Dezbateri parlamentare

Domnul Miron Tudor Mitrea:

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Din partea iniţiatorului? Nimeni.

Din partea Comisiei juridice? Sau a comisiei pentru sănătate?

Doamna Rodica Nassar, raport comun, mă iertaţi. Doamnele, întâi. Trebuia să vă citesc întâi pe dumneavoastră, îmi fac mea culpa.

Aveţi microfonul, doamna deputat.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, împreună cu Comisia pentru sănătate şi familie, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în noiembrie 2011; Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ iniţiativa legislativă încă din decembrie 2011.

Ministerul Sănătăţii, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea proiectului de lege mai sus-menţionat.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, intervenţiile legislative vizând instituirea obligaţiei soluţionării prompte a cazurilor de malpraxis, prin posibilitatea rezolvării amiabile între pacienţi, unitatea medicală şi societatea de asigurare a prejudiciului cauzat de acte medicale.

În urma examinării iniţiativei legislative, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Dacă la dezbateri generale există intervenţii?

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Constat, încă o dată, că, problema cazurilor de malpraxis, problema este dezbătută şi de Guvern, şi de către minister, de la nivel declarativ. Pentru că scopul acestui act normativ este soluţionarea promptă a tuturor cazurilor de malpraxis, pacientul fiind despăgubit în maximum 60 de zile de la depunerea plângerii. Poate ştiţi şi dumneavoastră, că soluţionarea cazurilor de malpraxis este greoaie în România, iar pentru a obţine o compensaţie financiară, pacientul prejudiciat este nevoit să ajungă în instanţă, ceea ce duce la numeroase nemulţumiri legate de durata şi rezultatele procesului.

În România, aşa-zisa Lege a malpraxis-ului este mai mult de formă, şi este făcută doar ca să apere societăţile de asigurare. Cazurile în care pacienţii au fost despăgubiţi sunt rarisime şi se pot număra pe degetele de la o singură mână. Deşi vorbim de o piaţă a asigurărilor de 3 milioane de euro anual, la care numărul garantat al clienţilor este de circa 200.000, din care o treime medici, şi de sute de reclamaţii înregistrate la Colegiul Medicilor. Sumele asigurate sunt impuse de CNAS şi merg de la 5.000 euro, în cazul asistenţilor, până la 62.000 euro pentru chirurgi.

În cei 10 ani, firmele de asigurări au câştigat câteva zeci de milioane de euro şi au despăgubit doar 5 pacienţi. Deşi potrivit unor date făcute publice chiar de către Colegiul Medicilor din România, în intervalul 2006 - 2011 Comisia de disciplină din cadrul acestei instituţii a analizat 725 de dosare, în care au fost reclamaţi 916 medici, dintre care 198 au fost sancţionaţi. Cei mai mulţi au primit mustrare, 13 au fost amendaţi, 11 au primit interdicţia de a mai profesa, iar într-un singur caz s-a decis retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor.

Prima de asigurare este cuprinsă între 5 şi 37 de euro anual, însă, în cazul unei greşeli, compania plăteşte asigurare doar dacă se pronunţă instanţa în acest sens. Pentru a obţine despăgubiri, tot victima trebuie să se adreseze instanţei, unde este obligată să aducă certificat medico-legal, pe care îl obţine uneori după ani de zile.

Procesul durează între 2 şi 5 ani, timp în care pacientul, uneori mutilat pe viaţă, nu primeşte niciun ajutor, iar adesea rezultatul este sub aşteptările pacienţilor.

Acest act normativ dă posibilitatea despăgubirilor pe cale amiabilă, în cazurile de răspundere civilă a asiguratului, iar societatea de asigurare şi unitatea sanitară stabilesc cuantumul prejudiciului, despăgubind rapid pacienţii.

Eu sper că nu veţi respinge acest proiect de act normativ doar în ideea că veţi face altul, pentru că, până una, alta, cazurile de malpraxis există în România, iar societăţile de asigurare şi cei vinovaţi trebuie să plătească.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai există... Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea malpraxis-ului în România este o problemă. Numai că, va trebui să găsim o lege şi o modalitate ca cei care cu adevărat au probleme - deci pe primul loc se află pacientul - să primească despăgubiri atunci când este cazul.

Ceea ce trebuie să analizăm noi este următorul fapt: milioane, dacă nu zeci de milioane, dacă nu sute de milioane au primit societăţile de asigurări de la medici, de la asistentele medicale, care sunt obligaţi prin lege să facă aceste asigurări de malpraxis.

În anii care s-au scurs, din momentul în care a fost introdusă legea, aşa cum spunea colegul meu, foarte puţini pacienţi au primit bani de la Casele de Asigurări.

Noi am respins această lege - deci suntem pentru respingerea acestui proiect de lege.

Cu siguranţă, lucrurile trebuiesc revăzute şi trebuie legea simplificată. Paşii sunt foarte simpli: dacă Colegiul Medicilor stabileşte că este malpraxis, este vorba de o greşeală - omeneşte se pot întâmpla - deşi este preferabil să nu se întâmple, în cazul medicilor, atunci societăţile de asigurări, fără prea multe procese, fără prea mulţi avocaţi, pentru că societăţile de asigurări dispun de sume imense, pot plăti avocaţi de calitate, oameni care ştiu să pledeze şi de obicei pacientul pierde.

Deci, aici trebuie să umblăm. Trebuie să corelăm Legea malpraxis-ului, cu Legea privind societăţile de asigurări, cu care avem contract, şi astfel o să mergem mai departe.

Cu siguranţă, ne trebuie o lege mai bună, şi, cu cât o facem mai repede, cu atât mai bine pentru pacienţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai există intervenţii? Înţeleg că nu.

Proiectul de lege merge la votul final, cu raport de respingere.