Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

28. Următorul. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov - PL-x 721.

Iniţiatorul? Domnul senator Vochiţoiu.

Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul.

Apăsaţi. Aveţi două minute, domnule senator.

Domnul Haralambie Vochiţoiu (senator):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Am ajuns, din fericire, după mai bine de doi ani de la iniţiere, în faţa votului final pe acest proiect de lege, care în vedere două mari obiective.

1. Să acorde minime reparaţii morale şi materiale unor persoane persecutate din motive politice în legătură cu revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului, judeţul Hunedoara, din 1-4 august 1977.

2. Să repună România pe harta istorică europeană.

Aici vreau să vă prezint câteva explicaţii.

Mişcarea muncitorească antitotalitară de la Lupeni, Valea Jiului, a avut loc cu trei ani înainte de apariţia mişcării sindicale "Solidaritatea" din Polonia, care este consemnată de istorici ca fiind prima fisură în blocul comunist.

Eu cred că prin amplitudinea, ecourile naţionale şi internaţionale, "Lupeni’77" poate fi catalogat ca un reper istoric în lunga noapte totalitară.

Stimaţi colegi,

La revolta de la Lupeni’77 au participat direct peste 40.000 de mineri din toate etniile: români, maghiari, nemţi, evrei etc., precum şi alte categorii socio-profesionale. Practic, toată populaţia Văii Jiului s-a solidarizat cu minerii, aducându-le chiar mâncare şi apă în zilele acelea.

Pentru cei ce nu ştiu, trebuie amintit că lideri locali şi naţionali ai Partidului Comunist Român au fost sechestraţi la Lupeni până la venirea lui Nicolae Ceauşescu, în 3 august 1977.

Confruntarea directă a lui Ceauşescu cu comunitatea din Valea Jiului a dus la prima înfrângere publică a acestuia. "A fost prima spaimă a lui Nicolae Ceauşescu", declara cel care i-a fost aproape în acele vremuri, Ilie Verdeţ.

Timp de aproape o lună de zile, între 2 şi 29 august 1977, comuniştii au pierdut controlul asupra zonei Văii Jiului. Mişcarea antitotalitară din august 1977 a fost consemnată şi onorată cu scrieri şi atitudini pozitive în presa internaţională a vremii. În întreaga Europă liberă şi în Statele Unite ale Americii, prin New York Times, s-a scris şi s-a vorbit despre curajul, eroismul şi sacrificiul minerilor din Valea Jiului şi a românilor, în general.

Amnesty International, cea mai mare organizaţie internaţională pentru apărarea drepturilor omului, a inserat în rapoartele sale luări de poziţii concrete pentru apărarea drepturilor cetăţenilor prigoniţi din cauza participării la această revoltă.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Mai am 30 de secunde.

Un număr de 112 oameni au fost arestaţi, anchetaţi, sechestraţi, condamnaţi şi strămutaţi din Valea Jiului.

Conducătorul acestei revolte, Constantin Dobre, a fost minerul de la acea dată care a avut curajul să se ia de piept cu Ceauşescu însuşi. De fapt, Constantin Dobre se lua de piept cu un întreg sistem monolit ce controla la acel moment aproape jumătate din mapamond.

Îl puteţi vedea în fotografiile pe care le aveţi pe masă, alături de Nicolae Ceauşescu, dar îl puteţi vedea şi în balcon, astăzi, aici, alături de noi.

Să-i acordăm domnului Constantin Dobre şi prin el tuturor celor peste 40.000 de oameni ce au avut curajul să aprindă o lumânare în bezna totalitară, toată gratitudinea noastră şi la distanţă de 40 de ani aproape, aplauze. (Aplauze.) Toate naţiunile civilizate îşi cinstesc eroii.

De azi, prin votul dumneavoastră, va face şi România un mare pas spre viitor.

Haideţi să le arătăm celor ce ne-au acuzat pe nedrept, că nu am avut rezistenţă anticomunistă, că am fost printre primii în lagărul comunist care am zguduit din temelii acest sistem ce părea de neclintit!

Vă mulţumesc în nume personal, în numele ortacilor din Valea Jiului, al locuitorilor judeţului Hunedoara, acest leagăn al poporului român, pentru votul dumneavoastră favorabil de astăzi!

Mulţumesc.

Iniţiator, Haralambie Vochiţoiu, senator al Partidului Mişcarea Populară.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Nica, vă rog să prezentaţi raportul. Nu, prezentaţi raportul şi apoi intervenţia din partea grupului.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil.

Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989 a avizat favorabil.

Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un punct de vedere favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească de la Braşov din noiembrie 1987, nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege, în şedinţa din 14 septembrie.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Adam.

A, nu... cine? Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Ca hunedoreancă, simt nevoia să vă sp-n că august 1977 a reprezentat pentru-judeţul nostru - şi sunt sigură că pentru toată ţara - devoalarea chipului hidos al comunismului, în însăşi categoria de susţinere pe care comunismul a identificat-o, respectiv, clasa muncitoare.

August 1977, prin acţiunea curajoasă, netă şi categorică a minerilor, aceşti oameni obişnuiţi cu vicisitudinile sorţii, cu greutăţile şi având o soartă lipsită de cer, în marea majoritate a timpului muncii lor, a făcut ca sistemul comunist să-şi dea arama pe faţă. A fost pentru întreaga societate românească un semnal clar că aşa-numita, clamata, atitudine umanistă a comunismului este, practic, o lozincă, o formă fără fond. A fost, dacă vreţi, începutul sfârşitului acestui sistem.

Partidul Naţional Liberal va susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu sunt. Mulţumesc, rămâne la votul final.

Da, punctele de vedere au fost prezentate de domnul vicepreşedinte Nica în prezentarea raportului.

Fără punct de vedere, care este problema? Fără punct de vedere, care este problema?

Dar nu-l am. Eu am prezentat toate punctele de vedere care la comisie au fost prezentate.

Mulţumesc.