Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (Pl-x 505/2015).

Caracter organic.

Din partea Comisiei pentru învăţământ. Domnule vicepreşedinte, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(1) al art.7 din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca norma privind interdicţia activităţilor care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a tinerilor, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitism religios, aplicabilă în prezent doar unor entităţi din învăţământ, să se extindă şi pentru campusurile ce aparţin respectivelor unităţi şi instituţii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii.

Grupul PNL. Domnule Zlati, vă rog.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi reitera acum, în plen, ceea ce am afirmat şi în cadrul comisiei.

Fapt: în 1989, studenţii care au luat parte la manifestările anticomuniste, care în cele din urmă au dus la răsturnarea Guvernului Ceauşescu, au plecat din campusul universitar. E adevărat, legea învăţământului de pe vremea lui Ceauşescu nu interzicea activitatea politică în campusurile universitare. Prin această lege, noi interzicem.

Fapt: fără acele mişcări revoluţionare, foarte puţini dintre noi, de la stânga la dreapta, am fi fost în această sală în calitate de parlamentari ai României. Unii poate c-ar fi fost, dar în calitate de membri ai Marii Adunări Naţionale.

Fapt: în 1990, situaţia s-a repetat în cazul Pieţei Universităţii. Studenţii porneau din campus şi ajungeau în acea piaţă în care încercau să apere ceea ce ei considerau regim democratic în România.

Dragii mei colegi, eu înţeleg că dumneavoastră nu sunteţi aristotelicieni, căci Aristotel definea omul ca pe o fiinţă politică. Noi, astăzi, bazându-ne pe faptul că, într-adevăr, undeva legea învăţământului scoate prozelitismul religios şi activităţile politice din sistemul universitar, venim cu explicitare şi spunem: şi campusurile sunt sau aparţin de sistemul universitar. Sunt de acord că ar fi trebui scoase din aulele şi din sălile de seminarii. Sunt perfect de acord. Deşi, nu există an şcolar, an universitar, care să nu înceapă cu o slujbă religioasă, deşi sunt puţine sălile de seminar în care să nu găsim o icoană. Şi dacă asta nu e prozelitism religios, iertaţi-mă, ce poate să fie? Deci, în unele cazuri, încălcăm legea.

Haideţi să nu fim farisei! Ambele partide mari din această sală, şi PSD-ul, şi PNL-ul, au organizaţii puternice de studenţi care fac politică. Îi scoateţi din campusurile universitare, vor face door-to-door sau în pieţe, treaba lor. Dar nu mi se pare corect, atâta vreme cât a fi om înseamnă a face politică. Poţi să faci politică la tine acasă, iar camera pe care respectivii studenţi o au închiriată în campusul universitar este pentru perioada studiilor casa lor. De aceea, mi se pare corect ca Partidul Naţional Liberal să nu agreeze o astfel de iniţiativă politică.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD. Domnul Iacoban. Aveţi trei minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Interdicţia activităţilor care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică a tinerilor, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitism religios există la art.7 alin.(1) din Legea nr.1/2011. Nu facem astăzi decât s-o extindem la campusurile de elevi şi studenţi. Pentru că domeniul educaţiei este prevăzut în ordin de ministru, şi nu prin lege, din cauza asta am iniţiat acest proiect de lege.

Or, în discuţiile pe care le avem în birourile electorale judeţene şi centrale numai legile sunt opozabile acestor birouri şi nu ordinele de ministru. Să ştiţi că această iniţiativă vine din dorinţa studenţilor de a fi protejaţi de campaniile electorale brutale care îi deranjează în activitatea didactică şi nu a fost un moft al meu sau al colegilor mei care au semnat acest proiect de lege.

Nu e vorba despre instituirea unei noi interdicţii, ci despre lărgirea efectelor unei interdicţii care operează deja.

Grupul Partidului Social Democrat susţine acest proiect de lege şi vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Păi, nu, o intervenţie de grup, îmi pare rău.

Alte intervenţii?

Domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În cadrul instituţiilor de învăţământ public este firesc să existe interdicţii cu privire la activitatea politică partizană sau cu privire la prozelitismul religios. De ce? Pentru că în şcoli, în universităţi vin oameni care pot să aibă opinii politice diferite sau convingeri cu privire la religie sau credinţe diferite. Or, a transforma instituţiile publice de învăţământ într-un teren, într-o arenă politică, de confruntare politică, ar afecta desigur rostul şi sensurile învăţământului.

În instituţiile publice de învăţământ este firesc să discutăm despre politică şi despre religie, dar într-un mod neutru, într-un mod care să insiste pe educaţie şi pe informarea corectă a studenţilor, respectiv, elevilor. Aşadar, în instituţiile publice de învăţământ este firesc să existe astfel de interdicţii.

Cu privire, însă, la campusuri, cred că într-adevăr este corectă observaţia colegului liberal, care a spus că până la urmă campusurile sunt doar locuinţe, sunt domicilii ale studenţilor şi elevilor. Or, aici, gândiţi-vă că sunt campanii preelectorale în care trebuie strânse semnături pentru a înregistra candidaturi. Nu văd de ce nu s-ar putea duce partide sau independenţi în campusuri să încerce să strângă semnături pentru a candida. De asemenea, nu văd de ce anumite grupuri de studenţi, liberali, social-democraţi, verzi sau dinspre orice altă formaţiune politică, să nu poată să-şi afirme un punct de vedere sau să nu-şi poată pune la geam poate un banner cu "votaţi x" sau "votaţi y".

De aceea, cred că această iniţiativă este un pic cam restrictivă şi cred că dacă facem distincţia precizată de colegul liberal, ar trebui să permitem libertatea de exprimare şi de manifestare, inclusiv în campusuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Andea, vă rog.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu cred că am putea face o listă foarte lungă de intervenţii din partea reprezentanţilor Partidului Liberal prin care dumnealor cereau insistent, stăruitor depolitizarea învăţământului. Aproape nu avem şedinţă la Comisia de învăţământ în care să nu auzim acest slogan: "depolitizarea învăţământului". Dacă ne referim la depolitizare, sigur că putem vorbi despre activitatea dascălilor, despre activitatea studenţilor, poate şi despre cea a elevilor. Dar mai ales putem vorbi despre ceea ce se poate întâmpla în spaţiul universitar, inclusiv în campus în perioada campaniilor electorale, când, fără discuţie, această locuinţă a studenţilor, cum s-a spus, poate să devină un câmp de bătălie politică între competitorii politici.

Campusul universitar funcţionează pe baza unor regulamente universitare. El face parte şi inclusiv conform legii din spaţiul academic. Or, conform legii, noi am dori ca în spaţiul academic să nu existe activităţi de prozelitism politic, cum nici de prozelitism religios. Aici aş face doar o subliniere că nu putem vorbi de prozelitism religios în şcoli şi în facultăţi, pentru că în şcoli se predă disciplina de religie, iar acele simboluri religioase sunt simboluri care sunt ca la orice oră didactică în care dacă ai geografia, ai hărţi şi dacă ai biologie, ai scheletul uman şi aşa mai departe.

Pe scurt, ca urmare, deci, consider că este potrivită această iniţiativă legislativă, pentru că subliniază apăsat faptul că în campusul universitar, care face parte din spaţiul universitar, să nu se deruleze activităţi politice. Doamne fereşte, să ajungem să punem bannere cu "votaţi x" sau "votaţi y".

Ce-aş mai vrea să spun: sunt surprins de faptul că se apreciază că era bine pe vremea tovarăşului când în spaţiul universitar se derulau activităţi politice, şi în cămine, dar şi şedinţele de partid ştim că se ţineau în aulele academice.

Eu consider că e potrivit să susţinem acest proiect de lege şi vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Da, vă rog, domnule secretar Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Stimaţi colegi,

Sigur că adevărul, ca de fiecare dată, e undeva la mijloc. Dacă ar exista bună-credinţă într-un lucru pe care-l facem, o anumită reglementare ar putea să fie pozitivă, dacă e un pic rea-credinţă, reglementarea respectivă, oricât de bună ar fi, apare ca negativă.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine această iniţiativă legislativă, în primul rând, pentru că elementul principal în tot ce înseamnă campusul universitar îl reprezintă învăţământul. Când un părinte îşi trimite copilul într-un campus universitar sau când un tânăr merge într-un campus universitar, merge în primul rând pentru a se dedica unei profesii viitoare pe care vrea să şi-o însuşească.

În al doilea rând, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, ca de fiecare dată, priveşte întotdeauna un lucru sensibil cu mai multă atenţie decât cei care sunt majoritari. Majoritatea înseamnă putere şi de multe ori nu-ţi pui problema unor elemente de amănunt care pot fi deranjante.

Dar eu pun întrebarea cam cum ar arăta un campus universitar în momentul de faţă dacă am avea bannere în toate limbile celor 20 de minorităţi naţionale care trăiesc în România şi în care unii ar îmbia pe alţii în limba respectivă să fie împotriva celorlalţi şi să fie cu ei. Pe criterii etnice, eu aş cere să voteze cu bulgarii, turcul ar cere să voteze cu turcul, evreii cu evreii, şi aşa mai departe. Mi se pare un lucru în plus, nefolositor pentru ceea ce vrem să realizăm pentru tânăra generaţie.

Salut cu tot respectul existenţa la tineri a unor concepte de natură politică. E foarte bine ca ei să gândească politic. Dar activitatea politică s-o facă în cadrul uniunilor minorităţilor naţionale care au sedii, în cadrul partidelor politice care au sedii, în cadrul activităţilor partidului respectiv şi nu în campusul universitar.

Şi ultima problemă e o problemă de corecţie. Aş vrea să corectez un coleg de-al meu care a vorbit mai înainte despre Revoluţie. Eu Revoluţia am petrecut-o din 15 decembrie 1989 la Timişoara, era o zi de vineri ziua de 15 decembrie şi în momentul în care lucrurile au început să fie inflamate, pe 16, a fost o decizie... dar vă aduc aminte că sâmbăta se lucra la momentul respectiv, a fost o decizie prin care studenţii au fost trimişi acasă, iar activitatea universitară în data de 16 decembrie s-a încheiat. Iar ceea ce s-a întâmplat după aceea, în 21 şi 22, a găsit studenţii acasă, în stradă, acolo unde au vrut să lupte împotriva dictaturii, dar nu în campusul universitar.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport. Amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu, adoptat.

Art.7 alin.(1) se modifică. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

Procedură, domnul Munteanu.

Vă rog, domnule deputat.