|
Domnul Antonio Andruşceac: Am votat pentru acest proiect pentru că 400 de unităţi înseamnă mai mult decât zero. Dar lucrurile trebuiau să fie altfel, să ieşim, aşa cum spunea un coleg al nostru, ieri, din această permanentă, ştiu şi eu, încercare de a petici câte un pic sistemul de asistenţă, sistemul de învăţământ şi să permanentizăm acest proiect, să-l ducem la nivelul întregii ţări, pentru că creăm, totuşi, o discriminare, chiar dacă e una pozitivă. Nu ştie nimeni să-mi explice cum vor fi alese acele şcoli, de ce unii copii vor beneficia, alţii nu, de hrană. Trebuie să facem un proiect care să-i cuprindă pe toţi copiii şi în felul acesta incluziunea socială şi incluziunea şcolară să fie una reală, pentru că, da, trăim într-o ţară în care mulţi şi-ar trimite copiii la şcoală, chiar şi pentru că li se dă o masă. Dar nu în 350 de şcoli, ci în toate şcolile din România! (Aplauze.)
|