Dezbateri parlamentare

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Victimelor Comunismului; Pl-x 410/2017.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Raport asupra Propunerii legislative pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Victimelor Comunismului.

Punctul de vedere trimis de Guvern în 2018 a fost că nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Victimelor Comunismului.

Referitor la dispoziţiile art. 2 din iniţiativa legislativă, prin care se preconizează ca acest muzeu să aibă sediul în fostul penitenciar Fortul 13 din comuna Jilava, iar imobilul să fie trecut din administrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în administrarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale - aşa se numea pe vremea aceea -, precizăm că această preluare ar implica, totodată, şi preluarea zonei de protecţie a imobilului monument istoric Fortul 13 Jilava, pe teritoriul căreia se află mai multe clădiri construite, incluse în domeniul public al statului, ceea ce ar fi de natură să modifice în mod determinant efectuarea unor activităţi proprii penitenciarului.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, domnul deputat Simion George, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc şi eu.

Noi o să votăm contra respingerii acestui proiect de lege.

Avem nevoie de memorie, avem nevoie să salvăm Fortul 13 Jilava.

Ni se pare votul unanim din Comisia pentru cultură a fi unul care nu ţine cont de memoria recentă a românilor şi de sacrificiul deţinuţilor politici.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnului deputat Bulai îi voi da cuvântul şi, imediat, domnul Coleşa.

Probabil, de la Comisia pentru cultură, este un punct de vedere.

Înţeleg că a fost votul unanim, nu?

Haideţi, vă rog, domnul deputat Bulai, poate clarificaţi nişte lucruri, din punct de vedere procedural, pentru înfiinţarea acestor instituţii, muzeele.

O voce de la PSD:

Ia-ţi calul!

Domnul Iulian Bulai:

Mârlăniile le face fiecare în spaţiul privat, nu în Parlament.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Istoricul muzeelor care tratează memoria luptătorilor anticomunişti din România este foarte diferit faţă de ce am dori să vedem în momentul de faţă.

Există o lege a înfiinţării Muzeului Ororilor Comunismului. Această lege a produs efecte. Ministerul Culturii a luat act de propunerea legislativă şi a purces la înfiinţarea unei instituţii, care a fost înfiinţată în luna decembrie, care are un director, care acum începe să construiască acest Muzeu al Ororilor Comunismului.

Susţin iniţiativa, este bună.

Noi ştim că, în Parlament, pot fi diferite legi care iniţiază diferite proiecte.

Din experienţa mea - într-adevăr, scurtă, dar totuşi relevantă -, vă spun că e foarte greu să creezi, în România, instituţii, doar pentru că te obligă Parlamentul. La fel cum este greu să faci autostrăzi pentru că a dat Parlamentul o lege.

În altă ordine de idei, Fortul 13 este un spaţiu valoros, al tuturor celor care au suferit în urma comunismului şi a altor dictaturi din România. Acel spaţiu trebuie păstrat, acolo trebuie să se facă un muzeu care să trateze şi care să exemplifice toate încălcările faţă de drepturile omului, la care au fost supuşi diferiţi oameni, atât în perioada comunistă, cât şi în perioada altor dictaturi.

Dar acest lucru nu se poate face printr-o lege - 1.

2. Deja există o iniţiativă legislativă care şi-a produs efecte şi face o instituţie.

Interesul rămâne, Fortul 13 trebuie salvat, dar nu putem face asta printr-o lege. Pentru că, din experienţa noastră, nu aşa se creează instituţii în România, dacă nu sunt asumate de Guvern.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai:

Noi...

Un moment!

Noi urăm mult succes noii instituţii create şi sperăm să avem în următorii ani un muzeu dedicat atât victimelor comunismului, cât şi ororilor comunismului!

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

De acord parţial cu ceea ce aţi spus, dar faptul că Parlamentul poate crea un produs legislativ superfluu..., aici nu prea sunt de acord pentru că legea adoptată şi promulgată devine opozabilă instituţiei asupra activităţii căreia stabileşte nişte reguli.

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi doamne şi domni deputaţi,

Nu cred că trebuie să ne legăm de chestiuni procedurale, atâta timp cât deja există o instituţie care se ocupă cu - deocamdată - un muzeu al victimelor anticomunismului.

Ca atare, dacă se poate face un muzeu - sau mai multe - printr-o lege, de ce nu s-ar face şi acesta? Pe de o parte.

Pe de altă parte, acest muzeu ar trebui denumit nu al victimelor comunismului, ci un muzeu naţional al biruinţei asupra comunismului.

Şi ar trebui făcute în toate locurile în care aceşti oameni au suferit şi au biruit. Nu doar la Jilava, ci şi la Piteşti, la Aiud, Gherla, Periprava şi multe, multe altele. Pentru că, în aceste locuri, esenţa identităţii noastre naţionale, duhovniceşti şi culturale, dar nu numai, a fost sub un asediu trupesc, dar nu doar trupesc, ci mai ales duhovnicesc, esenţa şi scopul fiind distrugerea noastră interioară.

Ca atare, prin faptul că aceşti oameni au biruit, chiar dacă trupeşte au cedat, funcţional au cedat, sufleteşte au biruit şi ei reprezintă cheia renaşterii noastre naţionale din acest marasm în care ne aflăm.

Însă noi ce facem? La Piteşti, clădirile se înstrăinează, s-au înstrăinat, s-au dărâmat, osemintele s-au aruncat la gunoi.

La Târgu Ocna... (Vociferări.) ...cimitirul s-a extins peste vechile gropi, osemintele au fost aruncate la gunoi.

La Aiud, cimitirul s-a extins peste vechile morminte, neidentificate osemintele, construindu-se peste ele coteţe pentru porci.

Asta facem noi cu martirii, mărturisitorii, eroii şi sfinţii noştri!

Ca atare, AUR îşi asumă politic înfiinţarea unor muzee în toate aceste locuri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vulpescu Ioan, Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În acest moment, într-adevăr, din punct de vedere tehnic, există un muzeu similar, Muzeul Ororilor Comunismului, care a fost înfiinţat prin Legea nr. 157/2019.

Un muzeu pentru care a fost, de asemenea, emisă o hotărâre de Guvern privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea, pentru care a fost numit chiar şi un director interimar, dar care nu are încă sediu.

Despre acest fapt ar trebui de fapt să vorbim astăzi, când este Ziua Internaţională a Muzeelor - despre subfinanţarea cronică a instituţiilor muzeale şi, în general, despre subfinanţarea cronică a culturii, în România, în ultima vreme.

De altfel, înainte de a veni cu propuneri pentru noi instituţii, muzeale, în cazul acesta, putem invoca şi Muzeul "Constantin Brâncuşi", de pildă, pe care... tot Parlamentul a luat această decizie, în urmă cu mai mulţi ani, în 2015, şi încă nu funcţionează aşa cum ar trebui, ar trebui să căutăm să ne îngrijim mai bine şi de cele pe care le avem deja. Sau să inversăm procesul - mai întâi identificăm sediul, apoi înfiinţăm muzeul.

Aşa cum un Guvern, al Partidului Social Democrat, în 2017, a procedat cu Vila Florica - a achiziţionat-o de la moştenitorii Brătienilor şi abia apoi a fost înfiinţat Muzeul Naţional Brătianu.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Mulţumesc.

Domnul deputat Bulai, a doua intervenţie din partea Grupului USR.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Îl las pe Gheorghe şi după aceea vin eu.

O voce din sală:

Acum îl laşi pe altul?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Haideţi acum, nu mai... (Vociferări.) ...lungim deja mai mult decât trebuie!

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc.

Am simţit că trebuie să intervin pentru a aduce puţină clarificare în această situaţie.

Noi, ca stat, în ultimii 30 de ani, am ignorat această responsabilitate, este corect.

Nu ştiu numele colegului de la AUR, dar o să-i spun, în ultimii 30 de ani - şi au fost multe iniţiative, nu suficiente, într-adevăr, dar absolut toate au fost iniţiative private. Şi merită să fie amintite de la tribuna Parlamentului - doamna Ana Blandiana cu domnul Romulus Rusan au făcut un memorial extraordinar la Sighet; doamna Maria Axinte a transformat fosta închisoare de la Piteşti într-un memorial al suferinţei anticomuniste de acolo.

Deci, nu ştiu, sunteţi într-o eroare gravă, acolo o iniţiativă privată, foarte bună, a transformat un spaţiu de nefolosit într-un muzeu foarte bun.

La Aiud, o altă iniţiativă foarte bună, tot privată.

Da, într-adevăr, statul ar trebui să construiască, sunt de acord, mai mult, mai bine. De aceea, prin PNRR, s-au inclus mai multe puncte ale suferinţei. De exemplu, închisoarea de la Râmnicu Sărat va fi transformată în muzeu, cu bani de la Uniunea Europeană. Sper eu, şi Fortul Jilava.

Se fac, trebuie să dăm mult credit iniţiativelor private şi să înţelegem că trebuie să construim aceste spaţii, dar nicidecum printr-o lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Gheorghe Andrei, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În bună măsură, prevederile propuse de colegul nostru în această iniţiativă legislativă se regăsesc în actul normativ privind înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului, iar această componentă cu privire la tragedia comunistă este prevăzută în ceea ce va reprezenta acest muzeu, a cărui procedură deja a demarat la nivel guvernamental, în baza legii pe care noi toţi am votat-o aici, în Parlament.

Un alt aspect, cu privire la Jilava.

Cunosc foarte bine situaţia de acolo.

Jilava reprezintă un loc sacru pentru ceea ce a însemnat jertfa românească în faţa regimului totalitar comunist, impus brutal de sovietici. Întreaga elită naţională a României interbelice, de la prim-miniştri, miniştri, academicieni, înalţi prelaţi ai tuturor cultelor religioase, până la studenţi, muncitori şi ţărani care s-au revoltat împotriva comunismului, foarte mulţi dintre ei au trecut prin închisoarea de la Jilava; de la Jilava erau apoi redistribuiţi către alte penitenciare şi lagăre de muncă de pe teritoriul României.

La Jilava, tot acel complex care a reprezentat penitenciarul din perioada regimului criminal comunist stă să se prăbuşească de mai mult timp. Există o iniţiativă a Consiliului Judeţean Ilfov.

Şi, aici, doresc să solicit Guvernului României să urgenteze procedura de transfer a Penitenciarului Jilava - evident, a ceea ce va reprezenta Memorialul de la Jilava, locul unde au suferit eroii şi martirii care au opus rezistenţă comunismului - de a-l transfera către Consiliul Judeţean Ilfov, care are în proiect un memorial, fix pe această tematică, a ceea ce a însemnat jertfa anticomunistă a românilor.

Din păcate, în hârţoagele de pe la Ministerul Justiţiei şi de pe la alte ministere, şi de la Secretariatul General, lucrurile s-au cam împotmolit la acest moment. S-au împotmolit de mai mulţi ani. Şi cred că această procedură ar trebui definitivată într-un timp cât mai rapid. Consiliul Judeţean Ilfov este pregătit să preia, să facă acolo un memorial anticomunist, exact aşa cum cred că ne dorim cu toţii.

De asemenea, s-a vorbit de Râmnicu Sărat. Aceeaşi situaţie este la Râmnicu Sărat, un loc, iarăşi, sacru, al suferinţei neamului românesc în faţa regimului comunist.

La Piteşti s-a făcut ceva, dar o anumită parte din Penitenciarul Piteşti, unde a avut loc acel experiment sinistru, criminal, un experiment de dezumanizare şi de distrugere a omului prin tortură, nu mai există o parte. În anumită parte, din fericire, s-a amenajat ceva.

Iar acest lucru se întâmplă în foarte multe locuri de pe cuprinsul României.

Ca atare, eu cred că memorialistica anticomunistă şi păstrarea conştiinţei noastre şi a memoriei celor care s-au jertfit în faţa comunismului este o prioritate fundamentală.

Şi cred că este esenţial ca în fiecare loc de jertfă anticomunistă să avem de-a face cu o serie de muzee, de memoriale sau de locuri pur şi simplu de reculegere în care să ne putem aminti ce-a însemnat jertfa acestor oameni în faţa unui regim criminal, totalitar şi care a fost una dintre cele mai mari încercări pe care umanitatea le-a cunoscut vreodată.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii, rămâne la votul final.