Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 noiembrie 2003
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.146/2003
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 noiembrie 2003 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 noiembrie 2003
![]() |
13. | Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2001 aprobată prin Legea nr.338/2002 (amânarea votului final). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 255/2003 |
|||||
| ................................................ |
|
La pct.13, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2001 aprobată prin Legea nr.338/2002. Comisia pentru muncă propune respingerea acestei propuneri. Doamnă preşedinte Smaranda Dobrescu, vă rog să motivaţi propunerea dumneavoastră de respingere. |
|
Stimaţi colegi, Comisia de muncă propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, din următoarele motive. În primul rând, în privinţa recalculării pensiilor în plată, iniţiatorii nu propun nici o formulă de calcul a pensiei. Cea din Legea nr.19/2000 nu poate fi aplicată întrucât, de-a lungul timpului, condiţiile de vechime în muncă au fost diferite. De exemplu, femeile s-au pensionat cu 20 de ani vechime, conform Legii nr.27/1966, cu 25 de ani vechime, conform Legii nr.13/1977 şi cu o vechime cuprinsă între 25 şi 35 de ani, conform Legii nr.19. În al doilea rând, nu există date, în carnetele de muncă, privind sporurile cu caracter permanent, vechimea totală în muncă, acestea conţinând numai date concrete pentru fix 5 ani din care se forma baza de calcul a pensiei, conform Legii nr.3/1977. În al treilea rând, nu există posibilitatea cuantificării efortului financiar, având în vedere că drepturile celor două categorii de pensionari au fost stabilite în conformitate cu acte normative care au produs efecte în perioade diferite, respectiv Decretul nr.292/1959, Decretul nr.353/1966, Legea nr.27/1966, Legea nr.3/1977, Legea nr.4/1977 şi Legea nr.80/1992. Şi în ultimul rând, cheltuielile suplimentare ocazionate de o eventuală aplicare a prezentei propuneri legislative în anul 2004, doar pentru pensiile agricultorilor, având drept sursă de finanţare bugetul de stat vor fi considerabile - circa 13.150 de miliarde şi vor determina majorarea deficitului bugetului general consolidat, cu atât mai mult cu cât tocmai a existat o ordonanţă de urgenţă devenită lege prin care pensiile provenite din CAP-uri au fost dublate. |
|
Mulţumesc. Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Poftiţi, domnule deputat. Unul dintre iniţiatori. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Eu cred că discutăm astăzi, poate în premieră pentru Camera Deputaţilor, un proiect de lege care a fost susţinut prin semnătură de peste 1.800.000 de cetăţeni ai României. Avem aici o mică parte din aceste semnături, vă asigur că ele sunt absolut reale şi cred că nu există politician sau partid politic care să nu ia în seamă o astfel de voinţă a cetăţenilor, pentru că ea reprezintă o problemă deosebit de gravă a României. 6.100.000 de pensionari, nu cred că vă spun lucruri noi, trebuie să aleagă, în fiecare lună, dacă-şi plătesc întreţinerea la locuinţă, dacă se îmbracă sau dacă mănâncă sau îşi cumpără medicamente. Vorbim de o pensie medie, astăzi, per total pensionari, de aproximativ 1.550.000 de lei sau de 1.800.000 de lei, atunci când vorbim de pensionari de asigurări sociale de stat. Cei din agricultură, astăzi, au 390.000 de lei pensia medie, ceea ce credem că este cu totul insuficient pentru a subzista, nu pentru un trai decent în România. Pornind de la aceste fapte şi de la considerentele că noi am considerat că procesul de recorelare a pensiilor nu reuşeşte să aducă pensiile la condiţia ca, pentru condiţii de pensionare egale, indiferent de data ieşirii la pensie, pensiile să fie aproximativ egale şi reuşeşte doar să uniformizeze şi să egalizeze pensiile spre nivelurile mici, grupând pensionarii fie pe perioade de ieşire la pensie sau şi pe nivelurile pensiilor, acest lucru nu rezolvă problema şi nemulţumirea marii majorităţi a pensionarilor din România. Proiectul de lege pe care l-am propus prevede două lucruri importante. Unul este cel al recalculării tuturor pensiilor, astfel încât principiul anunţat anterior - la condiţii de pensionare egale, pensii egale, indiferent de data ieşirii la pensie - să fie soluţionat, iar cel de-al doilea lucru se referă la majorarea pensiei agricultorilor, astfel încât media pensiei pentru agricultori să fie de 1 milion de lei aproximativ, ea s-a materializat prin majorarea punctelor acordate prin lege pensionarilor din agricultură, de la 0,25 la 0,6 puncte. Sigur, am putea înţelege atitudinea Guvernului referitoare la recalculare. Totuşi, aş vrea să vă spun că nu a încercat nimeni, în modul cel mai insistent şi serios, ca acest proces să aibă loc. Chiar dacă există probleme majore, din punct de vedere tehnic, al lipsei unor date, eu cred şi noi credem că, pentru soluţionarea acestei chestiuni, chiar dacă e nevoie de rechemarea pensionarilor pentru a-şi aduce unele date noi, dacă este nevoie ca aparţinătorii lor să facă acest demers, dacă este nevoie ca funcţionarii publici din sistemul de pensii să facă pentru ei acest demers, nimic nu este puţin pentru ca acest lucru să se îndrepte. Problema majoră cred că rămâne aceea după ce am recalculat toate pensiile, dacă avem resursele necesare, aceasta este o decizie politică majoră pe care partidul aflat la putere trebuie s-o ia. În ceea ce ne priveşte, cred că, dacă am fi în această postură, am soluţiona problema pensionarilor şi nu neapărat prin susţinerea din bugetul de stat, aşa cum se întâmplă în anul 2004, printr-o creştere a subvenţiei bugetului de stat către bugetul asigurărilor sociale de 202%, 14.000 de miliarde, mai mult decât aprecia Guvernul că este o creştere a cheltuielilor, dacă proiectul de lege pe care noi l-am propus s-ar aproba. Aşteptăm din partea dumneavoastră, doamnelor şi domnilor colegi deputaţi, să luaţi în seamă dorinţa a 1.800.000 de cetăţeni care, pentru prima dată, dacă vorbim de Codul electoral, se vorbeşte de 60.000 pentru o iniţiativă legislativă, noi vorbim de o susţinere importantă şi de o muncă asiduă depusă pentru acest lucru, transmiţându-vă, prin aceasta, un semnal că, în România, bugetul asigurărilor sociale de stat se află într-un moment de criză, iar pensionarii din România o duc din ce în ce mai greu, fiind, aşa cum v-am spus, într-o situaţie cu totul dificilă. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Dan Brudaşcu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Este foarte adevărat că orice iniţiativă legislativă, în această direcţie, este binevenită, având în vedere că Legea nr.19 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale nu corespunde realităţii şi nevoilor populaţiei României. Este, de asemenea, adevărat că, datorită unei politici promovate pe picior de Guvernele anterioare, s-a ajuns ca România să fie o ţară de pensionari şi de asistaţi. Este, de asemenea, un alt truism să amintim de aceste inechităţi strigătoare la cer între persoane din aceleaşi domenii de activitate pensionate la vârste diferite care beneficiază de pensii ridicole, mulţi dintre ei mult sub nivelul de bază al celui mai puţin calificat om care a lucrat în domeniul respectiv. Este însă de semnalat şi un alt element: se apropie campania electorală şi vrem să ieşim la rampă, fiecare, cu câte ceva din care să rezulte cât de mult ne doare soarta celor care urmează să ne aleagă sau să nu ne mai aleagă. Din acest punct de vedere, s-au făcut deja compromisuri, unul dintre ele reprezentându-l această decizie a puterii de a dubla pensiile ţăranilor, pentru că se ştie că de acolo vine majoritatea voturilor. Acum, se mai încearcă o altă variantă: cea pe care o propun colegii de la PD privind rezolvarea în ansamblu a acestei probleme. Evident că puterea se opune, pentru că ea nu şi-a făcut, nu şi-a luat în calcul să mituiască întregul electorat şi prin majorarea pensiilor. Este regretabil că au trecut aproape 14 ani şi această inechitate nu s-a soluţionat. De aceea poate că este nevoie ca, în spiritul legislaţiei europene în materie, să se realizeze o lege care să elimine şi aceste inechităţi şi să rezolve definitiv defectuoasa Lege nr.19/2000. Din păcate, propunerea legislativă a colegilor de la PD este departe de rezolvarea acestui aspect. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Suditu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să susţin ideea comisiei de respingere, prin următoarele motivaţii. Aşa cum spunea şi doamna preşedinte, la Oficiile de pensii există dosare care conţin date de maximum 5 ani. Pe lângă acest lucru, sunt unităţi care au fost desfiinţate, economia românească a suferit foarte multe transformări, dosarele de la unităţile care păstrează vechimile în muncă, unele au fost casate, pentru că toată lumea ştie că există o perioadă de menţinere în arhivă a documentelor. Am putea, prin acest mod, dacă s-ar aproba această lege, să creăm o discriminare absolut fără nici un suport între pensionarii care pot să-şi constituie vechimea şi cei care efectiv nu pot să-şi constituie vechimea. Din cauza aceasta, şi solicita doamna preşedinte o formulă de calcul ca să fie echitate pentru toate părţile. Vă mulţumesc. |
|
Doamna Paula Ivănescu şi apoi domnul deputat Baciu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege şi stimaţi colegi, Mărturisesc că sufăr, cu adâncă amărăciune, din cauza atitudinii pe care o văd în Camera Deputaţilor, şi mai ales în sfera partidului de guvernământ, de a trata nişte vieţi, nişte oameni mai rău ca pe nişte arhive. Faptul că nu înţelegem că acei oameni au nevoi, au nevoie de medicamente, au nevoie de încălzire, au nevoie de hrană, au nevoie de stima noastră, au nevoie ca, după o viaţă întreagă de muncă amărâtă sau cum o fi fost ea, să fie trataţi omeneşte. Noi ne ducem şi căutăm în arhive şi spunem că atunci legiuitorul care a dat Legea nr.19 iniţială nu a ştiut ce a făcut, nu a ştiut că nu are suficientă bibliografie, nu a ştiut că în ţara aceasta există oameni care au avut profesii şi vechimi cvasiasemănătoare şi au pensii diferite. Mă îngrozeşte faptul că am ajuns în această situaţie, să ne uităm cu dispreţ la bătrânii noştri, să ne uităm numai la cifre, şi să nu mai vedem oamenii din spatele lor, şi cred că ar fi fost mai bine pentru un singur partid aflat la guvernare, sigur, cu o anumită susţinere din partea unui alt grup parlamentar, pentru un singur partid, să pună puţină ordine în ceea ce înseamnă politici sociale în România. În loc să tot dăm venitul minim garantat, să dăm ajutoare de încălzire, din care mare parte ajung la pensionari, mai bine trebuie să organizăm sistemul de pensii în aşa fel încât să aplicăm principiul: la muncă, profesie şi vechime egale să avem venituri aproximativ asemănătoare din pensie. Este inadmisibil ce se întâmplă, este o durere... Vreau să vă spun, aproape câteodată de nesuportat şi faptul că acei oameni care numai atât au auzit - un milion opt sute de mii au venit să ne roage pe noi, cei din Parlamentul României, să le dăm dreptatea pe care o merită, este un lucru care nu ar fi trebuit să se întâmple în anul 2000. Eu aş vrea să reflectaţi, să ne aplecăm asupra acestui proiect de lege care nici măcar nu a putut să fie discutat în comisie, a fost respins de la început, poate putem să îndreptăm lucrurile măcar acum, în ceasul al XII-lea. |
|
Domnul Baciu şi apoi doamna preşedinte Smaranda Dobrescu. |
|
Stimaţi colegi, Poate că unii dintre dumneavoastră se vor întreba de ce vorbesc trei la rând de la PD pentru acest proiect de lege. Eu spun că ar trebui să vorbim toţi, şi nu numai de la PD, ci şi mulţi din celelalte partide, pentru că este un proiect de lege care încearcă să repare o nedreptate care durează de ani şi ani, care afectează nu o mie, două mii, trei mii de oameni, ci câteva milioane. Este o nedreptate strigătoare la cer, nu mai intru în detalii, vă spun doar că am întâlnit situaţii în care, de exemplu, un colonel, comandant de regiment, fost deci, să aibă pensie mai mică decât un subofiţer, subordonatul său. Nu mai vorbesc de pensiile unor angajaţi de mâna a doua, a treia din instituţii ale statului mai mari decât ale foştii lor directori. Şi exemplele pot continua la nesfârşit. Aşadar, stimaţi colegi, suntem împinşi la acest microfon atât de spiritul de dreptate şi de bolile sistemului de pensii, care sunt grave, care de fapt conduc spre o adevărată metastază a sistemului de asigurări sociale în România, cât şi de cei 1 milion opt sute de mii. Vă rog să reţineţi: 1.800.000 de oameni care au semnat pentru iniţiativa noastră în perfectă cunoştinţă de cauză. Le-am spus, sigur că nu au citit în detaliu proiectul, pentru că el este tehnic şi tare mă tem că foarte mulţi din această sală ori nu l-au citit, ori nu l-au înţeles, dar vreau să vă spun că duhul lui este clar. Sistemul de calculare a pensiilor să ducă la echitatea şi dreptatea de care vorbeam, şi creşterea la un nivel, nu mulţumitor, hai să-i spunem, cât de cât românesc a pensiilor ţăranilor de care, mulţi dintre dumneavoastră aveţi nevoie doar în cazul campaniilor electorale, doar de voturi. Noi am depus acest proiect cu 2 ani înainte. Aşadar, nu din interes electoral, ci din interes pur, dacă doriţi, umanist şi legislativ pentru aceste categorii de care vorbim. Aşa încât mă miră foarte mult atât argumentul comisiei care a respins acest proiect, cât şi alinierea PRM-ului, prin domnul Brudaşcu, care acum vorbeşte la telefon cu ceilalţi probabil 3 milioane şi ceva de pensionari care sunt mulţumiţi de pensiile prăpădite pe care le au, şi nu ascultă ce spun eu acuma. Aşadar, sunt nedumerit că Partidul România Mare - de fapt, nu sunt "nedumerit" - s-a aliniat în această chestiune vitală, cu partidul de guvernământ. Aşadar, alinierea aceasta nu mă miră, pentru că atunci când este vorba de mărunţişuri sar la bătaie, când este vorba de chestiuni fundamentale, iată că bat palma, se aliniază cu partidul de guvernământ. Ce este mai fundamental stimaţi colegi, în această ţară acuma, decât să reparăm nedreptăţile care privesc milioane şi milioane de oameni? Nu mai intru în detalii, am indicat noi şi sursele, am dat un proiect de lege absolut corect, mulţumitor şi moral, şi legislativ, şi formal şi cum vreţi dumneavoastră şi logic, şi dacă 160.000 de semnături pentru vot uninominal au condus la pancarte aici în Cameră, conduc la fel de fel de întruniri în toată ţară, pe bună dreptate aş spune eu, gândiţi-vă că 1,8 milioane de oameni sunt mult mai mulţi decât 160.000 de semnături. Aşadar, mă mir încă o dată de faptul că a fost respins acest proiect şi afirm cu toată tăria şi cu tot riscul că această respingere denotă lipsa de preocupare a partidului de guvernământ şi mai recent şi a PRM-ului faţă de soarta acestor milioane de pensionari ai României. Vă mulţumesc. |
|
Doamna Smaranda Dobrescu, mai rămâneţi puţin, că doreşte şi domnul deputat Napoleon Pop. Domnul Napoleon Pop. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Liberalii consideră că este normal să ne preocupe soarta pensionarilor şi credem că refuzul foarte abrupt dat de colegii noştri parlamentari de la P.S.D., să se aplece mai cu atenţie asupra acestei probleme; este un lucru neinspirat şi chiar ne miră. Toţi din această sală, dincolo de doctrine, acceptăm, ca indivizi şi ca politicieni, că în sistemul de pensii există inechităţi care au dus la un clivaj social care ar trebui să ne preocupe pe toată lumea. Din păcate, toate eforturile care s-au făcut până acuma se rezumă la nişte corelări care ne duc spre egalizarea pensiilor la nivelul minim. Subiectul cu pensiile pentru ţărani cred că este foarte important pentru că nu numai actele doveditoare trebuie să ne preocupe un nivel de pensie, ci şi raportarea la realităţile vieţii. Dacă tot timpul o să mergem cu o gândire în sistem birocratic şi nu venim cu nimic constructiv legat de aceste realităţi, evident că nu vom găsi niciodată soluţii, dar nu putem să spunem că o pensie astăzi medie, care reprezintă doar 70% dintr-un punct de pensie şi este cu 30% mai mică decât salariul minim pe economie, raportată la coşul zilnic este o chestiune care să ne fericească pe toţi. Eu cred că discuţia de astăzi, pe baza unui proiect pe care noi îl considerăm moral, ar fi trebuit măcar să ne ducă spre ideea că trebuie să privim întregul sistem de pensii de o manieră cu totul nouă şi să încercăm o abordare integrată, şi nu numai cu reparaţii parţiale. Cred că noi ne aliniem acestui semnal de alarmă şi asupra moralităţii problemei care o ridicăm, pentru că ridic o singură problemă pragmatică, care ne preocupă pe noi. Cum putem noi să facem o dezvoltare rurală dacă cei care locuiesc în acest mediu au nişte venituri absolut incredibil de mici şi care nu pot să le asigure dezvoltarea. Vrem ca dezvoltarea rurală să se facă într-un stil feudal, lucru pe care îl şi recunoaştem, pe bază de economie închisă. Aceasta este o problemă fundamentală. Dacă cetăţeanul nu are el singur, în primul rând, o resursă pentru dezvoltarea locală, rurală a comunităţii, cred că statul nu poate să facă mult peste acest lucru. Încă o dată, mi-aş fi dorit ca totuşi, vizavi de această problemă extrem de importantă, să fi avut o abordare mult mai condescendentă, în special din partea unui Partid Social Democrat şi la putere. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Dan Brudaşcu, probabil cere un drept la replică în numele Partidului România Mare, şi apoi domnul Năstase. |
|
Domnule preşedinte, sunt surprins să constat reacţia domnului Baciu, pentru că a mă considera pe mine că m-am asociat cu PSD-ul, este poate una dintre glumele zilei. În acest sens stau dovadă stenogramele în timp. Problema pe care am pus-o este legată, în primul rând, şi am subliniat-o, de şantajul cu care se rezolvă această problemă şi întotdeauna nu în interesul cetăţeanului, ci în interesul politic al celui care promovează asemenea majorări de pensii. Singura chestiune pe care am spus-o şi pe care o repet este că mi se pare perfectibil acest proiect de lege. Dacă ar exista voinţă politică şi din partea PSD-ului, atunci poate că cea mai bună soluţie ar fi retrimiterea la comisie şi discutarea dincolo de orice fel de considerente politice şi de diferenţe politice a unei idei care interesează toate partidele politice, pentru că, aşa cum s-a subliniat şi pe bună dreptate de la acest microfon, nu cred că este moral să se folosească sume imense de bani cu titlu de asistenţă socială pentru diverse proiecte cu iz politic şi electoral, şi să nu se rezolve o problemă de fond, pe care o aşteaptă întreaga populaţie aflată în stare de pensionare, respectiv recorelarea pensiilor, pentru obţinerea de pensii de un nivel rezonabil şi care să asigure o bătrâneţe demnă celor care au muncit ani de zile. Deci, eu revin şi cred că una din soluţiile constructive pe care ar trebui să şi-o însuşească şi PSD-ul, ar fi retrimiterea la comisie şi discutarea acestui proiect pe deasupra oricăror diferenţe doctrinare sau politice. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Năstase, |
|
Stimate domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Avem astăzi în faţa noastră spre rezolvare un imperativ al zilelor noastre. Suntem responsabili de viaţa şi sănătatea celor ce au produs bunurile acestei ţări. Nici o justificare nu rezistă solicitării de a soluţiona problematica a peste o treime din populaţia ţării. Nu veniţi cu justificări, că nu sunt valabile. Suntem responsabili, trebuie să fim conştienţi că suntem responsabili de viaţa şi sănătatea a peste o treime din populaţia ţării. Este poate cea mai importantă problemă ce se dezbate în Parlamentul României. Nu putem fi decât de acord cu soluţionarea acestei probleme ce trenează de peste 13 ani. Altfel, nu ne merităm titlul de parlamentari ai României, dacă nu venim în sprijinul a o treime din populaţia acestei ţări. Nu încercaţi să justificaţi nici fonduri, nici buget, nici altceva, pentru că este o realitate prea crudă a acestei ţări, când oamenii ce au creat bunurile acestei ţări sunt nevoiţi să cerşească, să stea înfometaţi, să nu-şi poată plăti minimum de datorii. Vă rog să fiţi foarte conştienţi şi responsabili de menirea pe care noi o avem în acest Parlament - de a soluţiona problemele ţării în primul rând. Vă mulţumesc. |
|
Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Desigur, nu pot să nu mă raliez la toate argumentele care vorbesc despre nivelul de trai scăzut al pensionarilor, de dramatismul urgenţei care caracterizează demersul politic care trebuie să li se acorde, dar, în acelaşi timp nu pot să nu spun că este o lipsă de respect faţă de cei 1 milion opt sute de mii de pensionari, să le spui că prin acest proiect, prin recalcularea pensiilor, conform formulei din Legea nr.19, toţi vor avea de câştigat. Este o premisă greşită, este o inducere în eroare, stimaţi colegi. Este corect şi este moral să le spunem: Nu se poate! Dacă pentru unii, să spunem, noua formulă, pentru acei care şi-ar putea reconstitui toată cariera ar fi poate avantajos, pentru alţii nu ar fi avantajos. Dar chiar presupunând prin absurd că şi cei pensionaţi în 1950 şi-ar putea reconstitui, de la întreprinderi care s-au închis de mult şi care nu mai au arhivă, şi-ar putea reconstitui întreaga carieră, aceştia care au ieşit, să spunem, cu 20 de ani vechime, puşi pe formula Legii nr. 19 cu 30 de ani, 32, în momentul de faţă, bărbaţii şi 26-27 femeile, credeţi că vor fi avantajaţi? Nu! Foarte mulţi, luând în considerare formula legii şi faptul că determinant în cuantumul pensiei este mărimea contribuţiei şi nimic altceva, vor fi dezavantajaţi, stimaţi colegi. Noi am făcut la Oficiul de Pensii, în anul 2000, calcule serioase, modele pe diferite tranşe de ieşire la pensie, contingent din '50 din '60, foarte mulţi, puşi pe noua formulă, aveau o pensie mai mică. De aceea, s-a mers pe ideea punctajului estimat, adică nediminuării pensiei şi obţinerii unor recorelări care să egalizeze mediile. Procesul de recorelare nu s-a încheiat. În anul următor, în primele două trimestre se va încheia oarecum într-un mod favorabil promisiunii iniţiale, de a se termina la sfârşitul lui 2004. Prin finalul etapei de recorelare din 2004, 50% din totalul fondurilor alocate vor merge la cei care au încă discrepanţe între cuantumurile de pensie din diferite etape de pensionare. Mai mult, pe măsură ce am înregistrat creştere economică, indexarea a putut să ţină pasul cu indicele de creştere a preţurilor de consum. Este prima oară în 2003 când indexarea este dată în proporţie de sută la sută faţă de rata inflaţiei. Faţă de acest lucru, o medie de 3% de creştere a pensiei medii a reprezentat-o procentul de recorelare care se va îmbunătăţi la anul. Este cinstit faţă de toţi pensionarii să spunem: dragii noştri părinţi şi bunici, ştim care este situaţia, dar este corect să vă spunem că ne gândim la soluţii posibile, nu la soluţii imposibile propuse pe picior, propuse după ureche. Aşteptăm o creştere economică care să însemne locuri de muncă, care să însemne contribuabili mai mulţi. În acel moment, când creşterea economică - după 3-4 ani de zile - succesivă se va transforma în locuri de muncă şi în contribuţii suplimentare, în acel moment noi vom putea să creştem pensiile şi suntem atenţi să o facem imediat ce acest lucru este posibil. Stimaţi colegi, un respect faţă de pensionari este şi acela de a le spune adevărul. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, v-aş ruga pe toţi liderii grupurilor parlamentare să invitaţi în sală lumea, ca să nu fim nevoiţi să facem apelul nominal. Până când vor veni cei chemaţi care sunt pe holuri, v-aş ruga să-mi permiteţi să iau şi pct.14 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2003. Suntem în procedură de urgenţă. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PD.) Stimaţi colegi de la PD, v-aş aminti că, potrivit procedurii parlamentare, la respingere se dă cuvântul fiecărui grup parlamentar să îşi justifice poziţia. Aţi vorbit 3, ba chiar 4. Stimaţi colegi, Propunerea de restituire se face atunci când din dezbateri rezultă un asemenea element, nu?, nu la sfârşitul dezbaterilor. Domnule Dan Brudaşcu, vă susţineţi propunerea, deşi din discuţii nu a rezultat... Supun votului dumneavoastră propunerea de restituire a proiectului de lege la comisie, făcută de domnul Dan Brudaşcu. Cine este pentru? 50 de voturi pentru respingere. Împotrivă? 112 voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. Propunerea rămâne pentru vot final. |


