Dezbateri parlamentare

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mergem mai departe.

16. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule profesor, domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Voi începe pledoaria mea pentru a susţine această iniţiativă legislativă citind, cu permisiunea dumneavoastră, din scrisoarea pe care Nicolae Grigorescu, pictorul, i-a scris-o scriitorului Alexandru Vlahuţă. Şi anume: "Ne vine vestea că s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot. Am pus şaua pe cal şi fuga la târg. Atunci am văzut eu ceea ce va să zică bucuria unui popor: cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îţi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin. Care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele, dar unde mai stă cineva în casă. Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie."

Iată mica unire, iată piatra de temelie a naţiunii române şi a României. Dacă vreţi, în primul rând şi a României mari. În fiecare lună ianuarie, pe 24, naţiunea română stă cu ochii pe capitala Moldovei. Capitala Moldovei care, în înţelepciunea ei, prin moldovenii cu vorba molcomă, domoală, dar nu lipsiţi de isteţime, au găsit de cuviinţă că pot renunţa la capitală pentru unitate, pentru solidaritate, în favoarea Bucureştiului. Nu pot spune acum că fost bine sau a fost rău. Ceea ce este, este că e un fapt împlinit şi care ne face ca noi astăzi să luăm în discuţie o mică "recompensă", ca această sărbătoare care, în fapt, există legal, fiecare preşedinte al României vine la 24 ianuarie în piaţă, în faţa lui Alexandru Ioan Cuza, şi pune prinosul său de recunoştinţă la picioarele statuii. Astăzi, acum, în ceas de seară, vă cer prinosul dumneavoastră de recunoştinţă spre a pune "la picioarele" acestei iniţiative votul dumneavoastră, în care 24 ianuarie să fie sărbătoare legală.

Pentru că un distins coleg, vicelider, mi-a făcut semn să mă opresc din discursul meu, deşi de-abia l-am început, că e convins că vom obţine votul, da, şi că trece timpul, mă gândesc de ce ei au putut şi noi nu prea "putem" să facem această uniune "în simţ, în cuget şi-n simţiri".

Astăzi, deşi nu suntem mulţi, suntem buni, domnule Victor Paul Dobre, buni cu naţiunea română şi vom face ca sărbătoarea aceasta de 24 ianuarie să însemne acelaşi lucru, dar recunoscut de noi, reprezentanţii poporului român.

Vă mulţumesc anticipat pentru vot şi vă aşteptăm pe 24 ianuarie când veţi fi liberi să dansaţi hora unirii împreună cu noi, inclusiv cu domnul preşedinte Mitrea, în libertate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnul Iordache.

În libertate... Va trebui să-mi explicaţi după şedinţă ce-aţi vrut să-mi spuneţi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De multe ori când vorbeşti mult convingi mai puţin.

Eu voi fi foarte scurt.

Am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru administraţie publică, cât şi de avizul favorabil al Guvernului.

Noi vă propunem un raport de adoptare.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc mult şi mâine cred că va fi adoptată.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

PNL. Domnule deputat Dobre, aveţi microfonul.

Domnul Victor Paul Dobre:

O să repet, cu permisiunea dumneavoastră, câteva lucruri pe care le-am spus o dată şi la Iaşi. Kogălniceanu a spus atunci că "De-ar creşte troscot pe uliţele Iaşiului vom duce capitala la Bucureşti". Şi am făcut-o. Numai că privind, aşa, retrospectiv, la Moldova a rămas şi sărăcie, dar Moldova l-a dat şi pe Iorga, şi pe Eminescu.

La Moldova, situaţia urbană, localităţi, e foarte grea, dar Moldova totdeauna a contribuit la buget. Sunt provincii unde se construiesc autostrăzi. Sunt provincii unde se proiectează autostrăzi. La Moldova doar am auzit de autostrăzi.

Aşa că, stimaţi colegi, cel puţin, sunt de acord cu propunerea distinsului domn profesor, să le dăm această mică recompensă şi poate acum mai puţin şi la buget mai mult.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să ia cuvântul?

PP-DD. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Voi susţine oricând tot ceea ce înseamnă recunoaştere pentru Iaşi. Dar poate v-aţi uitat şi pe acest proiect de lege, că nu e nici vorbă de o zi de sărbătoare legală. Adică nu este o zi liberă prevăzută în Codul muncii, în care într-adevăr oamenii să poată sărbători. Este vorba doar de declararea unei zile de sărbătoare naţională în care autorităţile pot sărbători această zi. Mă-ntreb cine le-a împiedicat până acum.

Şi cred că ştiu ce i-a împiedicat la Iaşi: lipsa unei autostrăzi scoasă din masterplanul pe buget, lipsa unui spital regional de urgenţă şi dezastrul dendrologic de pe pietonalul de pe "Ştefan cel Mare", când primarul Iaşiului a tăiat un simbol al Iaşiului, teii.

Aşa că o lege doar ca să fie dată nu ştiu ce rol are pentru ieşeni. Şi poate o fi de la unii mai mult sau de la unii mai puţin, dar Iaşiul lipseşte de pe harta PSD.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

PSD-ul. Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Iată că de la un proiect de lege care era necesar şi era util Moldovei am ajuns la autostradă. Aş vrea să-l anunţ pe colegul meu şi pe colegii mei că am discutat astăzi şi acel masterplan se va modifica şi va reapărea din nou propunerea de autostradă Ungheni-Târgu Mureş.

Prin urmare, o să vă rog frumos să votăm acest proiect de lege, pentru că are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privind declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală.

În 24 ianuarie 1859, românii au demonstrat întregii lumi că ceea ce se dorea de mult timp printr-un exemplu de solidaritate şi sacrificiu se poate realiza. Voinţa şi curajul moldovenilor şi al ieşenilor a dus la realizarea Marii Uniri a Moldovei cu Ţara Românească, deşi contextul internaţional nu favoriza acest lucru. Iar crearea unui stat mai mare şi puternic afecta sferele de influenţă ale marilor puteri care ofereau ca soluţie tot felul de planuri având ca scop păstrarea în final a individualităţii fiecăreia dintre cele două ţări.

Românii au demonstrat încă o dată că un popor demn trebuie să fie în acelaşi timp şi un popor respectat. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost soluţia găsită de români pentru a evita piedicile puse de marile puteri care n-aveau niciun interes ca în regiunea extracarpatică să se constituie un nou stat puternic.

Unirea de la 24 ianuarie 1859 a trezit în inimile românilor dorinţa de autodeterminare sau, cum se spunea atunci, "dorinţa de neatârnare". Astfel, în mai puţin de 20 de ani, românii şi-au câştigat independenţa faţă de Imperiul Otoman în urma participării la războiul din 1877-1878, încheiat cu Congresul de Pace de la Berlin, care a confirmat încă o dată că voinţei unui popor demn nu i se poate opune nicio putere, în nici un context internaţional.

Dreptul la autodeterminare, la unitate şi independenţă al tuturor românilor de pretutindeni a făcut ca evenimentul fericit de la 24 ianuarie să aducă bucurie şi speranţă în inimile românilor din Transilvania, Basarabia şi Bucovina, aflaţi la acea vreme sub stăpânire străină. Este evident faptul că fără Unirea de la 24 ianuarie, cunoscută de noi toţi ca Mica Unire, nu s-ar fi putut înfăptui nici Marea Unire de la 1 decembrie 1918, şi astfel cine ştie care ar fi fost în viitor statul nostru din punct de vedere politico-statal.

24 ianuarie semnifică ziua de naştere a statului naţional modern român şi este imperios necesar ca românii să nu uite acest lucru, devenind obligatorie acordarea statutului legal binemeritat acestei sărbători.

Având în vedere cele sesizate, Grupul Partidului Social Democrat susţine adoptarea acestei legi.

Trebuie să redăm Moldovei ce este al Moldovei.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Ziua de 24 ianuarie a reprezentat un moment crucial în istoria poporului român. Toate realizările din anul 1600, mai târziu, realizările paşoptiştilor, ale lui Alexandru Ioan Cuza şi, nu în ultimul rând, mai târziu, aşa cum ştiţi foarte bine, mă refer la Ziua Naţională a României, 1 decembrie 1918, s-au concentrat într-un punct istoric de o însemnătate deosebită.

Doamnelor şi domnilor,

"Unitatea în diversitate", un motto foarte târziu apărut în Uniunea Europeană, s-a dovedit a fi cu mult înainte prezent în Ţările Române şi în România de astăzi.

Iată de ce şi minorităţile naţionale au contribuit esenţial la această zi măreaţă a istoriei poporului român, iată de ce şi mâine Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota pentru.

Vă mulţumesc pentru amabilitate.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

(Doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu doreşte să ia cuvântul.)

Din partea fiecărui grup parlamentar un singur vorbitor la dezbateri generale, cum ştiţi. Îmi cer scuze dacă vă refuz, dar aşa spune regulamentul.

Din partea grupurilor parlamentare, de fapt, un singur grup n-a vorbit încă. Nu-şi manifestă interesul. De aceea, trecem la dezbaterea pe amendamente a raportului.

Nr.crt.1 din raport, text nou propus de comisie. Există intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.2. Text nou propus de către comisie. Nu există intervenţii. Adoptat.

Nr.crt.3. Text nou. Dacă există intervenţii. Nu. Adoptat.

Nr.crt.4. Comisia propune eliminarea. Există intervenţii? Nu. Se elimină.

Şi cu aceasta am terminat proiectul de lege de dezbătut.

Merge la votul final.

Ne oprim aici cu dezbaterea noastră de astăzi. Mâine urmează s-o luăm de la PL-x 375/2013.

Fac un apel la reprezentantul Ministerului Finanţelor, sau la Ministerul Finanţelor, dacă are două proiecte de lege în paralel în cele două Camere să trimită doi reprezentanţi.

Facem pauză 5 minute, după care reluăm şedinţa noastră cu şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.