Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 septembrie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 septembrie 2001 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 septembrie 2001
 |
13. | Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră (amânarea votului final). |  |
||
consulta fisa PL nr. 340/2001 |
|||||
| ................................................ |
|
Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţia forestieră proiect adoptat de Senat. Suntem în procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru agricultură să ne propună timpii de dezbatere. Vă rog să vă puneţi de acord care dintre dumneavoastră prezintă raportul. Este vorba de un raport comun între Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură. |
|
Ne-am pus de acord cele două comisii şi vă propunem 30 de minute de dezbatere şi pentru intervenţii 3 minute. |
|
Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog, dacă există vreo luare de cuvânt prealabilă la acest proiect? |
|
Din partea Comsiei juridice am avizat, împreună cu Comisia pentru agricultură, acest proiect. Există mai multe amendamente care urmează să fie discutate pe articole. Propunem votarea acestui proiect de lege. |
|
Bine. Vă mulţumesc. Iniţiatorul doreşte să intervină? Doar la dezbaterea pe texte. Bun. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226 din anul 2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră, printre altele se subliniază necesitarea "reglementării dreptului de proprietate privată, precum şi reglementarea circulaţiei juridice a terenurilor forestiere proprietate privată". Desigur, Grupul UDMR a luat în serios aceste fraze, aceste argumente, mai ales în ceea ce priveşte cum este subliniat şi în expunerea de motive reglementarea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor forestiere. Dar, din păcate, parcurgând textul ordonanţei de urgenţă, am găsit şi altceva, şi anume am descoperit cu uimire că Guvernul de atunci, pentru că aş vrea să vă reamintesc că această ordonanţă de urgenţă a fost adoptată de Guvernul Isărescu pe data de 24 noiembrie anul trecut. Deci, am descoperit cu uimire că Guvernul de atunci a vrut să reglementeze ca statul să aibă drept de preempţiune exclusivă asupra vânzărilor terenurilor proprietate privată cu destinaţie forestieră. Desigur, având în vedere şi Programul UDMR, dar având în vedere şi dezideratele României de a se integra în Uniunea Europeană, nu am putut să fim şi nu putem să fim de acord. Dar, din fericire, credem că nici Guvernul Năstase nu a fost de acord, pentru că, pe data de 30 decembrie, Guvernul Năstase a suspendat aplicarea acestei ordonanţe de uregenţă emisă de Guvernul Isărescu până la adoptarea ca lege a acestei ordonanţe de urgenţă. Eu presupun această suspendare pentru că nici specialiştii din Guvernul Năstase cred că nu au fost de acord cu conţinutul acestei ordonanţe. Desigur, în Comisia de agricultură şi în Comisia juridică, reunite, am cerut de mai multe ori de la reprezentantul Ministerului Agriculturii, un tânăr director, am cerut de mai multe ori să ne aducă argumente şi analize comparative, cum au făcut alţii înaintea noastră, care este reglementarea în Uniunea Europeană. Din păcate, cel puţin eu nu am primit acest studiu, această reflexie, dar m-am dus pe căi particulare, dacă-mi permiteţi, şi am adunat din legislaţia altor ţări argumente, desigur în favoarea amendamentelor noastre pe care le-am întocmit şi le-am înregistrat în comisiile respective. Am văzut că, de pildă, în Norvegia, există reglementare de acest gen, şi în Austia există, şi în Spania, şi în Suedia, dar în alte ţări nu există. Deci, pe jumătatea ţărilor există reglementare, pe altă jumătate nu există. Ceea ce nu există în ţările europene cu tradiţii, nu există nicăieri dreptul de preempţiune exclusiv al statului la vânzarea-cumpărarea terenurilor forestiere. Şi încă altceva nu există: nu există nici limitarea posibilităţii de a cumpăra teren forestier pentru o persoană fizică sau o persoană juridică de drept privat. Acestea am observat şi am formulat amendamente în acest sens, pe care le-am înregistrat, desigur, şi o să susţinem şi în plen. În consecinţă, nu suntem împotrivă, suntem pentru o reglementare bună, dar, după părerea noastră, această reglementare trebuie să cuprindă posibilitatea formării pieţei vânzărilor-cumpărărilor terenurilor cu destinaţie forestieră şi posibilitatea persoanelor fizice şi juridice de a lua parte la acest proces. Nu suntem şi nu putem să fim de acord cu dreptul de preempţiune exclusivă a nimănui şi, desigur, nici a statului. Desigur statul, să nu mă înţelegeţi greşit, are posibilitatea să intervină la vânzări-cumpărări a terenurilor cu destinaţie forestieră, desigur reglementat, de pildă, de Codul Civil, care este din 1864, deci a rezistat timpurilor, şi în care este reglementată şi această posibilitate. Deci, suntem ca statul să fie la fel ca şi ceilalţi cumpărători sau vânzători pe această piaţă. În consecinţă, o să susţinem amendamentele noastre în plenul Camerei şi, cu această expunere, aş fi vrut să vă sensibilizez pe dumneavoastră să susţineţi şi dumneavoastră amendamentele noastre. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Nu v-am întrerupt că aţi depăşit termenul votat de către noi, pentru că vreau să vă formulez rugămintea ca, atunci când vor avea loc dezbaterile pe amendamente, să nu mai reiteraţi aceleaşi argumente la dreptul de preempţiune. |
|
Am înţeles. |
|
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel textele votate de Senat şi cu raportul comisiilor. La titlul proiectului de lege de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi. Aţi avut amendament respins? |
|
Vă mulţumesc. Desigur că am avut amendament la titlul ordonanţei, care a fost respins. |
|
Nu, suntem la titlul legii. |
|
La titlul legii, da. La titlul legii am propus: "Lege privind regimul circulaţiei juridice a terenurilor cu destinaţie forestieră". Şi nu ne-am luat numai după capul nostru când am formulat această frază. Ne-am luat chiar de la asrt.17 din Legea nr. |
|
Stimate coleg, Îmi cer scuze că fac un lucru nepotrivit. |
|
Poftiţi. |
|
Nu vă supăraţi, propunerea dumneavoastră este absolut inedită. Nu puteţi transforma o lege de aprobare a unei ordonanţe într-o lege de sine stătătoare, într-o lege-cadru. Eu sunt foarte liber la discuţii, dar ceea ce propuneţi dumneavoastră este absolut impropriu. Deci, noi suntem în faţa unei legi de aprobare a ordonanţei. Şi atunci, propunerea dumneavoastră este absolut în distonanţă cu acest lucru. |
|
Eu am crezut că Parlamentul României face legi. Şi în acest sens am |
|
Nu, nu. Face legi după anumite reguli. Deci, noi nu suntem în faţa unei legi distincte, care să lămurească ea regimul juridic al terenurilor forestiere. Suntem în faţa unei ordonanţe şi suntem în faţa legii de aprobare a acelei ordonanţe. |
|
Bun. Am înţeles. |
|
În nici un caz, în nici un caz, legea de aprobare a ordonanţei nu poate avea un alt titlu. |
|
Am înţeles. Atunci, reformulez, dacă-mi permiteţi. |
|
Bun. |
|
Deci, reformulez, ca să fie Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2000 privind regimul circulaţiei juridice a terenurilor cu destinaţie forestieră. Şi aş vrea să-mi daţi voie să dau şi un argument. Deci, nu ne-am luat numai după capul nostru când am formulat această frază, ci ne-am luat după art.17 din Legea nr. 54/1998 care prevede şi aş vrea să-mi permiteţi să citesc: "Regimul circulaţiei juridice a terenurilor cu destinaţie forestieră se stabileşte prin lege specială". Deci, acest lucru presupune mai mult decât titlul iniţial care a fost formulat. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, în acest sens, într-adevăr, putem pune în acest moment şi titlul legii, pentru că, schimbându-se titlul ordonanţei, inclusiv s-a schimbat şi titlul legii. Aveţi cuvântul, domnule Vasile Moiş, cu privire la propunerea de schimbare a titlului ordonanţei şi, prin consecinţă, şi a legii. |
|
Comisia juridică vă propune să menţinem titlul ordonanţei, pentru că este în concordanţă cu reglementările cuprinse în contextul ei. Aşadar, conţinutul este în concordanţă cu titlul. Există, într-adevăr un amendament. Ceea ce a propus colegul de la UDMR a însemnat schimbarea în totalitate a amendamentului, ceea ce nu se acceptă în această fază. Amendamentul a fost depus la Comisia juridică şi la Comisia pentru agricultură şi a fost analizat. Astăzi se vine cu un nou amendament, sigur, pe care nu-l putem lua în considerare. Dar, pornind de la art.17 din Legea nr. 54/1998, care a fost avut în vedere de către cele două comisii, această ordonanţă reglementează circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră. Acesta este obiectul de reglementare. Aşadar, titlul este în perfectă concordanţă cu conţinutul, motiv pentru care Comisia juridică îşi menţine, împreună cu Comisia pentru agricultură, bănuiesc, propunerea de respingere a amendamentului şi menţinerea titlului ordonanţei, aşa cum a fost publicat. |
|
Domnul deputat Ianculescu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Există Legea nr. 54/2000 care reglementează circulaţia juridică a terenurilor agricole. Prin sinonimie, normal că şi aici este vorba de circulaţia juridică a terenurilor forestiere. Am mai explicat şi în comisie distinsului meu coleg de la UDMR că nu putem să modificăm titlul, pentru că nu este vorba de regimul circulaţiei juridice. Regimul circulaţiei juridice, regimul juridic al terenurilor fac obiectul altor legi, printre care Legea nr. 213/1998 a patrimoniului public şi aşa mai departe. Deci, aici reglementăm circulaţia juridică a terenurilor forestiere, aşa cum Legea nr. 54/2000 reglementează circulaţia juridică a terenurilor agricole, şi nu regimul circulaţiei juridice a terenurilor agricole. Ca atare, domnule preşedinte, propunem să menţinem ceea ce este prevăzut în raportul comisiei, şi anume textul prevăzut de către ordonanţă. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului coleg. Aţi ascultat motivele pentru care comisiile juridică şi de agricultură se opun acestui amendament de modificare a titlului. Cine este pentru amendament? Două voturi pentru. Insuficient pentru a aproba. Cine este pentru titlu în formularea existentă? Da. Vă mulţumesc. Cu marea majoritate a voturilor, s-a adoptat titlul proiectului de lege în formularea Senatului. Mai departe, la articolul unic, vă rog să observaţi amendamentul comisiei, care, din articol unic transformă în art.I, ca urmare a modificărilor ulterioare şi a intervenţiilor ulterioare. Vă întreb dacă la amendamentul unic, cel cu referire la articolul unic transformat în art.I, aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Trecem, în continuare, la discutarea punctelor proiectului de lege adoptat de Senat. Pe raport mergem. la pct.1 din lege, raportul n-a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.2 din raport, cel care se referă la art.7 Domnule Moiş, cine a făcut raportul? Veniţi puţin încoace! (Domnul deputat Vasile Moiş se consultă cu domnul preşedinte.) Stimaţi colegi, Discuţia cu cele două comisii a pornit de la faptul că nu urmărim în ordine cronologică, întâi textul legii adoptate de Senat şi apoi ordonanţa. Deci, vă rog să urmăriţi la pct.1 din legea adoptată de Senat, cel care se referă la art.5 din ordonanţă, nu există obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.2 din lege, cel care se referă la art.7 alin.2 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.3 din legea adoptată de Senat, cel care se referă la art.8 alin.2 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.4 din lege, cel care se referă la art.9, Senatul introducând după el un nou articol, 91, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Trecem acum la titlul ordonanţei de urgenţă. Aici, au fost discuţiile provocate de colegul nostru şi respingându-se amendamentul dânsului a rămas acelaşi titlu al ordonanţei de urgenţă. Poftiţi! |
|
Domnule preşedinte, Doar o scurtă remarcă dacă îmi permiteţi. Mulţumesc pentru cuvânt, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cred că oarecum din cauza întocmirii raportului, ceea ce eunu văd nimic greşit în acest raport, s-a intrat într-un impas. De exemplu, acum am votat, ne-aţi întrebat dacă avem ceva împotrivă faţă de articolul 91 care a fost introdus de Senat. Aţi spus că nu e nimic împotrivă şi se consideră adoptat. Răsfoim raportul întocmit de comisiile juridice şi agricultură şi găsim la poziţia 15 că textul introdus de Senat după art.91 se elimină. Deci, înseamnă că noi, practic, o să ne referim la acest text de două ori. O dată acum, n-am zis nimic şi după aceea, când dezbatem raportul, o să-l eliminăm că n-a fost de acord onorata comisie, dânşii introducând şase alte articole noi după art.9. |
|
Stimaţi colegi, Ca să nu mai întâmpinăm astfel de disfuncţii în discuţia noastră, eu vă rog să vă reîntoarceţi la legea de la Senat şi să vă uitaţi în paralel şi la textele din ordonanţă. Deci, pct.1 al legii de aprobare a ordonanţei de la Senat se referă la art.5, în sensul că după alin.4 se introduce un nou alineat 5. Dumneavoastră la alin.5, acesta care-l introduce Senatul, aveţi vreo problemă? Stimaţi colegi, Există propunerea mai multor colegi de-ai noştri să mergem pe textul ordonanţei de urgenţă şi, implicit, la sfârşit vom reveni la textul legii adoptat de Senat. Dumneavoastră nu aveţi o concordanţă între dumneavoastră? Poftiţi! |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Acum 10 minute sau 15 minute aţi avut un punct de vedere vis-a-vis de ceea ce a propus domnul deputat Tamás. din punct de vedere legislativ vorbeaţi că faceţi ceva original. Cu respect faţă de dumneavoastră, ceea ce faceţi dumneavoastră este mai mult decât original. Este foarte simplu ceea ce trebuie făcut, domnule preşedinte, şi îmi cer scuze că spun eu acest lucru. Avem două texte în faţă, avem proiectul de lege venit de la Senat, care are un articol unic cu următoarele amendamente...iar raportul comisiei noastre de specialitate la fel este, are un raport care spune în preambulul acestui raport: "Se aprobă proiectul de lege art.unic cu următoarele modificări şi completări." Pe acest raport trebuie mers care abordează art.unic şi, respectiv, toată ordonanţa abordează, iar comisia noastră nu la art.5 intră în textul ordonanţei, ci intră la art.2 alin.3 şi pe această variantă trebuie mers. Acolo unde intervine şi Senatul bineînţeles că vom fi sau nu vom fi de acord cu punctul de vedere al Senatului. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc pentru lecţia de tehnică legislativă pe care mi-o daţi. Acest lucru doream şi eu să-l parcurg. Ráduly Róbert Kálman:(din sală) Da. Acum, mulţumesc! |
|
Nu, nu. Deci, eu am încercat să mergem în pralel. Cred că este mai civilizat să discutăm la microfon şi să nu dăm din mâini prin sală a sfidare şi a alte aprecieri din acest gest care nu cred că concordă cu modul de desfăşurare şi de apreciere dintre noi. Logic, întâi se aprobă proiectul de lege şi apoi cuprinsul ordonanţei, stimate coleg! La pct.1 cdin lege, Senatul se referă direct la art.4 . Pentru că până la acest punct Senatul n-a făcut nici o observaţie, vă întreb pe dumneavoastră dacă în cuprinsul ordonanţei de urgenţă aveţi de făcut obiecţiuni şi prima obiecţiune o aveţi de făcut la art.1. La art.1 nu sunt. La art.2 alin.1 iar nu sunt obiecţiuni. Sunt? Nu sunt. |
|
La ordonanţă, dacă-mi daţi voie, se introduc... |
|
Senatul nu a avut obiecţiuni dar aveţi dumneavoastră. Poftiţi! |
|
...se introduc, deci, după alin.2 al art.2 din ordonanţă,două noi alineate: alin.3 şi alin.4. Alin.3 "în cazul dobândirii prin acte juridice între vii proprietatea de fond forestier a dobânditorului nu poate depăşi 100 de hectare de familie prin noţiunea de familie se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor." Acesta este alin.3 propus după alin.2 al art.2 de către comisiile reunite. |
|
Aveţi obiecţiuni la alin.3? Domnul deputat Raduly. Şi apoi poftiţi dumneavoastră. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În primul rând, permiteţi-mi să îmi cer iertare pentru momentele de tensiune care s-au creat adineauri. Pe fond, a fost o discuţie, zic eu, principială şi trebuie să ne limităm la aceste discuţii. Este corect să mergem pe raport şi atunci spun şi eu că nu greşim. În ceea ce priveşte acest alineat 3 propus de comisie, permiteţi-mi, domnule preşedinte, să spun că n-am fost, nu sunt şi nu voi fi de acord cu asemenea limitare. Foarte simplu, pe de o parte, avem limitare într-adevăr în ceea ce priveşte terenurile agricole, însă acolo ştim cu toţii că fertilitatea, productivitatea acestor terenuri este cu totul alta decât în cadrul celor forestiere. Şi acolo avem limitări, din câte ţin eu minte, de 200 de hectare în legislaţia actuală pentru familie şi nu avem nici o limitare pentru persoanele juridice. În ceea ce priveşte terenurile forestiere, ştim că fructele aduse de acestea sunt mult mai puţine decât fructele aduse de terenurile agricole. Drept urmare, a avea o limită mai mică de jumătate decât la cele agricole, mi se pare un nonsens. Mergând mai departe, permiteţi-mi ca în limita de timp care mi-a fost acordată să aduc în memoria noastră colectivă, cel puţin a domnului deputat Ianculescu care este prezent aici, o vizită de lucru cu privire la gestionarea fondului forestier de stat şi privat din Austria, la care am participat alături de domnul deputat Ianculescu, domnul vicepreşedinte Duvăz, domnul coleg de la P.S.D., domnul Petre Moldovan. La un moment dat, la o masă în cadrul unei discuţii despre administrarea pădurilor private, am pus întrebarea nu retorică, ci foarte directă: "Spuneţi-mi şi mie aici, în Austria, ca să trăieşti din administrarea pădurilor, fiind o familie, cam ce suprafaţă de teren forestier este necesară?" Deci, să ai activitate, unică activitate, administrarea fondului forestier. Interlocutorii noştri au răspuns de următoarea natură: "De la 500 la 1000 de hectare, în funcţie de gradul de înclinaţie, de altitudine şi aşa mai departe". Drept urmare, eu trebuie să vă spun că ceea ce încercăm noi, astăzi, să avem ca limită, este aş spune, am învăţat un cuvânt când era P.S.D.-ul în opoziţie, "o decizie antieconomică". Nu se va putea gestiona fondul forestier în această limită cu profit de către familii şi noi cred că nu asta urmărim. Deci, obligăm prin această limitare, practic, dacă mergem mai departe, cu ideea ca dânşii să eludeze regimul silvic ca să poată să trăiască din pădure. Eu mă întreb, noi, legiuitorii, ce dorim? Cred că nu asta dorim. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule deputat. Da. Mai rămâneţi puţin! Vă reamintesc că depăşiţi timpii de intervenţie pe care i-am votat. Vă rog să vă încadraţi în acest termen de timpi. |
|
Domnul Ştefan Marian Bejat Popescu: Da. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mai întâi aşdori să fac o precizare: nu sunt coautor la acest amendament la ordonanţa 226/2000 şi nici nu pot să susţin acest amendament, din mai multe considerente. Unul din acestea este chiar de ordin tehnic, chiar sub aspectul organizării procesului de producţie forestieră. Nu se poate face o organizare corespunzătoare pe o suprafaţă limitată. Cu cât suprafaţa este mai mare, cu atât se poate face o eşalonare în timp a lucrărilor şi a exploatării pădurii respective. Pe de altă parte, cred că limitarea la o suprafaţă nu cred că este binevenită dacă legiuitorul ar dori să limiteze asemenea suprafaţă, sigur, ar putea-o face indirect prin impozitele pe care le-ar pune progresiv pe proprietatea silvică. Nici eu, nici partidul meu, Partidul Democrat, nu agreăm acest amendament şi, de aceea, vom vota împotrivă. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi! |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Comisia juridică menţine amendamentul propus adoptat de către cele două comisii. Raţiunile sunt foarte simple. Fiecare stat îşi fundamentează propria lui politică economică, agrară, forestieră. Cerinţele statului român la un moment dat, şi discutăm acum din perspectiva emiterii acestei ordonanţe, presupun limitarea suprafeţei care poate fi deţinută de către o persoană sau familie la 100 de hectare. Că de perspectivă aceste cerinţe vor fi modificate şi legea fiind foarte suplă, va putea fi modificată, este altceva. Dar acum politica economică a statului român, agricolă şi forestieră, asta impune. Nu putem compara legislaţia română cu legislaţia austriacă pentru un motiv foarte simplu: dacă le-am pune pe acelaşi plan, cele două legislaţii, atunci ar trebui să fim şi cu nivelul de trai la nivelul Austriei şi cu salariul minim la nivelul Austriei şi cu civilizaţia la nivelul Austriei şi cu politica de mediu la nivelul Austriei. Noi ne comparăm numai cu noi înşine. De aceea, introducerea acestui text de lege este de esenţa puterii politice, cele două comisii apreciază că este necesară această limitare, fiind şi în concordanţă cu celelalte norme referitoare la circulaţia juridică a terenurilor agricole. Deocamdată, acesta este comandamentul momentului. De perspectivă, vom vedea ce se va întâmpla. Nu putem compara legislaţia română cu legislaţia anglo-saxonă pentru un motiv foarte simplu: ei nu au drept real, ei au common low. Aşadar, discuţia este inutilă. Susţinem acest amendament în forma propusă de cele două comisii. |
|
Poftiţi! |
|
Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Cu permisiunea dumneavoastră, pentru că este un act public, o să preiau această parte a stenogramei prin care din partea Comisiei juridice din Camera Deputaţilor s-a spus că noi nu ne putem compara cu nici o legislaţie sau cu alţii decât cu noi înşine şi o să trimit, apropo de aquisul comunitar, forurilor europene, să vadă cam care este punctul de vedere aici, în Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|
Nu prea era procedură aici. Poftiţi! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi pare foarte rău că Grupul parlamentar U.D.M.R. are această poziţie, întrucât liderul grupului parlamentar, domnul Kelemen Attila, a căzut personal de acord cu această limită de 100 de hectare. Şi nu înţeleg de ce Grupul U.D.M.R., în lipsa domnului Kelemen Attila, manifestă această atitutine. Explicaţiile au fost date pentru a fi corect din punct de vedere juridic şi pentru a fi o echitate în România, s-a prevăzut în Legea 54/2000 că dreptul de a deţine în proprietate este maxim 200 de hectare de teren agricol, nu putem să venim să-i dăm o valoare mai mare prin circulaţia juridică a terenurilor forestiere şi să mergem la chiar mai mult de 200 de hectare sau, aşa cum este prevăzut în ordonanţă, fără limită de retrocedare. Cred că n-are nimeni intenţia ca la ora actuală în această perioadă de tranziţie cineva să cumpere latifundii forestiere de milioane de hectare. Ar fi un moment nepotrivit şi cred că trebuie, pentru momentul acesta, să limităm limita maximă de dobândire în proprietate la 100 de hectare, care reprezintă minim din punct de vedere al gestionării durabile a resurselor forestiere. Cât de cât se poate asigura cu continuitate resursa forestieră pentru cei care deţin în proprietate o asemenea suprafaţă. Mergând mai departe pe criteriul că nu se poate face pe 100 de hectare şi că se poate face numai pe mii de hectare, există celălalt criteriu, de asociere a proprietarilor, de a se organiza într-o asociaţie mare de suprafaţă de pădure care s-o reglementeze mai bine în raport cu principiile gestiunii durabile a pădurilor. De aceea, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot varianta comisiei de a se limita acest drept de dobândire prin acte juridice între vii la 100 de hectare care, din punct de vedere valoric, corespunde pe medie cu 200 de hectare teren agricol. Vă mulţumesc. |
|
Haideţi să avem în vedere totuşi că e procedură de urgenţă. Şi eu aş putea să spun că sunt cel care regretă cel mai mult faptul că purtăm aceste discuţii după ce în biroul meu a existat acea convenţie cu privire la 100 de hectare cu U.D.M.R.-ul, dar au dreptul să se răzgândească, este firesc. După Regulament, se supune la vot amendamentul comisiei şi dacă acesta pică, atunci au loc... Ce probleme aveţi, domnule deputat? Poftiţi! |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Evident, este o problemă de principiu şi nu putem decât să susţinem punctul de vedere al Grupului parlamentar, care a fost exprimat în dezbaterile din comisii şi unde am susţinut această limită de 200 de hectare. Într-adevăr, a avut loc o discuţie săptămâna trecută, cum aţi menţionat dumneavoastră, asta nu înseamnă, şi din câte ştiu, pentru că am avut o discuţie cu domnul Kelemen Attila, liderul grupului, că am renunţat la cererea noastră, eu cred legitim ca 200 de hectare să fie limita maximă. De aceea, evident, nu renunţăm la punctul nostru de vedere, indiferent de ce discuţii au avut loc şi unde, cu participarea unor membri ai Comisiei de agricultură. evident, depinde probabil de votul plenului care variantă va fi acceptată. Vă mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, trecem la vot. După Regulament, se supune votului întâi amendamentul comisiei. Vă rog să-l urmăriţi la pag.2, pct.2 alin.3. Cine este pentru amendamentul comisiei care limitează la 100 de hectare proprietatea forestieră? Vă rog să număraţi. Vă rog să vă exprimaţi cu toţii votul. Îl rog şi pe domnul Bolcaş să voteze ori împotrivă, ori pentru. 66 voturi pentru. Împotriva amendamentului comisiei? 21 voturi împotrivă. Abţineri dacă sunt. Nu sunt. Cu 66 voturi pentru, 21 împotrivă, s-a adoptat amendamentul 3 al comisiei. La art.2, comisia propune încă un alineat, alin.4, îl regăsiţi şi pe acesta la pct.2 din raport. Dacă la alin.4 aveţi vreo obiecţiune. Nu aveţi. Votat în unanimitate. După art.2 din ordonanţă, comisia ne propune prin amendamentul 3 un art.21. Dacă la acest art.21 aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. După art.21 votat, la art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul 4 al comisiei, care împarte art.3 în două. Dacă la unul din alineatele 1 şi 2 ale art.3, astfel cum au fost propuse prin amendamentul 4, aveţi obiecţiuni. Ca să nu existe discuţii, colegul nostru se întreabă dacă la art.21 am votat toate alineatele. Eu v-am întrebat explicit dacă la art.21 care alcătuieşte amendamentul 3 aveţi obiecţiuni şi n-aţi avut. În consecinţă, trecem la art.3 şi vă întreb la art.3 alin.1 dacă sunt probleme. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aşa cum puteţi să observaţi, în varianta iniţială a ordonanţei, la art.3, în ceea ce priveşte înstrăinarea prin vânzarea terenurilor din fondul forestier proprietate privată, avea drept de preempţiune statul. Cum puteţi observa, în raportul comisiei de specialitate, la pct.4, art.3 alin.1, este un alt text reformulat cu care în totalitate sunt de acord, întrucât am fost autorul sau coautorul acestui text. Însă amendamentul propus de noi în afară de ceea ce prevede în varianta comisiei la alin.1 am avut şi o completare, şi anume: "dreptul de preempţiune se exercită în ordinea prevăzută la acest alineat." Deci, dreptul de preempţiune se exercită în următoarea ordine: coproprietar sau vecin. Întrucât la comisie s-a introdus un alineat nou, alin.2 la art.3, în care se pomeneşte despre dreptul statului, şi anume prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, ca în cazul în care această autoritate deţine fond forestier proprietate limitrofă fondului forestier proprietate privată, atunci la o vânzare posibilă are drept de preempţiune. Nu putem să fim de acord cu această completare care anihilează şi până la urmă desfiinţează sensul alin.1 care a fost propus aici. Susţinem în continuare ca dreptul de preempţiune pentru terenurile forestiere proprietate privată să fie exercitată în următoarea ordine: coproprietarul, vecinul şi statul. În acest sens, am vrea să fie dezbătută bineînţeles, şi după aceea aprobat întregul conţinut al art.3 pentru că nu putem să-l împărţim în diferite alineate care sunt strâns legate între ele. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Boc. Domnul deputat Lăpuşan şi pe urmă domnul deputat Moiş. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine fără echivoc eliminarea, aşa cum s-a propus, a alin.2 de la art.3, în sensul că, pe lângă argumentele menţionate deja până aici, foarte corecte, noi susţinem eliminarea acestui alineat şi datorită faptului că încalcă în mod expres prevederile Constituţiei şi promovează o concepţie etatistă cu privire la gestiunea proprietăţii private. Acest alineat încalcă în mod expres art.134 din Constituţie, articol care defineşte economia României ca fiind economie de piaţă, iar la alin.2 lit.a) din Constituţie se menţionează în mod expres faptul că statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi aşa mai departe. Or, în condiţiile în care se creează un drept de preempţiune în favoarea statului, în mod neligitim, nelegal, se încalcă în mod direct prevederile Constituţiei. Noi credem că prevederile de la alin.1 sunt suficiente şi răspund cadrului constituţional. menţinera unui drept de preempţiune suplimentar în favoarea statului este contrar logicii statului de drept şi a economiei de piaţă şi dacă ne propunem să facem economie de piaţă în România atunci trebuie să tratăm cu aceeaşi monedă şi să situăm pe picior de egalitate atât statul, cât şi persoana privată. în consecinţă, susţinem eliminarea expresă a acestui alineat din conţinutul legii, lege care, repet, prin acest articol, promovază o concepţie etatistă, centralizatoare, concepţie care este străină de litera şi spiritul Constituţiei din 1991. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Lăpuşan. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am înţeles că Grupul U.D.M.R. a convenit în cadrul comisiei şi a agreat inclusiv acest alineat 2. Nu-mi pun întrebarea retoric dacă există evidente distorsiuni în funcţionalitatea grupului şi ceea ce presa remarcă este un adevăr, nu este treaba mea sau mai ales în acest moment nu cred că este cazul ca să insist în legăură cu această problemă. Însă eu nu cred că acest alineat trebuie să fie interpretat ca, ştiu eu, o tendinţă a statului de a prelua sau de a restrânge dreptul cetăţenilor privaţi care doresc să-şi extindă aria lor forestieră. Vreau să vă spun că această lege o să aibă norme de aplicat, norme care probabil că vor fi date în cadrul unei hotărâri de Guvern. La această autoritate publică, după părerea mea nu trebuia să fie adăugată şi regia naţională, pentru că e posibil ca mâine să se numească altfel, această regie să se transforme în societate, deci este greu de prevăzut un viitor în legătură cu regia. Despre atuoritatea publică cred că se poate vorbi în orice caz mult timp. Ştiţi foarte bine că această autoritate publică, pentru a achiziţiona bunuri, ar trebui să aibă nişte fonduri, fonduri care vor fi repartizate prin bugete care sunt aprobate de către Camera Deputaţilor. Or, în momentul în care prin normele metodologice şi prin sursele care vor sta la dispoziţia acestor autorităţi, nu va exista posibilitatea să se achiziţioneze, atunci automat suprafeţele care vor trece în domeniul statului vor fi zero sau în orice caz foarte mici. Când ar trebui ca să avem în vedere o extindere a suprafeţelor forestiere, să zicem, ale statului? În momentul în care vecinii sau coproprietarii nu manifestă interes pentru că este o zonă defavorizată, este o râpă şi aşa mai departe. E! Atunci nimeni n-o să cumpere şi e foarte bine ca să devină cineva acolo proprietar să împădurească şi după aceea eventual să păstreze sau să valorifice mai departe. Însă este posibil ca să avem şi alte cazuri de rezerve naturale, de anumite zone care trebuiesc protejate şi dintr-un motiv sau altul acolo a ajuns în mijlocul rezervei respective un proprietar. A fost pus în posesie, are acte în regulă şi aşa mai departe. Nu credeţi că această prevedere nu trebuie s-o vedem în extrema cea care pune în pericol proprietatea privată în România, proprietate privată pe care toate partidele o susţin în momentul acesta, ci doar ca să putem găsi rezolvare la anumite cazuri de excepţie. Credeţi dumneavoastră că Ministerul Agriculturii şi pădurilor va avea mii de miliarde într-un viitor apropiat pentru a-şi achiziţiona pădurile private şi aşa mai departe? Cu siguranţă că nu! Credeţi dumneavoastră că va mai fi mâine sau poimâine sau astăzi, cu atât mai puţin astăzi, un Guvern care să nu dorească să sprijine proprietatea privată, dezvoltarea acestei proprietăţi, consolidarea ei? Părerea mea şi părerea dumneavoastră, cred că suntem la unison, că nu va fi. Şi atunci, această posibilitate de aici, sigur, chiar discutând despre o anumită ordine... însă suntem într-o procedură de urgenţă, amendamente, conform Regulamentului, nu se fac, deci noi trebuie să ne pronunţăm acum dacă agreăm sau nu agreăm amendamentul de aici, pentru că alte amendamente nu există, în locul amendamentului 2, fie îl aprobăm, fie îl eliminăm, vă propun să nu eliminăm posibilitatea statului de a interveni. În ce cazuri? În cazuri de excepţie. Când vor fi trecute aceste cazuri de excepţie. În normele metodologice şi în fondurile care vor fi alocate. Deci, părerea mea este că nu trebuie să ne cantonăm pe ideea stat care doreşte să elimine privaţii, stat care nu doreşte să dezvolte proprietatea privată, care nu doreşte să sprijine şi aşa mai departe. Nu este un adevăr care are fundament şi de aceea sprijin, domnule preşedinte, stimaţi colegi, ca acest amendament să rămână, sigur, cu restrângerile pe care posibilităţile actuale şi viitoare ale guvernelor le vor avea. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Moiş şi apoi doamna deputat Mona Muscă. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Eu voi motiva acest amendament strict prin prisma raţiunilor juridice, fără nici un fel de motivaţie politică. Aşadar, art. 3 alin. 1 introduce regula dreptului de preemţiune. Dreptul de preemţiune înseamnă că în situaţia în care se vinde un teren are întâietate la cumpărare la preţuri şi condiţii egale coproprietarul, dacă acesta nu doreşte, vecinul. Aşadar, art. 3 alin. 1 nu face excepţie de la regula dreptului civil, instituie această regulă a dreptului de preemţiune. Care este raţiunea alin. 2? Vă rog să observaţi că dacă regula preemţiunii este la alin. 1, alin. 2 induce deja o diferenţă specifică. În ce situaţii are statul drept de preemţiune? În două situaţii. Când proprietatea ce se vinde este limitrofă fondului proprietate de stat sau când această proprietate este o enclavă, în interiorul proprietăţii statului. Aşadar, prin această prevedere expresă de la alin. 2 nu se încalcă dreptul de preemţiune. Din contră, atunci când statul este vecin, se aplică regula generală, el are drept de preemţiune prin însăşi regula preemţiunii, reglementată de către Codul Civil. Şi în a doua ipoteză, când este vorba de enclave împădurite, care se găsesc în interiorul terenului proprietate de stat, de asemenea se aplică regula. Raţiunea introducerii acestui alineat a fost tocmai ca să se întărească această prevedere expresă a dreptului de preemţiune, ca, în aceste situaţii, primul care are drept de preemţiune să fie autoritatea care răspunde de silvicultură. De ce? Veţi vedea mai departe amendamentul propus, cu privire la exprimarea în scris a dreptului de preemţiune, pentru că nici un contract autentic nu se va putea încheia decât dacă titularii dreptului de preemţiune îşi vor exprima acceptarea sau refuzul acestui drept în scris. Aşadar, statul, care duce în afară de politica forestieră şi o politică de protecţie a mediului, trebuie să fie primul abilitat să poată să completeze aceste terenuri, să le îmbunătăţească, să le împădurească şi, cum este şi normal, să intre în proprietatea lor. Aşadar, din punct de vedere juridic, acest text nu încalcă nici Constituţia, nici principiile dreptului civil relative la dreptul de preemţiune. Şi o ultimă subliniere, domnule preşedinte, vă rog să observaţi că la finalizarea acestui text şi-au adus aportul deputaţi din toate grupurile parlamentare. Acolo am ajuns la un modus vivendi, domnul Kelemen Attila a fost de acord cu textul, Ştefan Popescu Bejat de asemenea, Gheorghe Valeriu PNL şi domnul Marian Ianculescu PSD. Este un text care până la urmă a fost negociat de către reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare şi i s-a dat această formă. Comisia juridică vă propune adoptarea amendamentului în forma în care a fost redactat. |
|
Doamna deputat Mona Muscă. Am lăsat în mod deliberat să depăşim termenul final pentru că este un text esenţial, dar v-aş ruga după discuţiile la acest text să constatăm, totuşi, că termenul ghilotină a operat. Aveţi cuvântul, doamna deputat. |
|
Vroiam să vă atrag atenţia că din nici un punct de vedere nu există două feluri de proprietar: proprietar de gradul I şi proprietar de gradul II. Este un singur fel de proprietar, chiar dacă pe unul îl reprezintă statul şi pe celălalt îl reprezintă o persoană sau o societate privată. Ca atare, nu putem să facem două alineate, unul special pentru stat şi unul pentru ceilalţi proprietari. În această situaţie noi vă propunem eliminarea şi vă rugăm să supuneţi la vot eliminarea punctului 2 şi să rămânem la art. 1 care este foarte bun aşa cum este el. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Sassu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, mai ales pentru faptul că sesizând că este un punct cheie aţi lăsat să trecem peste termenele prevăzute de procedura de urgenţă. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Există o problemă legată de stat, respectiv în cazul nostru regia, pentru că aş vrea să atrag atenţia că aici nu este vorba de bugetul ministerului, ci este vorba de bugetul regiei care nu este sub control parlamentar. Deci, ceea ce spunea domnul Lăpuşan, cum că putem controla şi că banii care sunt acolo se aprobă de către Parlament nu este, din păcate, real şi deci aceste disponibilizări de fonduri pentru diverse cumpărări nu sunt sub control parlamentar. Statul, respectiv regia poate avea câteva calităţi, conform situaţiei de aici. Poate avea calitatea de vecin, alături de alţi vecini, atunci când nu este vorba de o enclavă şi atunci sigur că are drept de preemţiune, egal cu ceilalţi vecini care pot fi proprietari privaţi; poate avea calitatea de coproprietar şi atunci dacă există mai mulţi coproprietari el are drept de preemţiune la fel ca ceilalţi coproprietari sau poate fi un proprietar de pădure şi care este interesat în zona respectivă, moment în care poate cumpăra fără nici un fel de problemă. A da statului posibilitatea să aibă drept, nu de preemţiune, ci are un drept în plus faţă de dreptul de preemţiune pe care îl are orice proprietar, înseamnă a crea o discriminare, a crea o ingerinţă în sistemul unei economii de piaţă. Statul dacă are interes, respectiv regia, poate face o ofertă avantajoasă faţă de ceilalţi coproprietari, vecini sau în cazul în care nu mai este vorba de acest lucru, ca orice alt proprietar, o ofertă avantajoasă care poate fi luată în considerare de către respectivul vânzător. Pe de altă parte, dacă este nevoie şi este o chestiune de interes naţional, există legislaţie în domeniu care prevede clar cum poate fi achiziţionată o astfel de suprafaţă de teren. Repet, statul are instrumentele specifice unei economii de piaţă pe care noi încercăm să o legisferăm pentru a putea achiziţiona astfel de suprafeţe atunci când are interes. Acest alineat 2 nu face altceva decât să creeze o discriminare şi în acelaşi timp o distorsiune într-un sistem care este specific economiei de piaţă. În consecinţă, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot acest art. 3, amendamentul comisiei, separat cele două alineate, pentru că, după părerea noastră, primul alineat este suprasuficient şi creează statului posibilitatea, respectiv regiei, creează posibilitatea să se exprime şi să aibă un punct de vedere asupra modului în care desfăşoară vânzările de terenuri în terenuri forestiere în ţară. Pe de altă parte, a tot aminti faptul că statul este cel care se ocupă de această problemă... aici da, este problema ministerului care să creeze cadrul legal, necesar ca, indiferent de tipul de proprietate, exploatarea forestieră să fie în anumite limite şi aici este într-adevăr problema ministerului şi nu a regiei. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun, în consecinţă, votului dumneavoastră alin. 31, în formularea rezultată din amendamentul 4 al comisiei. Cine este pentru? Sunt voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. Supun votului dumneavoastră alin. 2 tot din amendamentul 4. Cine este pentru? 59 voturi pentru. Împotrivă? 27. Abţineri? 2 abţineri. Cu 59 voturi pentru, 27 împotrivă, 2 abţineri s-a adoptat şi amendamentul 4. Stimaţi colegi, V-aş ruga în continuare să fiţi de acord să trecem direct la votarea celorlalte... Aveţi o problemă de procedură? |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Problema de procedură este următoarea: am avut împreună cu domnul deputat Tamás amendamente în scris depuse la comisia de specialitate, la acest art. 3 alin. 2, cum v-am pomenit la începutul intervenţiei mele anterioare, un amendament a dispărut. Nu a fost înglobat nici în amendamentul comisiei şi nici la amendamentele respinse. Acest lucru sună în felul următor: "Dreptul de preemţiune se exercită în ordinea prevăzută la alin. 1", deci ordine care înseamnă coproprietar şi vecin. |
|
Stimate coleg, Dumneavoastră, în intervenţia anterioară, aţi spus lucrul acesta. Deci, atunci când am supus votului, cum îmi dă dreptul Regulamentul, în primul rând amendamentul comisiei, adoptându-se acesta, implicit s-a respins şi adăugarea dumneavoastră ... |
|
La alin. 2. |
|
Eu am supus şi alin. 2 votului şi am numărat votul, dar din partea comisiei mai obţineţi un răspuns suplimentar. |
|
O precizare. Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate coleg, Vreau să vă spun că după ce reprezentanţii partidelor în comisie, inclusiv domnul Kelemen Attila a căzut de acord asupra amendamentelor care au fost deja votate, amendamentul de care faceţi dumneavoastră referire a fost retras. Deci, nu există în raportul comisiei pentru că a fost retras. Aceasta este toată treaba. |
|
Stimaţi colegi, Încă o dată, noi când am votat o durată totală a intervenţiilor am crezut că ne ţinem şi de cuvânt. Am admis, pentru că era un articol foarte important, depăşirea şi a intervenţiilor şi a timpului total, vă propun în continuare să trecem direct la votarea amendamentelor. La art. 4 care cuprinde alin. 1, 2, 3, 4, 5 şi 6. Supun votului dumneavoastră art. 4 cu aceste alineate. Cine este pentru? 55 voturi pentru. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? Cu 55 pentru, nici un vot împotrivă şi 16 abţineri s-a adoptat art. 4. La art. 5 din ordonanţă, comisia prin amendamentul 6 propune abrogarea acestuia. Cine este pentru amendamentul 6, deci abrogarea textului. 65 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Constat cu obiectivitate că unii n-au votat. 65 voturi pentru, nici o abţinere, nici un vot contra. La art. 6 vă rog să urmăriţi amendamentul 8. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 8? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Amendamentul 8 era pentru art. 6 alin. 1. Alineatul 2 al art. 6. Comisia prin amendamentul 9 propune abrogarea. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 9? Nu. Votat în unanimitate şi în consecinţă se abrogă alin. 2. Articolul 7, vă rog să urmăriţi amendamentul 10. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 10. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 7 alin. 2 prin amendamentul 11 se propune eliminarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 11 şi în consecinţă alin. 2 al art. 17 se elimină. La art. 8 alin. 1 urmăriţi vă rog amendamentul 12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis în unanimitate amendamentul 12 şi în consecinţă noul text al art. 8 alin. 1. Articolul 8 alin. 2. Comisia prin amendamentul 13 propune eliminarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 13 şi deci se elimină art. 8 alin. 2 care fusese propus de Senat. La art. 9 alin. 1 urmăriţi, vă rog, amendamentul 14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 14 şi noul conţinut al art. 9 alin. 1. Articolul 9 alin. 2, de asemenea, urmăriţi textul de la pagina 9 din raport. dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate art. 9 alin. 2. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 15. Comisia propune eliminarea art. 91 pe care îl pusese Senatul în legea de adoptare. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 15? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate şi în consecinţă art. 91 propus de Senat se elimină. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 16. Comisia propune de la amendamentul 16 în jos mai multe texte. Vă întreb dacă la art. 91 aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 92, dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi. |
|
Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin acest amendament adus de comisie se încearcă să se reglementeze schimburile de terenuri forestiere cu terenuri agricole din judeţele în care este un procent mai redus de păduri. În primul rând, trebuie să observăm că această reglementare nu este subordonată titlului legii care se referă la circulaţia juridică a terenurilor forestiere. În al doilea rând, aş vrea să vă reamintesc că prin Legea nr. 107 privind împădurirea terenurilor degradate sunt reglementate posibilităţile de a intra în posesia statului suprafeţele de terenuri degradate, atât prin donaţie cât şi prin cumpărare, chiar şi prin expropriere pentru utilitate publică în baza legii se poate face această operaţiune. Vreau să vă spun că în România sunt peste 7 milioane de hectare de terenuri degradate, dintre care peste 1 milion de hectare terenuri excesiv degradate care nu pot fi redate circuitului economic decât prin împădurire. Făcând o analiză, am constatat că şi în judeţele unde procentul de împădurire este redus, cât şi în judeţele bântuite de secete, de viscole, există suprafeţe imense de terenuri degradate care ar putea fi valorificate prin împăduriri. Nouă ni se pare că această măsură de schimb de terenuri agricole cu terenuri forestiere, cel puţin pentru etapa aceasta, se constituie într-o grijă fără temei, de aceea noi nu suntem de acord cu prevederea acestui articol şi vom vota împotrivă. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, V-aş ruga foarte mult să ne reamintim vă am epuizat timpul de dezbatere şi trecem direct la votul art. 92. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul. Împotrivă? Cu marea majoritate a voturilor s-a adoptat art. 92. Art. 93. Cine este pentru? Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. Art.94. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Unanimitate. Art.95. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Cu marea majoritate a voturilor şi o abţinere s-a votat şi 95. Art.96. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. La art. 10 vă rog să urmăriţi amendamentul 22. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 22, deci noua alcătuire a art. 10. Vă rog să urmăriţi amendamentul 23. Comisia propune după art. I un articol II. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi. Poate are o problemă de redactare. |
|
Cu voia domnului deputat Marian Ianculescu care m-a rectificat o dată la un caz similar, aş vrea să-mi permiteţi să propun ca, din punct de vedere tehnic legislativ, această propoziţie să sune corect în felul următor: "Prezenta lege intră în vigoare la 45 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al România, partea I". Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Mi-aţi furat propunerea pe care vroiam să o fac eu. Este o precizare necesară. Dacă sunteţi de acord cu reformularea art. II, cum a propus colegul nostru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Stimaţi colegi, Vă rog să constataţi că am parcurs ordonanţa potrivit raportului. Rog staful tehnic să urmărească proiectul de lege de aprobare a ordonanţei, astfel cum a fost votat de către noi, Camera Deputaţilor, pe texte, să refacă proiectul legii adoptat de Senat după formula pe care am adoptat-o noi astăzi pe texte. Întrucât este vorba de o lege organică şi după cum au demonstrat voturile pe texte noi, nu avem cvorum pentru vot final de lege organică, vom supune această lege votului final la prima şedinţă de vot final. |
