Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

12. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie; PL-x 442/2019.

Din partea iniţiatorilor, Gheorghe Andrei Daniel, PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă, care a fost ideea unui coleg de la PNL, Ovidiu Raeţchi, şi a fost susţinută de parlamentari din mai multe grupuri, vine să încerce să găsească o soluţie pentru situaţia lecturii în România, şi mai ales pentru situaţia fondului de carte din mediul rural şi din oraşele mici şi chiar oraşele mijlocii, din România.

Propunerea noastră prevede iniţierea unui fond special, în valoare de 1.800.000 de euro, pe o durată de 3 ani, în 3 tranşe, de câte 600.000 de euro, care să permită finanţarea cu 30.000 de euro a înfiinţării unei librării în ţară, de asemenea, fiind necesară o cofinanţare din partea persoanei care doreşte să înfiinţeze această librărie, cu minimum 10.000 de euro.

În România, din păcate, lectura, din păcate, atenţia pentru carte se găseşte în cădere liberă în ultimii ani şi acest lucru ar trebui să ne suscite o atenţie mult mai ridicată.

În România mai sunt astăzi 300 de librării, la 20 de milioane de locuitori. Aproape toate concentrate în marile oraşe şi în marile centre universitare.

Sunt oraşe mari de provincie din România care nu mai au librărie ori nici măcar nu mai au o bibliotecă publică.

Problema este că foarte multe dintre aceste spaţii destinate lecturii şi culturii au devenit săli de jocuri, au devenit baruri.

Situaţia aceasta cred că ar trebui să îşi găsească o formă de soluţionare, inclusiv prin astfel de acte normative. Mai ales că, din păcate, trebuie să recunoaştem, ne confruntăm cu o creştere alarmantă a analfabetismului funcţional, unul din elementele care creează un real handicap competitivităţii României în plan european şi un lucru care ar trebui să ne dea de gândit pe termen mediu şi lung.

Totuşi, din păcate, vedem cu toţii, trăim într-o societate în care vedem oameni care au scris 5 cărţi, dar au citit doar 3 în viaţa lor.

Şi poate că ar trebui să ne aplecăm mai mult pe ceea ce înseamnă această chestiune, cu privire la dezvoltarea infrastructurii culturale şi în această zonă, a librăriilor şi bibliotecilor.

Este un punct de vedere personal.

Voi vota, evident, împotriva respingerii acestei legi.

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Gheorghe.

Vă rog, raportul comisiei.

Vă rog, stimată doamnă.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Mulţumesc.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie.

În conformitate cu prevederile art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 442/2019, spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport, suplimentar.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie, în valoare totală de 1.800.000 de euro, defalcat în sume egale, pe o perioadă de 3 ani. Fiecare aplicant, pentru finanţare nerambursabilă pentru deschiderea unei librării, va beneficia de o sumă de 30.000 de euro.

În urma reexaminării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să menţină soluţia iniţială, respectiv să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Proiectului de Lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna Predescu Ana-Loredana.

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun că sunt total de acord cu tematica şi cu scopul acestui proiect de lege.

Librăriile în mediul rural sunt o necesitate.

Din păcate, cifrele ne dovedesc efectele lipsei lecturii, şi anume faptul că 42% dintre copiii României sunt analfabeţi funcţionali, ştiu să citească, dar nu înţeleg ceea ce au citit.

În 2018, Barometrul de Consum Cultural arăta că 69% dintre români nu citiseră măcar o carte. Şi nu cred că situaţia s-a îmbunătăţit dramatic de atunci.

România are cea mai mică piaţă de carte şi cel mai puţin numeros public cititor din Europa.

Piaţa de carte din România este estimată la 60 de milioane de euro, incomparabilă cu vânzările de carte din Germania - care se ridică anual la aproximativ 9 miliarde de euro -, cu cea din Ungaria - la 140 de milioane de euro - sau cea din Bulgaria, cu o populaţie de 7 milioane - la 60 de milioane de euro.

Deşi aproximativ 49% din populaţia României este localizată în mediul rural, în mare parte din aceste localităţi nu există librării. Copiii, în afară de biblioteca şcolii, în multe cazuri şi ea inexistentă, nu au contact cu lumea cărţilor, dincolo de manualele şcolare.

Cărţile au un rol esenţial în educaţia unui copil şi în formarea unei comunităţi.

Într-adevăr, impactul bugetar propus de acest proiect de lege este foarte mare, iar contextul social actual ne impune să prioritizăm măsurile de sprijin economic în rândul populaţiei, însă investiţiile care să determine lectura şi dezvoltarea cognitivă, mai ales în rândul copiilor, trebuie să intre în atenţia noastră, a Legislativului, cât şi a Guvernului, deoarece, în urma pandemiei, ne confruntăm cu cifre dramatice, raportate la situaţia şcolară a copiilor noştri. Şi nu putem avea pretenţia de la un copil să citească dacă acesta nu are de unde să îşi procure o carte.

Mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa Ilie-Alin, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest proiect de lege nu tratează cauza reală a lipsei de piaţă de carte, a lipsei de educaţie, a lipsei obiceiului de a citi, la români, şi în special la copii.

Am adus aici principalii vinovaţi de acest lucru. Vedeţi? (Arată un telefon, o tabletă şi un laptop.) Aceste device-uri, folosite înainte de vreme.

Eu le folosesc foarte mult, dar nu le-am folosit înainte de vreme.

Ce se întâmplă în educaţia copiilor noştri, începând de la primii paşi, de la preşcolar, chiar de la şcolar, este un atentat, un genocid la mintea lor.

Aici este principala cauză a acestui genocid - la ecran!

Ani de zile m-am luptat cu anumite educatoare, din grădiniţă, din creşă, să nu-mi expună copiii la acest device. (Arată o tabletă.) Şi am făcut-o degeaba. Se ascundeau.

Sunt nişte lucruri incalificabile!

Aş putea spune că ecranul ar trebui să dispară din învăţământul preşcolar, chiar şi din cel primar, şi să apară doar acolo unde îi este locul. Să fie conştientizaţi părinţii de pericolul expunerii copiilor lor la ecran încă din primii ani de viaţă!

Acolo este cauza pentru care nu se mai citeşte, pentru care avem acest numit "analfabetism funcţional" şi aşa mai departe. În fapt, un dezastru! Un dezastru!

Aici este cauza şi pe asta trebuie să o rezolvăm!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi fi succint.

Am mai vorbit de la această tribună despre importanţa lecturii pentru români şi despre faptul că suntem, din păcate, pe ultimul loc din Europa, în ceea ce priveşte cititul, lectura.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Şi la pasta de dinţi!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Sigur că librăriile de provincie sunt importante - şi salut această iniţiativă a fostului nostru coleg, domnul Raeţchi, alături de care lucrez la un nou set de măsuri pentru sprijinirea lecturii şi a pieţei de carte în România şi le vom anunţa curând şi sper ca toate partidele să le şi susţină.

În orice caz, după cum ştie şi colegul şi prietenul, Cătălin Teniţă, ca să facem din librării un loc viu în această ţară trebuie totuşi să regândim acest concept, să ne uităm la ce au făcut alte state, bine, să adăugăm o componentă, poate de incubatoare de afaceri sau alte lucruri care atrag tinerii din ziua de azi şi sunt adaptate vremurilor noastre.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Benga Tudor-Vlad.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

În general, mă abţin de la dezbaterile pe tema pieţei cărţii, fiindcă, în calitate de proprietar de librărie, totdeauna m-am simţit, aşa, într-un vag conflict de interese să intervin în dezbaterile acestea.

Aceasta este o propunere bună, însă - acesta este şi motivul pentru care am ţinut să iau cuvântul, fiindcă problema cu piaţa de carte în România nu e neapărat în partea de ofertă.

E foarte adevărat că este o problemă, este o falie foarte mare între accesul în mediul rural versus accesul în mediul urban, însă problema, la final, este una, în principal, de a susţine cultural ceea ce înseamnă obiceiul de a citi, în ţara aceasta.

Pur şi simplu, noi, ca societate, trebuie să facem mult mai mult.

Şi inclusiv noi, ca parlamentari, putem să facem mult mai mult.

Dacă vă uitaţi la o societate ca Statele Unite, care are, cel puţin la nivel de piaţă de carte, de departe cea mai dezvoltată piaţă de carte din lume, implicarea persoanelor publice în a inocula obiceiul de a citi la copii este unul dintre cele mai importante lucruri de făcut. Ar trebui să îl facem şi noi.

Doi la mână. Ceea ce înseamnă suportul pentru bibliotecile şcolare şi pentru dezvoltarea fondului de carte, în particular, în mediul rural, ar putea să aibă impactul acela cât se poate de direct şi semnificativ. Pentru că - ţineţi cont de un lucru - elevii din mediul rural, spre deosebire de cei din mediul urban, au cu atât mai puţin acces, sunt mai puţin conectaţi, au mai puţine oportunităţi decât cei din mediul urban, din capul locului.

Deci, din punctul acesta de vedere, dezvoltarea fondului de carte în bibliotecile şcolare rurale ar fi de mare, mare impact.

Ultimul lucru pe care vreau să-l subliniez. Gândiţi-vă că o ţară ca Franţa, iarăşi, una dintre cele mai dezvoltate pieţe de carte din Europa, în perioada pandemiei a ţinut librăriile deschise şi le-a considerat magazine de maximă necesitate, exact ca farmaciile şi supermarketurile.

Avem lung drum de parcurs, dar investiţia în obiceiul de a citi - şi uitaţi-vă doar la modul în care scorurile pe PISA, pe citire, în România, s-au dus la vale!

Investiţia în obiceiul de a citi este una dintre cele mai productive şi benefice investiţii pe care le poate face o societate.

Mersi frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Discuţiile m-au provocat, n-am avut intenţia iniţial să iau cuvântul. Dar este adevărat că mirosul hârtiei este incomparabil, nu poţi să-l schimbi cu absolut nimic.

Dar întotdeauna trebuie să ne gândim la ceea ce înseamnă şi adoptarea tehnologiilor noi în ceea ce priveşte educaţia copiilor noştri.

Dar aici trebuie întotdeauna să ne gândim şi din perspectiva a ceea ce înseamnă fenomenul obezităţii, al creşterii obezităţii în rândul copiilor.

Este de datoria noastră să găsim acest echilibru şi să scoatem copiii din faţa calculatoarelor, din faţa tabletelor şi să-i mai ducem şi puţin pe câmpul de sport sau undeva unde pot să facă mişcare. Şi să îmbine într-adevăr mişcarea cu învăţătura. Este o combinaţie bună şi o combinaţie perfectă pentru a avea o generaţie de copii şi de urmaşi sănătoasă, bineînţeles, şi educată.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Vulpescu Ioan, vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Săptămâna trecută a fost la Londra unul din marile târguri de carte, şi pentru prima oară România nu a fost prezentă.

Institutul Cultural Român a motivat absenţa de la acest important eveniment cultural pentru industria editorială prin absenţa unei finanţări.

Până la urmă, chestiunea ţine de strategie şi de viziune - ce loc i se acordă, până la urmă, cărţii. Cum tratăm noi, editorii, autorii, cei care scriu. Până la urmă, e o chestiune de politică de stat.

Proiectul acesta este respins, nu pentru că este despre industria de carte şi că are nevoie de o susţinere. Evident că e vorba şi despre asta. Numai că implicarea Administraţiei Fondului Cultural Naţional - aşa cum se precizează în proiectul de lege - este nepotrivită. Prin regulament, AFCN nu poate derula activităţi de comerţ.

Deci proiectul a fost elaborat defectuos.

Pe de altă parte, trebuie spus că ultima măsură, ultima intervenţie majoră pentru sprijinirea industriei de carte în România este reducerea TVA la carte, pe care Guvernul PSD a făcut-o în 2015. Au trecut 7 ani, după care n-a mai venit nimic.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului.

Proiectul rămâne la votul final.