru următoarele motive şi am să enumăr doar câteva dintre cele pe care comisia le-a avut în vedere.

Am să mă refer, în primul rând la acelaşi element de tehnică juridică. Propunerea este extrem de deficitară, încălcând normele Legii 24/2000 privind tehnica legislativă de redactare a proiectelor şi propunerilor legislative.

Din păcate, mare parte din elementele ce sunt încorporate în conţinutul acestui act normativ sunt regăsite într-o parte din actele normative care sunt deja în vigoare şi aplicabile în România, este vorba de Legea apelor nr.107/1996, de Legea protecţiei mediului 137/1995, de Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al proprietăţii, Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor, Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală. De asemenea, potrivit anexei la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, lacurile care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean aparţin domeniului public local şi sunt administrate de către autorităţile publice locale, ea venind şi rezolvând în cea mai mare parte propunerea pe care autorul o face în această iniţiativă legislativă.

De aceea, domnilor colegi, s-a apreciat că nu există elemente care să consacre în realitatea românească existenţa unei asemenea reglementări şi de aceea, comisia a dat un vot negativ prin raportul pe care l-a înaintat şi l-a depus la Biroul permanent. Drept consecinţă, solicităm să susţineţi acest vot negativ al comisiei şi să votaţi în consecinţă. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. La dezbateri generale, grupurile parlamentare. Din partea PRM, domnul Tudor Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă rog să mă iertaţi că vă menţin atenţia puţin asupra unor puncte de vedere care necesită a fi lămurile în urma raportului prezentat de preşedintele comisiei.

Sunt convins, înainte de a purcede la explicarea fiecărui punct de vedere, la demontarea lui, că, dacă acest proiect de lege era făcut de un membru PDSR, trecea de mult de comisie. De asemenea, dacă era făcut de guvern, nici nu se mai punea problema, putea să fie şi neîntrunit cvorumul comisiei că tot favorabil i se dădea şi spun asta în perfectă cunoştinţă de cauză.

În 5 ani, îndeplinind funcţii de conducere în Biroul Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi în acela de control al activităţii Serviciului de Informaţii Externe, m-am lovit de nenumărate ori de proiecte de legi care erau incomparabil mai prost întocmite decât se presupune a fi acesta, invocându-se asta de fapt ca motiv principal, primul. Am retrimis chiar rapoarte ale CSAT-ului, făcute infantil, copilăresc de prost, este drept pe vechea guvernare. Am solicitat să vină iniţiatorii acestora în Parlament. Nici nu ne-au răspuns, n-au catadicsit nici măcar să ne dea atenţia cuvenită; erau siguri că va trece, cum au şi trecut. Vreţi să vă dau o listă cu toate proiectele de legi care au trecut şi nu numai cu greşeli gramaticale, chiar frustrante, aşa, pentru cultura noastră, pentru inteligenţa fiecăruia dintre noi, ci, pur şi simplu pentru inadvertenţe de formă, pentru necorelări între texte şi multe alte discuţii care pot fi argumentate punct cu punct în demontarea primului punct pe care l-a invocat domnul preşedinte. Este o exprimare, iertaţi-mi fie spus, că este colegul meu, cel puţin subţire, ca să nu spun copilărească; să se uite pe toate textele de lege.

Să vă dau un exemplu, dacă îmi permiteţi. Un membru PD în legislatura trecută a venit şi s-a plimbat printre parlamentarii PD, cerând să semneze un proiect de lege care prevedea numai atât: cartofii de sămânţă, atât. Era un proiect de lege de semnat de nu ştiu câte zeci de parlamentari din PD. Ce era asta? Era o lege anterioară în care, într-o înşiruire oarecare de produse, ţinea de agricultură, nu ştiu ce excepţie făceau sau undeva..., a mai băgat cineva virgulă după cartofi, cartofi de sămânţă. Şi aşa, fiecare parlamentar avea o iniţiativă parlamentară şi apărea acolo pe internet că sunt o mulţime de iniţiative ale PD-ului, bineînţeles nu mai ştiu dacă a trecut sau nu, nu am urmărit, dar a fost o vânzoleală foarte mare în perioada aceea, de neseriozitatea cu care se tratează iniţiativele parlamentare sau proiecte de legi.

Din nefericire pentru domnia sa, această iniţiativă nu este de această factură, este bine gândită şi bine judecată şi ea vine în sprijinul oamenilor care au solicitat acest lucru.

Deci, noi, aleşi fiind de ei, suntem obligaţi chiar, nu numai de datorie de onoare, ci obligaţi să prezentăm punctele lor de vedere, nu este un punct de vedere al domnului Bălăeţ şi nici al Partidului România Mare, ci al tuturor celor dintre noi, pentru că fiecare suntem reprezentanţii unor comune, unor sate, chiar dacă ne facem că nu mai ştim că există aceste comune sau aceste sate, pur şi simplu şi prin faptul că nu ne-am mai dus deloc prin teritoriu. Dacă vreţi, vă fac şi o listă până la urmă, dar nu e cazul acum, a celor care n-au călcat niciodată prin judeţ de când au fost aleşi.

Al doilea punct prin care se invocă nesusţinerea de către comisia aceasta reprezentată în această zi cu mare eroare de către acest preşedinte, care îmi este şi coleg între altele, este următorul: nu se poate accepta discuţia, nici măcar discuţia unei asemenea iniţiative legislative, deoarece există nişte acte normative care relementează această problemă. Iertaţi-mă domnule preşedinte, dar dumneavoastră v-o spun pe şleau, nu ştiu ce căutaţi în Parlament, din moment ce dumneavoastră spuneţi de la bun început; nu mai veniţi cu iniţiative legislative, pentru că hotărârile de guvern reglementează. Ce căutăm noi aici?!

O voce din sală:

Cine a spus aşa?

Domnul Marcu Tudor:

Uite aşa a spus la punctul doi, nu aţi fost atent. De altfel, zice la punctul doi de contraargumentare că aceste prevederi acum erau bune, chiar foarte bune, repet, foarte bune, dezicându-se de primul punct. Este o inconsecvenţă a hotărârii, judecăţii, de fapt, a domnului preşedinte de comisie, pentru că prima dată a zis că nu e bună, că nu ţine, că nu e suficient argumentată şi nu mai ştiu ce minuni, ca, a doua oară, să spună: de altfel, toate aceste puncte pe care le doreşte iniţiativa legislativă sunt prevăzute în hotărâri guvernamentale şi nu ştiu ce acte normative. Păi, unde este adevărul? Ori este proastă şi nu are ce căuta nici în discuţie şi atunci cum se întâmplă că toate cele spuse de ea sunt prevăzute în actele normative?

Hotărâţi-vă, domnule preşedinte, dar nu aşa, unui PRM – out, unui PSD – into. Hotărâţi-vă şi intraţi-vă în atribuţii corect această comisie, pentru că, altfel, ne determinaţi şi pe noi să participăm, avem dreptul, la hotărârile şi discuţiile pe care le aveţi dumneavoastră în comisie. Pe mine m-a surprins extrem de neplăcut neprofesionalismul acestei comisii, reprezentată de fapt numai de unul singur. Acuz toată comisia, poate nu sunt întru totul de acord cu cele spuse de mine, să zic, dar comisia văd că este unul singur.

Al treilea punct de vedere: că nu trebuie să punem niciodată în discuţie o iniţiativă legislativă, unele sunt în vigoare de pe vremea lui Ceauşescu sau a lui Gheorghiu-Dej unele sunt de prin 1960 în vigoare, cine nu ştie se poate uita prin legislaţia noastră veche, ce mai căutăm noi să le facem?! Trecând şi peste asta, să spunem că nu am înţeles sensul prezenţei noastre, a unora dintre noi, neprezenţei noastre permanente în Parlament. Uitaţi-vă la doamna care zicea cu PNL-ul, că ne făcea nouă critică, câţi sunt prezenţi? Uite câţi sunt prezenţi şi uite PNL-ul, nici unul, nici măcar doamna Mona Muscă, Timişoara este departe.

Să vă mai amintesc faptul că eu i-am susţinut un proiect de lege şi datorită faptului că l-am susţinut bine, a şi trecut şi eu i-am spus că noi am trecut la PNL, pentru că era singurul reprezentant al PNL-ului în proiectul de lege pe care îl susţinea domnia sa.

Trecând peste asta, al treilea punct ziceam: de unde ştiţi, domnule preşedinte de comisie, că această propunere legislativă nu îmbunătăţeşte noianul acela, pe care l-aţi citat dumneavoastră, de vreo 10 hotărâri şi acte normative într-una singură, mai bună, de unde ştiţi? le-aţi făcut o comparaţie, alea sunt bune, chiar dacă sunt luate de pe vremea lui Constantinescu, chiar dacă sunt după vremea FSN-lui, chiar dacă sunt numai ştiu ce hotărâri.

De unde ştiţi? Comparativ voiam, profesionist, făcută o astfel de intervenţie, nu amator, cum v-aţi prezentat dumneavoastră aici, că această propunere nu este mai bună decât toate celelalte, chiar şi prin faptul că întruneşte într-un singur act legislativ toate celelalte, bramburite în toate felurile, după toate guvernările.

Nu facem noi o lege – de aceea suntem aici – mai clară, mai limpede? Să anulăm puhoiul de ordonanţe guvernamentale făcute de vechea legislatură şi mult, aproape către puhoi, de actuala legislatură, sau guvernare? Nu trebuie să le limităm? Să facem clar pentru judecători, avocaţi şi procurori, sau jurişti de instituţii, cum să fie aplicată legea?

Păi, dacă atâte sunt pe acolo, eu pun pariu că unele dintre ele se bat cap în cap. Iată, o astfel de lege are pretenţia să le ordoneze. Nici măcar nu s-a analizat ceea ce era clar şi necesar să fie analizat de o comisie care se pretinde a fi analizat acest proiect de lege.

Eu solicit ultima dată să fie retrimisă la comisie, dar sub rezerva faptului că este necesară o majoritate în comisie, pentru că mă îndoiesc că această comisie a avut majoritatea, dovadă faptul că domnia sa este singur aici şi are punctul de vedere al unei comisii. Nu cumva, tot aşa a fost şi prezenţa?

Pentru că, iată cum se întâmplă. Toţi ştim. Vine dimineaţa, fiecare semnează, pleacă şi rămân 5 inşi. Şi pe urmă zic: păi, a fost cvorum dimineaţă. Şi aceia 5 sunt, ştiu eu, PDSR. Şi trece orice, sau nu trece orice ilegal.

Îl solicit, deci, să ne prezinte clar numărul de voturi pentru anulare, numărul de voturi împotrivă şi numărul de abţineri la punerea în discuţie a acestei legi. Şi să nu vină cu infantilismul ăsta "majoritatea a fost de acord". Majoritatea poate fi formată şi din doi, dacă se consideră dimineaţă că toţi au fost prezenţi. Şi ăia doi nici nu mai sunt reprezentativi pentru acea comisie. Şi ultimul – să fie prezenţi cât mai mulţi şi, de dorit, şi din celelalte comisii.

Am făcut pro domo o campanie şi pentru iniţiativele legislative ale altor parlamentari decât cei aleşi, sau cumpăraţi de către PDSR.

Din această cauză, vă rog, nu vă rog să mă aplaudaţi, dar vă rog să fiţi receptivi la ce am spus – cei din afara PDSR-ului -, pentru că tot aşa am fost trataţi de către trecuta guvernare, cu mici excepţii pe la PDSR, şi tot aşa, exclusiv, trataţi de actuala guvernare toate partidele. Poate cu excepţia UDMR-ului, dar şi acolo se mai flituiesc şi ei.

Vă rog să mă iertaţi pentru dorinţa de a vă capacita atenţia care, uneori, m-a făcut să fiu cu vocea, nu cu afirmaţiile, mai mare, mai tare decât permite difuzorul ăsta.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, este evident că noţiunea de captatio benevolentiae vă este total străine. Dar eu nu mai comentez.

Bun. Celelalte grupuri parlamentare, dacă participă la dezbatere? Poftiţi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule preşedinte,

Eu am o intervenţie de procedură. Am să vă rog să vă intraţi în rolul de conducător de şedinţă şi cei care se înscriu la cuvânt să vorbească la subiectul respectiv.

În al doilea rând, nu ştiu de ce unii dintre noi se erijează în trăgători de urechi ai celorlalţi. Eu cred că este inadmisibil, indiferent ce avem să ne spunem, trebuie să ne spunem cu un ton civilizat, un limbaj civilizat, pentru că aşa putem să fim mai atenţi la lucrurile bune propuse şi de opoziţie, nu numai de guvernare.

Şi intervenţia acum se vrea a fi şi un mic drept la replică, pentru că antevorbitorul meu s-a referit la Grupul parlamentar al Partidului Democrat, care ar face iniţiative legislative neserioase şi neavenite.

Probabil că dânsul nu are chiar aşa o bună ţinere de minte. Eu asigur pe toată lumea că ceea ce a făcut Partidul Democrat a fost întotdeauna bun, cu seriozitate, chiar dacă nu a trecut prin plen şi atunci când era partener de guvernare.

Şi aş vrea să spun colegului de dinainte şi celorlalţi care mai doresc să facă aceleaşi lucruri, că să ridice piatra şi să dea cel care este fără de prihană.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Din partea UDMR-ului.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Tot în procedură aş vrea să intervin. Potrivit regulamentului, preşedintele de şedinţă trebuie să vegheze pentru buna desfăşurare a lucrărilor Camerei Deputaţilor. Eu cred că o condiţie pentru ca aceste lucrări să se desfăşoare în bune condiţii este şi aceea ca vorbitorii să nu depăşească un anumit volum atunci când vorbesc de la microfon.

Vă rog, domnule preşedinte, să asiguraţi pe colegul nostru că aceste microfoane funcţionează foarte bine. Nu este necesar să adauge un plus de volum, pentru că acest lucru poate să fie iritant şi, oricum, nu ne convinge.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea PSD-ului.

Domnul Mihai Bar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

O parte dintre noi sunt pentru prima dată în Parlament şi au sentimentul, de multe ori, că asistă la luări de poziţii pe care nu le înţeleg, chiar dacă unii dintre noi sunt oamenii care am lucrat în administraţia locală şi probabil că am avea mult mai multe de spus. Ascultăm cu luare aminte şi încercăm să ne răspundem singuri la întrebările: de ce atâta patimă?

Cred că unii au sentimentul că, dacă vorbesc mai tare, au dreptate. Cred că unii au sentimentul că, dacă iniţiativele pe care încearcă cu tot dinadinsul să le promoveze nu sunt acceptate, asta din cauza faptului că maşinăria de vot - cum zic domniile lor – a PSD-ului funcţionează foarte bine.

Este absolut firesc să realizăm un lucru, că atâta timp cât susţinem un partid, atâta timp cât susţinem un guvern, este firesc să ţinem cont de poziţiile celor din Guvernul care conduce astăzi România.

De aceea, în condiţiile în care, atunci când este o dezbatere cu temă juridică, vedeţi toţi juriştii prezenţi bătându-se în dueluri verbale care mai de care mai apăsate, când se vorbeşte de administraţie ştim la fel de bine toate lucrurile, probabil că în etapa următoare, aşa cum zicea şi colegul meu, va trebui ca preşedintele de şedinţă să aibă grijă ca aceste discuţii să fie limitate.

Cred că în etapa următoare, cei care suntem pentru prima dată în Parlamentul României vom învăţa că sunt anumite lucruri de care trebuie să ţinem cont şi puneţi-ne în situaţia să învăţăm ceva de la dumneavoastră, cei care sunteţi mai vechi în Parlament, şi nu faptul că aici, sub această minunată cupolă, se pot zice toate lucrurile din lume de aşa manieră încât să nu convingem pe nimeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul preşedinte al comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îngăduiţi-mi mai întâi să-mi exprim şi eu dezaprobarea, domnule preşedinte, că, în calitatea dumneavoastră de preşedinte de şedinţă, nu vegheaţi ca vorbitorii de la aceste microfoane să vorbească strict la obiectul pus în discuţie.

În al doilea rând, domnule preşedinte, domnilor colegi, daţi-mie voie să-mi exprim nedumerirea, pentru că încă nimeni, pe parcursul multor ani de parlamentarism pe care eu îi am, să pun la îndoială profesionalismul meu atât ca deputat, şi, mai nou, ca şi preşedinte al unei comisii.

Am rămas extrem de neplăcut surprins cum un coleg de-al nostru, voiam să folosesc cuvântul de "individ", dar îl retrag, pentru că nu este corect din partea mea, dar un coleg de-al nostru care nu ştie nimic despre activitatea acestei comisii şi despre pregătirea mea profesională, îşi poate permite ca, într-un cadru atât de elegant şi de subru să vină şi să pună la îndoială.

Sigur, dacă mă gândesc din partea cui vine, nu-i nici un fel de surpriză pentru mine, dar vreau să cred că aceste microfoane ar trebui să fie folosite cu totul şi cu totul în alte scopuri.

În al doilea rând, domnule deputat, dacă tăceaţi, filozof rămâneaţi, spune un vechi proverb românesc.

Mă bucur că în momentele petrecute la aceste microfoane au fost şi sclipiri de luciditate în intervenţia dumneavoastră, pentru că, la un moment dat, chiar spuneaţi că "nici chiar eu nu sunt de acord cu tot ceea ce am afirmat acum, în faţa dumneavoastră, referitor la comisie".

Aşa este. Mă bucur că aţi recunoscut, pentru că, dacă aţi fi cunoscut parcursul acestei iniţiative legislative şi dezbaterile care au au avut loc la nivelul comisiei, v-ar fi ruşine de ceea ce aţi spus astăzi, acum, aici.

În primul rând, pentru dânsul şi pentru toată lumea, vreau să precizez că, la nivelul comisiei pe care o conduc, niciodată nu se dezbate un act normativ fără să fie asigurat cvorumul de comisie. Iar colegii dumneavoastră, domnule deputat, unde aveţi şi un vicepreşedinte ca membru, poate să confirme acest lucru.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că punctul de vedere pe care eu l-am exprimat era punctul de vedere al comisiei, şi nu era punctul meu de vedere personal. Nu fac decât să susţin un raport al comisiei, iar preşedintele, domnule deputat, este cel care reprezintă comisia în faţa Camerei Deputaţilor şi susţine rapoartele acesteia, nicidecum nu se impune prezenţa tuturor membrilor de comisie pe scaunele din faţa dumneavoastră pentru a-şi exprima punctul de vedere. Acest punct de vedere este exprimat într-un raport, iar eu nu fac decât să-l susţin.

Este un lucru elementar pe care ar fi trebuit să-l ştiţi.

Pe de altă parte, dacă domnul Bălăeţ ar fi fost prezent aici, ar fi putut să vă spună, ca să vă crape obrazul de ruşine, că am avut cu domnia sa mai multe discuţii referitor la tehnica legislativă a acestui act normativ şi referitor la conţinutul acestui act normativ, arătându-i că multe din elementele ce sunt încorporate în acest act normativ sunt reglementate într-un alt act normativ şi că este nevoie să fie regândit sub acest aspect actul în sine. Domnul Bălăeţ a acceptat, domnule deputat, şi, ca dovadă că a acceptat discuţia pe care eu am avut-o cu dânsul de mai multe ori, a înaintat odată Comisiei de administraţie publică o scrisoare prin care solicită să amânăm dezbaterea în comisie a acestui proiect, deoarece, în momentul de faţă, mai este nevoie de o seamă de informaţii privind situaţia reală a băncilor.

De comun acord, l-am amânat de vreo patru ori la nivelul comisiei, iar, în final, tot domnia sa a venit la mine, domnule deputat, şi m-a rugat dacă sunt de acord să-şi retragă această propunere, pentru că s-a convins că nu întruneşte elementele pe care o propunere legislativă ce vizează un domeniu atât de important ar trebui să le cuprindă. Şi, drept consecinţă, domnia sa a înaintat către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor o adresă prin care solicita retragerea acestei propuneri legislative la nivelul comisiei, pentru ca domnia sa să poată s-o îmbunătăţească şi s-o aducă la standardele impuse de un asemenea domeniu pe care domnia sa dorea să-l dezbată.

Luând în considerare aceste fapte şi luând în considerare că pe parcursul dezbaterilor n-au fost aduse elemente noi care să convingă membrii comisiei de utilitatea, dacă vreţi, şi de faptul că această propunere legislativă îndeplineşte condiţiile de lege atât ca formă, cât şi ca fond, comisia a votat în consecinţă. Un vot majoritar, un vot la care s-au asociat chiar şi o parte dintre colegii dumneavoastră, pentru că, ţin să vă amintesc, dacă nu ştiţi, ar trebui să ştiţi, comisia are şi 5 membri ai Partidului România Mare.

Rămân surprins, domnule preşedinte de şedinţă, domnilor colegi, de uşurinţa cu care unii colegi îşi pot permite să vină aici şi să facă afirmaţii care n-au nici un fel de susţinere nici pe fond, nici pe formă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Aş vrea să fac un comentariu.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog, drept la replică!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, dreptul la replică nu vi-l acord, orice s-ar întâmpla, domnule deputat. Pentru că dumneavoastră ne-aţi jignit pe absolut toţi de foarte multe ori şi în condiţii …

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Dar dânsul mi-a făcut acelaşi lucru, chiar cu o voce mai tare decât mine, domnule preşedinte!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu v-am lăsat să vorbiţi, chiar, în ciuda criticilor pe care le primesc de la colegii mei, v-am lăsat să vorbiţi într-un mod special. Să nu credeţi că am făcut-o din slăbiciune, sau că nu pot să conduc şedinţa. Am făcut-o special, ca să nu-mi reproşaţi cumva, sau grupul dumneavoastră parlamentar, sau partidul dumneavoastră să-mi reproşeze că vă limitez dreptul la opinii şi aşa mai departe. Este adevărat că aţi vorbit de lucruri care n-aveau legătură cu subiectul în cauză …

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Înseamnă că nu aţi înţeles nimic din ce am vorbit eu!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, mă faceţi tâmpit, dacă spuneţi că nu am înţeles nimic din ce aţi vorbit …

Domnul Marcu Tudor (din sală):

N-aţi înţeles …

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, înseamnă că am şi eu un drept la replică.

am încheiat dezbaterile generale la acest subiect şi, totuşi, stimaţi colegi, chiar dacă uneori nu avem timp, este bine ca din partea unor grupuri parlamentare să lăsăm colegii noştri să vorbească, îi cunoaştem mai bine, înţelegem mai bine modul lor de gândire, al partidului pe care-l reprezintă, este bine ca anumite lucruri, ca anumite concepţii ale unor persoane să rămână în stenogramă pentru veşnicie. Acestea sunt lucruri foarte importante.

Deci, se va supune această propunere la vot într-o şedinţă specială de vot.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Să nu transformaţi animozităţile dintre noi doi, în tribuna Parlamentului… (Rumoare, vociferări)