Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Următorul este Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad.

Îl invit pe domnul Anghel stanciu, din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, să ia cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După "lupte seculare", care au durat aproape 2 ani şi jumătate, ne aflăm astăzi în faţa unui pachet de 6 universităţi, care se înfiinţează prin lege. Am putea spune că este un succes, în sensul că în sistemul naţional de învăţământ vor pătrunde aceste universităţi, ce se vor completa în săptămânile următoare cu celelalte, care vor îndeplini standardele.

Timpul, poate, îndelungat, după părerea unora, a fost utilizat corect, în sensul că, faţă de proiectul de lege iniţial, care a trecut prin Senat, faţă de ordonanţa de urgenţă dată la începutul lunii octombrie (respectiv, ordonanţele în cauză), textul pe care comisia vi-l propune este un text ce a fructificat şi textele anterioare – lege şi ordonanţă, dar s-a şi completat cu elemente esenţiale. Acele elemente esenţiale privesc definirea universităţii ca persoană juridică de drept privat, dar şi de utilitate publică, putând avea acces şi la fondurile statutului, totodată, publicând în Monitorul Oficial bugetul.

Un alt element de noutate îl constituie patrimoniul. Instituţiile care au înfiinţat aceste universităţi: fundaţii sau asociaţii, le-au înzestrat sub condiţie suspensivă, în sensul că dacă vor fi acreditate, cu un patrimoniu necesar desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţământ, patrimoniu care va rămâne în sistemul naţional de învăţământ, pe perioada funcţionării acesteia.

De asemenea, am lămurit şi ceea ce se întâmplă cu personalul didactic, care acum este angajat de către fundaţii sau asociaţii.

Credem că tot acest proces îndelungat a stabilit o procedură, nişte standarde din lege şi nişte criterii care vor servi de acum încolo atât pentru autorizarea, respectiv, acreditarea universităţilor private, dar şi pentru evaluarea periodică a celor de stat. Timpul va permite să se comaseze în consorţii, chiar mixte: stat şi particular, astfel încât aceste universităţi să devină într-adevăr focare de iradiere ştiinţifică şi culturală.

Ţin să mulţumesc în faţa dumneavoastră comisiei, care s-a aplecat cu foarte multă seriozitate, Consiliului naţional de evaluare şi acreditare academică şi, respectiv, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu care am făcut o adevărată echipă şi am reuşit să analizăm nepartinic universităţile respective, să eliminăm criteriile subiective şi să vă aducem în faţă un prim lot sau, dacă vreţi, un prim "val". urmând ca celelalte "valuri" să vină succesiv, pe măsură ce vom reuşi să le analizăm cu aceeaşi exigenţă.

Vă promitem în numele comisiei că toate celelalte 12 universităţi, respectiv, 14, cu cele 2 religioase, vor fi aduse pe masa dumneavoastră, cu aviz favorabil, dacă vor îndeplini criteriile şi standardele pe care cele 6 puse în discuţie astăzi le-au îndeplinit.

Cu aceasta, rugămintea noastră este de a vota universităţile respective şi să salutăm primul pas. Este posibil ca pentru România acest pas să fie mare, noi le-am selectat pe cele mai bune, dar sper că, în continuare, şi celelalte se vor ambiţiona să ajungă la nivelul primelor, care, astăzi, probabil, vor trece de votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi nu voi mai interveni la fiecare unviersitate în parte, pentru că, de fapt, noi am făcut un draft, aprobat de toată comisia, şi, apoi, l-am "personalizat" cu datele fiecărei universităţi. Deci, discuţia generală este aceeaşi pentru toate.

Evident, pot fi şi discuţii pro şi contra, pot fi adversari ai învăţământului privat din principiu, pot fi adversari ai învăţământului de stat în principiu, cert este că, dacă unii dintre dumneavoastră veţi vizita în Bucureşti câteva universităţi, veţi constata că banii luaţi de la studenţi pe taxe nu au fost folosiţi în alte scopuri decât crearea unei baze materiale. La câteva universităţi, mult mai bună decât la cele de stat.

Este posibil să creăm efectiv o concurenţă între cele două forme, din care să beneficieze învăţământul şi, respectiv, studentul. De pe acum, fără să jignesc pe nimeni, sunt facultăţi de drept particulare care încep să aibă mai mulţi profesori decât cele de stat, chiar dacă aceia provin, de fapt, tot de pe băncile universităţii de stat.

Să ne oprim aici şi să examinăm punct cu punct şi acolo unde veţi considera că e necesar să intervenim noi, comisia, vom fi disponibili să discutăm şi să aprobăm observaţiile şi propunerile dumneavoastră. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte Stanciu. Şi, în acelaşi timp, ţin să-i felicit pe toţi colegii noştri din Comisia pentru învăţământ pentru munca asiduă pe care au depus-o pentru aceste proiecte de legi.

Cred că tot în asentimentul domnului Stanciu sunt şi cei doi colegi ai noştri: domnul Baciu, de la PD, şi domnul Anton, de la PNL.

Vă rog, domnule Anton.

Domnul Anton Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Într-adevăr, astăzi este o zi mare, este pusă în discuţie pentru prima dată înfiinţarea legală a unor universităţi. Vreau să declar că Partidul Naţional Liberal nu a fost, nu este şi nu va fi de acord niciodată cu înfiinţarea unor universităţi pe bază de ordonanţă de urgenţă. Nu cred că există în lume o universitate care să necesite înfiinţarea prin ordonanţă de urgenţă, pentru că înfiinţarea unei astfel de instituţii nu se poate compara cu, de exemplu, scutirea de taxe vamale pentru ceva produse, care, într-adevăr, necesită o ordonanţă de urgenţă.

De aceea, alături de domnul preşedinte Stanciu şi de comisie, vă rugăm să votaţi în aşa fel încât să se respingă ordonanţele respective de urgenţă şi să fie aceste universităţi înfiinţate pe bază de propunere legislativă, întocmită după cum am ştiut noi mai bine, în Comisia de învăţământ. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnule Baciu, vă rog. nu ne citiţi toată foaia, domnule Baciu, mai pe scurt...

Domnul Mihai Baciu:

Nu vă speriaţi, domnule preşedinte, foaia e albă! De multe ori vin cu foi albe, mă fac că citesc, ca să zică lumea că-s coerent...

Vreau să vă spun că, într-adevăr, este o zi deosebită, pentru că ne ocupăm de o materie asupra căreia atenţia unei părţi importante din opinia publică este îndreptată de câtăva vreme, de bună vreme. Vreau să vă spun, de asemenea că aceste proiecte de lege privind înfiinţarea universităţilor private datează la noi din anul 2000, de atunci au venit de la Senat.

La un moment dat, a apărut în opinia publică, aşa, un zvon, că noi, Comisia pentru învăţământ, am fi vinovaţi pentru întârzierea aceasta, la un an jumătate, ajungem să punem în discuţia dumneavoastră, a plenului, înfiinţarea acestor universităţi. Adevărul nu este acesta, nu am fost noi vinovaţi, noi ne-am făcut datoria. Mai mult decât atât, nu o să vă vină să credeţi, în majoritatea punctelor privind această materie, foarte spinoasă, noi, cei din comisie, indiferent de partidele din care facem parte, am căzut de acord: pe chestiunea patrimoniului, pe chestiunea severităţii, pe chestiunea monitorizării şi pe multe alte chestiuni, care sunt extrem, extrem de importante.

De asemenea, este un lucru pe care vreau să-l subliniez, pe care l-a amintit aici şi profesorul Anton Ionescu, am considerat – şi eu am făcut această propunere – că înfiinţarea unor universităţi prin ordonanţă de urgenţă este un fel de "naştere prin cezariană", se pot naşte copiii handicapaţi. Iată, nu ştii, doctorul, cum îl scoate, cum îl mai zgârie, cum îi mai suceşte piciorul... Să fie o naştere normală, adică, prin lege!

Din această cauză, astăzi, vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea ordonanţelor de înfiinţare şi cu acceptarea proiectelor de lege pe care noi le-am gândit, şi le-am gândit bine. Dacă o să fie din sală o propunere raţională, fără îndoială, pe draft-ul pe care l-am făcut noi, o putem discuta. Dar vă garantez, împreună cu colegii mei din comisie, că am făcut o treabă bună şi cele 6 care sunt astăzi pe ordinea de zi corespund aşteptărilor, criteriilor şi standardelor legii, după cum, presupun eu şi am toată speranţa, corespund şi unui învăţământ civilizat, aşa cum vrem noi să fie şi învăţământul privat din ţara noastră. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Baciu.

Domnul Asztalos.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Făcând un scurt istoric al acestor proiecte de lege, vreau să vă spun că, de fapt, aceste 20 de proiectele de lege privind înfiinţarea a 20 de universităţi particulare au fost aprobate de Guvern în şedinţa din 8 decembrie 1999. Aceste 20 de proiecte au fost adoptate de Senat în şedinţa din 23 mai 2000, iar la 6 iunie 2000 au fost înregistrate şi la noi, la Camera Deputaţilor. Deci, aşa cum aţi observat dumneavoastră, de 20 de luni, de un an şi opt luni, am aşteptat această clipă, ca, într-adevăr, aici, în Camera Deputaţilor, să putem demonstra că există acea voinţă politică, prin care, ca alternativă educaţională, ajutăm învăţământul particular universitar.

Deci, din punctul nostru de vedere, al Grupului parlamentar UDMR, salutăm această zi istorică şi vă rugăm să acceptaţi raportul Comisiei de învăţământ, în forma propusă. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Asztalos.

Doamna ministru Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Şi eu vă rog să-mi permiteţi să apreciez ca fiind extrem de important acest moment, al legiferării unui segment care poate fi o alternativă la învăţământul superior de stat, şi anume, învăţământul particular. Sigur, procesul nu a fost simplu, a fost de lungă durată, această formă de învăţământ s-a dezvoltat, aş spune, mai întâi, haotic, apoi, treptat-treptat, odată cu apariţia CNA-ului şi a reglementărilor, el a început să se apropie din ce în ce mai mult de ceea ce înţelegem în mod normal printr-o universitate de la care aşteptăm o bună pregătire, o bună formare profesională.

Cred că ordonanţele prin care Guvernul a încercat să exprime foarte clar o voinţă politică de sprijinire a învăţământului de foarte bună calitate nu au reprezentat o greşeală, cred că ele ne-au adus în situaţia, astăzi, să putem să le avem într-o formă perfecţionată, din discuţiile din Comisia de învăţământ. Şi este pentru mine un prilej să mulţumesc cu toată consideraţia colegilor mei din Comisia de învăţământ, pentru toată grija şi aplecarea pe care o au faţă de toate problemele învăţământului, în general, şi faţă de problemele învăţământului particular superior, pe care, iată, astăzi, vă rugăm şi vă invităm, prin votul dumneavoastră, să-l reglementăm în conformitate cu legea.

Vă mulţumesc şi vă invit să votaţi proiectele de lege cu care comisia şi ministerul vin în faţa dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trecem acum la dezbaterea Proiectului de Lege privind înfiinţarea Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad.

Dacă, la pct. 1, aveţi observaţii? Dacă nu, cine este pentru?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Pct. 2. Sunt observaţii? Nu.

Vă mulţumesc.

Pe textul comisiei, bineînţeles. Am mers după raport, exact.

Pct. 3. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Pct. 4, de asemenea, textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Pct. 5, textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Pct. 6. Sunt observaţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Pct. 7 art. 5.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

La art. 6 alin. 1. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

La alin. 2, sunt observaţii. Vă rog, domnule Andea.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

S-au spus multe cuvinte frumoase despre aceste legi, care intră astăzi în discuţia noastră, subscriu în totalitate la aprecierile pozitive. Vreau însă să spun că, dintr-un elan care este lăudabil, comisia a făcut, poate, mai mult decât ceea ce se cerea prin titlul acestei legi, care este o lege de înfiinţare a unei universităţi.

Dacă urmăriţi, la art. 6 alin. 2, se face o precizare: ce se întâmplă cu o universitate şi în cazul desfiinţării acesteia, referitor la destinaţia patrimoniului. Aş vrea să spun că această referire, conţinută în art. 6 alin. 2, este pe deplin lămurită în Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior, care prevede şi procesul de derulare a desfiinţării, precum şi ce se întâmplă cu universitatea. Se prevede acolo că desfiinţarea se face prin lege.

Aşadar, art. 6 alin. 2 este o prevedere superfluă şi ştirbeşte caracterul legii acesteia, care este numai o lege de înfiinţare. În consecinţă, eu propun să eliminăm acest alineat din cuprinsul legii, pentru că nu scade nimic din lege, ci adaugă lucruri inutile, în acest context. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Andea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Şi se menţine la toate proiectele de lege care urmează, când o să ajungem acolo.

Pct. 8. Supun votului art. 7, propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Pct. 9, de asemenea, propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Unanimitate.

Felicitări comisiei şi tuturor colegilor care au votat în unanimitate.