Dezbateri parlamentare

Doamna Daniela Popa:

Urmează Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Domnul deputat Ion Stan.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Stan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Serviciul Român de Informaţii - autoritate autonomă care este competentă pentru culegerea de informaţii din domeniul siguranţei naţionale pe spaţiul intern - îşi desfăşoară activitatea în baza a două legi: una aprobată în anul 1991 - este vorba de Legea nr.51, Legea siguranţei naţionale, şi în baza Legii de organizare şi funcţionare nr.14/1992.

Vreau să vă spun că actualul cadru legislativ care reglementează activitatea Serviciului a devenit demult o frână, iar Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin hotărârile pe care le-a elaborat în ultimii ani, vreau să vă spun că şi-a depăşit demult competenţele conferite de Legea de organizare şi funcţionare a C.S.A.T.

A stabili printr-o hotărâre a C.S.A.T.-ului că Serviciul Român de Informaţii este autoritate autonomă în interceptarea comunicaţiilor, prestând servicii pentru tot sistemul de securitate naţională, vreau să vă spun că asta înseamnă o depăşire a competenţelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Acest domeniu al interceptărilor ar fi trebuit să constituie baza de reglementare care să asigure, în procesul de culegere prin mijloace tehnice a informaţiilor din domeniul securităţii, şi protecţia drepturilor şi libertăţilor constituţionale.

Deci, ce aş vrea să vă spun? De la înfiinţare, 26 martie 1990, şi până în prezent, Serviciul Român de Informaţii a parcurs mai multe etape de modernizare şi restructurare.

Legea care îi reglementează competenţele, vreau să vă spun că acum a devenit o frână.

La ora actuală, în planul responsabilităţilor şi al structurii interne a Serviciului, există o diferenţă totală. Serviciul are, la ora actuală, responsabilităţi care nu sunt prevăzute de Legea nr.14/1992. El a devenit autoritate naţională pentru prevenirea şi combaterea terorismului, a devenit autoritate naţională pentru protecţia informaţiilor clasificate, a devenit autoritate naţională în materia interceptărilor, a sistemului informatic integrat, a managementului situaţiilor de criză şi multe alte responsabilităţi stabilite în cârca acestui serviciu, fără a exista o bază legală pentru hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

De asemenea, aş vrea să vă spun că Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat strategia de reformă a acestui serviciu, ca el să devină compatibil cu structurile similare din ţările membre NATO. Desfăşoară misiuni, la ora actuală, care nu sunt prinse nici în Legea siguranţei naţionale şi nici în Legea de organizare şi funcţionare.

În acest context, iniţiatorii, din păcate membri ai Grupului parlamentar al PSD, au dorit să pună de acord competenţele şi structura internă de organizare a Serviciului cu ceea ce este acum în Serviciu, şi nu cu ce prevede Legea nr.14 din 1992, sau Legea siguranţei naţionale din 1991.

Dar şi aici a existat un ordin, aceleaşi foruri au venit cu avize negative - mă refer la CSAT şi mă refer la avizul Guvernului, pentru că este mai bine să ai o instituţie de talia Serviciului Român de Informaţii, cu forţa Serviciului Român de Informaţii, la dispoziţie, decât să-i pui la dispoziţie un cadru legislativ care să-i asigure independenţa de orice fel de ingerinţe, de ordin politic sau ale altor grupuri de interese. Nu s-a dorit acest lucru!

Doream prin acest proiect de lege să stabilim clar care sunt competenţele Serviciului Român de Informaţii în contextul noilor misiuni care decurg din statutul de ţară membră NATO şi de ţară membră a Uniunii Europene. Doream să asigurăm şi să specificăm clar care sunt ameninţările pentru care este abilitat Serviciul Român de Informaţii să culeagă date şi să le pună la dispoziţia factorilor abilitaţi. Doream să statuăm şi să consacrăm în plan legislativ actuala structură internă, care este o organizare ce funcţionează pe bază de inspectorate, unităţi centrale şi secţii teritoriale ale Serviciului Român de Informaţii. Doream, de asemenea, ca acest serviciu, cu personalul său, care şi-a modificat structura, întrucât, la ora actuală, nu mai are militari în termen, trebuie să aibă personal contractual. De asemenea, doream să statuăm activităţile care se desfăşoară sub acoperire, la nivelul Serviciului Român de Informaţii.

Din păcate, nu s-a dorit acest act normativ şi nici nu se doreşte, motivându-se în fel şi chip. Mă întreb eu, secretarul Consiliului Suprem de Apărare, care e acelaşi domn general Bârloiu, când a avizat hotărârile CSAT, să nu fi ştiut ce avizează? Pentru că una a fost poziţia domniei sale anul trecut, când îl avea stăpân pe Iliescu, şi alta este poziţia domniei sale astăzi, când îl are stăpân pe Băsescu. Să înţeleg că problemele de securitate naţională se rezolvă după cum vrea unul sau altul dintre stăpânii domniei sale sau ar trebui să aibă un cadru normativ foarte, foarte exact în privinţa reglementărilor din domeniul securităţii naţionale?

Stimaţi colegi,

Vă spuneam că nu încerc un sentiment de amărăciune, că au fost respinse astăzi cele două proiecte de lege. Vreau să vă spun că asta este lupta parlamentară. Dar n-am să înţeleg niciodată poziţia colegului nostru, care mi-a spus în Comisia de apărare următorul lucru: "Înţelegeţi, domnule Stan, că este o altă coaliţie, care vrea altceva de la acest domeniu al securităţii naţionale!"

Mă înreb, atunci, dreptul nostru de iniţiativă legislativă, prevăzut de Constituţia României, îl puneţi sub semnul întrebării? Dreptul nostru de a legifera domenii în care ne-am consultat cu experţi, pentru că nu suntem deţinătorii adevărului absolut, este anulat prin anularea procedurilor parlamentare de dezbatere a unui proiect de lege?

Pentru că vreau să vă spun, cu toată consideraţia pentru colegii noştri din Comisia de apărare, nu s-a respectat procedura parlamentară! Proiectul de lege, indiferent cât de bun sau de prost ar fi fost, trebuia dezbătut pe fiecare articol, dat votul pe articol şi dat un vot final! Acest lucru nu s-a întâmplat!

Mă întreb când vom asista la un punct de vedere al majorităţii, care să spună: "Voi, cei care sunteţi în opoziţie, nu mai veniţi cu proiecte de lege, pentru că le respingem de facto!"

Stimaţi colegi,

Este un lucru care pune sub semnul întrebării democraţia parlamentară, este un lucru pe care, vreau să vă spun, din punct de vedere tehnic, nu-l accept, pentru că nu s-a venit pe fondul problematicii reglementate cu aprecieri de natură negativă. Ba, din contră, dumneavoastră aţi apreciat şi munca şi faptul că actele normative prezentate sunt elaborate şi au expertiza necesară.

Dar, în acest context, aş vrea să vă spun că nerespectarea procedurilor constituţionale şi parlamentare mă duce cu gândul că ne apropiem, cât de curând, la o dominaţie a majorităţii, în dispreţul Constituţiei şi legilor ţării, faţă de ceea ce propun deputaţii, care au acelaşi statut, dar care aparţin, vremelnic, opoziţiei... şi, mâine, s-ar putea să facă şi ei la fel... Este bine pentru Parlamentul României? Eu zic că nu este bine un asemenea punct de vedere!

De aceea, doamnă preşedintă, vă rog să luaţi notă de faptul că eu am protestat astăzi în plenul Parlamentului pentru faptul că nu s-a dezbătut proiectul de lege aşa cum spune Regulamentul Camerei şi fac propunerea să fie retrimis la comisie, pentru a fi dezbătut aşa cum impune procedura parlamentară. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din Opoziţie.)

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, comisie sesizată în fond, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai Stănişoară:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

O să vă rog să-mi permiteţi, stimate colege, stimaţi colegi, să vă prezint pe scurt raportul comisiei asupra Propunerii legislative privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.

Respectiva propunere legislativă are ca obiect de reglementare o nouă organizare şi funcţionare a Serviciului Român de Informaţii ca autoritate administrativă, autonomă, componentă a Comunităţii de informaţii, specializată în culegerea informaţiilor de pe teritoriul ţării ce privesc ameninţări la adresa securităţii naţionale.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de iniţiatori.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin punctul său de vedere, solicitat de comisie, nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică a avizat favorabil. Şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil această propunere legislativă.

Membrii comisiei, în majoritatea lor, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative legislative, care o consecinţă logică a respingerii propunerii legislative privind Comunitatea de Informaţii pentru securitatea naţională a României, propunere în baza căreia a fost gândită organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii ca o componenţă a Comunităţii de informaţii, aşa cum a fost definită de iniţiatori.

De asemenea, propunerea legislativă prezintă o serie de deficienţe formale şi de fond, cum ar fi suprapunerea unor competenţe ale acestui serviciu peste unele competenţe ale poliţiei şi jandarmeriei, fapt care duce la concluzia că este necesară o abordare comună şi unitară asupra întregului domeniu al securităţii naţionale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 117 alin. 3 şi art. 118 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 19 deputaţi din totalul e 23 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 10 voturi pentru respingere, 8 voturi împotrivă respingerii şi 1 abţinere, din voturile celor prezenţi.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 29 septembrie 2005, comisia propune respingerea Propunerii legislative privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Canacheu. Aveţi cuvântul.

Domnul Costică Canacheu:

Cuvântul colegului Stan m-a chemat la tribună, pentru a proclama a treia republică! După modelul francez, vom începe şi noi, după fiecare guvernare a PSD-ului, să reprogramăm republica. Pentru că, am să-i spun colegului că numai în monarhie sunt stăpâni, în republică fiecare are atribuţii constituţionale şi şi preşedintele este unul dintre cetăţeni. Aşa că, în nici un caz, preşedintele Băsescu nu este stăpânul cuiva, este doar cetăţeanul ales vremelnic în calitate de preşedinte.

Şi acesta este motivul pentru care aceste două legi sunt reluate în discuţia noastră, pentru că nu propunem un model al stăpânilor şi stăpâniţilor, ci un model al noii republici, în care cetăţenii au în aceste instituţii un apărător, au acolo servicii care lucrează pentru interesul lor general.

Doamna Daniela Popa:

Da, domnule deputat, drept la replică, vi s-a pronunţat numele, e corect.

Domnul Ion Stan:

Spunea domnul preşedinte Băsescu că dânsul ştie întotdeauna ce spune, şi eu ştiu ce spun. Dacă l-aş fi numit altfel decât "stăpân", l-aş fi numit "cetăţean", dânsul ar fi trebuit să respecte Legea nr. 473 şi în termen de cel mult 6 luni de zile de la primirea mandatului ar fi trebuit să vină aici, în faţa Parlamentului, cu Strategia de Securitate Naţională a României în contextul în care România a devenit ţară membră NATO şi a Uniunii Europene. Nu mai era nici un impediment.

Dacă n-a făcut-o până acum, daţi-mi voie, până când o va face, să-l consider tot "stăpân", pentru că numai stăpânii nu se subordonează legii!

Doamna Daniela Popa:

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. Tot la dezbateri generale, da? Vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Sigur, aceste două legi au stârnit foarte multe pasiuni în comisie. Eu înţeleg şi supărarea colegului nostru, se pare că a muncit foarte mult la aceste legi. Eu am fost cel care am spus în comisie că, având în vedere că au avut loc alegeri şi că o nouă putere politică conduce ţara, găsesc normal şi firesc ca aceasta să-şi poată exprima părerea şi în domeniul siguranţei naţionale. Pentru că în proiectul pe care domnia sa l-a prezentat eu n-am văzut nici o semnătură a unui deputat din vechea opoziţie, erau numai deputaţi ai puterii din acea vreme. Deci, probabil că la acea vreme nu au fost consultaţi deputaţii opoziţiei, să se vadă ce poziţie au, mi se pare un lucru firesc.

Referitor la faptul că în comisie nu s-a procedat corect, eu spun că s-a procedat corect. Având în vedere că la luările de cuvânt foarte mulţi au exprimat că legea trebuie respinsă, s-a supus la vot dacă legea să mai fie discutată pe articole sau nu. Rezultatul votului a demonstrat clar şi s-a respins această propunere, de a se discuta pe articole.

Mai mult decât atât, a avut raport de respingere, atât din partea CSAT-ului, cât şi din partea Guvernului.

În plus, reprezentanţii SRI-ului, STS-ului, SIE şi SPP-ului, care erau acolo, şi-au însuşit punctul de vedere al CSAT-ului şi au recomandat respingerea proiectului de lege.

Mai democratic de atât cred că nu se poate, orice lucru se decide prin vot. Votul în comisie a fost pentru respingerea celor două proiecte de lege şi, în consecinţă, s-a procedat aşa.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Săniuţă. Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Mie mi se pare firesc să iau astăzi cuvântul în calitate de deputat din locul unde, cu adevărat, a fost prima republică în România, adică de la Ploieşti, şi nu din republici mai mult sau mai puţin închipuite.

Şi am să-mi încep expozeul spunând următorul lucru: domnule coleg Stan, nu sunt de acord cu dumneavoastră, că faceţi, din păcate, parte din Grupul PSD, v-aş aduce aminte că, din fericire, lumea v-a votat la Dâmboviţa şi v-a votat bine.

Din punctul meu de vedere, vizavi de subiectul pe care astăzi îl dezbatem, stimaţi colegi, doresc să spun foarte, foarte deschis, ni s-a prezentat o analiză a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi nu o hotărâre a acestui consiliu, nu am avut în cadrul comisiei un punct de vedere (pentru că aici s-a exprimat posibilitatea unor suprapuneri între proiectul de lege şi ceea ce există la acest moment în cadrul legislativ, cu atribuţiile poliţiei şi jandarmeriei), nu am avut un punct de vedere al Ministerului de Interne şi, mai ales, al serviciului de informaţii al acestui minister privind suprapunerea unor activităţi şi atribuţii, în ceea ce priveşte: ameninţările transfrontaliere, traficul de droguri, traficul de persoane, criminalitatea organizată sau cooperarea în domeniul ofiţerilor aflaţi sub acoperire. Pe de altă parte, nu am avut, stimaţi colegi, un punct foarte clar de vedere din partea Guvernului, ci doar o combatere a ceea ce colegii noştri au reuşit, din fericire, să prindă în acest proiect de lege.

Din punctul meu de vedere şi din punctul nostru de vedere, întrucât, într-adevăr, au fost carenţe extrem de grave în ceea ce priveşte modul de dezbatere în cadrul comisiei, carenţe care au fost exprimate aici, ţinând cont de faptul că nu am avut aceste puncte de vedere şi ale serviciilor secrete, care se ocupă de un anumit gen de informaţii, întrucât CSAT-ul ne-a trimis, repet acest lucru, doar o analiză şi nu o hotărâre, daţi-mi voie să propun, în numele Grupului parlamentar al PSD, returnarea la comisie a acestui proiect de lege, pentru a putea să-l discutăm pe îndelete. Mai ales că şi, cu asta, daţi-mi voie să închei, specialiştii Serviciului Român de Informaţii, prezenţi cu ocazia dezbaterii, au susţinut cu tărie necesitatea unui nou cadru legislativ care să reglementeze acest domeniu, ca şi domeniul Comunităţii de informaţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar UDMR.

Domnul Toró Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum bine ştiţi şi dumneavoastră, Strategia Naţională de Securitate a României datează din anul 2001, mai precis, înaintea evenimentului major din 11 septembrie 2001. După cum ştiţi foarte bine, în structura sistemului de securitate internaţională nu este singura schimbare venirea domnului Băsescu la Cotroceni, ci au mai fost şi alte schimbări majore.

Deci, se impune modificarea Strategiei de Securitate Naţională, se impune corelarea tuturor legilor importante în domeniul securităţii naţionale cu această nouă strategie. Deci, se impune şi modificarea Legii privind funcţionarea Serviciului Român de Informaţii.

Dar toate aceste modificări se impun a fi corelate, a fi făcute împreună. Deci, mi se pare firesc şi normal să respingem acum acest proiect de lege şi să revenim cu el atunci când s-au elaborat şi celelalte acte normative.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Din dezbaterile generale, a reieşit, cel puţin din partea iniţiatorului, propunerea de retrimitere la comisie. Aşa este, domnule deputat Stan? Retrimitere la comisie.

Vă supun votului dumneavoastră acest lucru, dacă proiectul de lege se retrimite la comisie.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 27 de voturi pentru.

Împotrivă? 51 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Domnul Constantin Niţă (din sală):

E lege organică, doamnă preşedintă, ce faceţi?

Doamna Daniela Popa:

Deci, propunerea legislativă nu se retrimite la comisie.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Caracterul este organic. Votul, marţea viitoare, ora 12,00.