Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

La pct.11, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2007 privind reglementarea situaţiei juridice a unui teren aflat în domeniul public al statului.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport comun de adoptare, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Suntem în procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională.

Dacă iniţiatorul doreşte să susţină acest proiect? Nu.

Comisiile? Domnule preşedinte Fenechiu, vă rog, raportul.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2007 privind reglementarea situaţiei juridice a unui teren aflat în domeniul public al statului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Este o lege ordinară. Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Ea are ca obiect transmiterea unui teren în suprafaţă de 159 de ha din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în domeniul public al judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului judeţean Cluj.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic împreună cu Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am făcut parte din grupul de lucru privind prezentarea unui raport în comisia de specialitate de învăţământ privind transmiterea acestui teren. Iniţial, am avut anumite reţineri, dar cred că este oportun, evident, îndeplineşte şi condiţiile de legalitate, pentru că, până la urmă, este vorba de păstrarea acestui teren în domeniul public, se schimbă doar folosinţa acestuia, destinatarul acestei folosinţe. E, de altfel, un teren care n-a fost folosit niciodată, este la 20 de km de Cluj, aşa încât având în vedere că trebuie să şi sprijinim parcurile industriale în mod efectiv, cred că este oportun acest proiect de lege şi vă rog să-l votaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, punctul meu de vedere nu este legat de grupul parlamentar, ci, efectiv, de o poziţie proprie sau pe care aş vrea s-o constitui ca un avertisment şi mai ales la ceea ce se spune anterior de la acest microfon, că nu este niciun fel de problemă dacă dintr-o zonă a proprietăţii publice o trecem în cealaltă. Nu, cred că este o mare problemă atunci când sunt instituţii publice de mare însemnătate pentru societatea românească şi pentru ceea ce constituie viitorul acestei societăţi.

Iar atunci când preluăm patrimoniul de la învăţământ şi-l transmitem în alte zone, fără o analiză clară a ceea ce înseamnă fondul funciar pe care îl au comunităţile locale, indiferent că sunt sate, comune sau judeţe, facem o mare şi gravă eroare.

Pe plan european şi pe plan internaţional, patrimoniul învăţământului, indiferent de ce tip ar fi, este intangibil. Aşa este şi cel al cercetării. Repet încă o dată, aceste chestiuni, aşa s-a întâmplat şi mai zilele trecute cu institutul de cercetări de la Braşov, fără să facem o verificare de ansamblu a ceea ce înseamnă resursele funciare ale acestor comunităţi şi mereu ne uităm la ceea ce este cel mai slab de apărat. Pentru că nici instituţiile de învăţământ, nici cele de cercetare nu au forţa de a se apăra în acest moment şi de a-şi apăra patrimoniul. Ele au nevoie de o umbrelă protectoare, or, această umbrelă lipseşte.

Repet, punctul de vedere pe care îl exprim acum este un avertisment pentru ceea ce trebuie să facem în viitor. Patrimoniul învăţământului, patrimoniul cercetării nu se cedează, ci se îmbogăţeşte. El este cel care trebuie să creeze în viitor sursele şi soluţiile la dezvoltare şi nu de a crea rezerve pentru nişte comunităţi care nu întotdeauna operează, aşa cum ar trebui să opereze şi, mai ales, pe date reale şi pe evidenţe reale a ceea ce înseamnă sursele de fond funciar.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Anghel Stanciu, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, terenul, din ce în ce, reprezintă o tentaţie pentru mulţi oameni de afaceri, dar şi pentru oameni politici care doresc într-un fel sau altul să dezvolte localităţile pe care "le păstoresc".

Neşansa staţiunilor de cercetare agricole, neşansa universităţilor de ştiinţe agricole şi medicină veterinară, este că au terenuri care sunt în vecinătatea localităţilor. Noi, la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, am solicitat punctul de vedere al Universităţii din Cluj. Şi rectorul ne-a transmis o adresă prin care a spus că Senatul a fost aşa de încântat încât a votat cu două mâini trecerea din domeniul public în domeniul privat al primăriei.

Cert este un singur lucru. La staţiunile de cercetare agricolă mai sunt în jur de 50 de mii de hectare, după revoluţie, universităţile şi-au căpătat o parte din patrimoniul, universităţile agricole, patrimoniul pe care l-au avut înainte de colectivizare, iar acum, din diferite motive şi interese, le cedăm cu cele două mâini.

Este, după părerea mea, tragic că oameni de şcoală nu renunţă la o palmă sau, dacă vreţi, nici la pământul pe care îl au sub talpa pantofului lor, că este proprietate proprie, dar renunţă foarte mult la cea care este publică.

De aceea, domnilor colegi, fără a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar, eu personal nu voi vota acest lucru. Trebuie să acceptăm că în Parlament mai putem avea şi păreri personale, chiar dacă, să spunem, ele ar putea fi greşite. Dar, în acest caz, eu nu spun că e greşit, eu spun că începe să apară o tendinţă, o tendinţă de a lua staţiunea de cercetări pomicole care e vizavi de Băneasa şi care, vă garantez că terenul acolo costă la ora actuală cam un leu metrul pătrat, da, de a lua Copoul din Iaşi care costă 0,5 mii lei metrul pătrat şi aşa mai departe. Acum câţiva ani, cineva voia să ia terenul din curtea universităţii de ştiinţe agricole şi medicină veterinară din Timişoara, profesorul Tabără îşi aduce aminte, şi aşa mai departe.

De aceea, aş vrea ca cel puţin oamenii de şcoală să dea un semnal, să voteze nu.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Am şi eu o intervenţie.

Stimaţi colegi,

Binele cu forţa a devenit o specialitate a demnitarilor şi a celor care iau decizii în România.

Universitatea din Cluj consideră că nu are ce face cu acel teren, mai bine decât să-l pună la dispoziţia unui investitor care creează în judeţ 15 mii de locuri de muncă. Repet, 15 mii de locuri de muncă directe.

Guvernul susţine acest proiect al Consiliului judeţean de a crea 15 mii de locuri de muncă directe în judeţul Cluj. În aceste condiţii, Grupul parlamentar al PNL consideră că este o investiţie înţeleaptă, că este un transfer în interesul comunităţii locale şi judeţene şi, în aceste condiţii, vom susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Mă iertaţi, dar eram pe drum.

Domnul deputat Tabără, domnul deputat Călian.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Vă mărturisesc că mă surprinde punctul de vedere şi nu pentru că nu este nevoie în această ţară să creăm locuri de muncă şi, ca atare, datorită acestui fapt, a 15 mii de locuri de muncă, mă îndoiesc într-un fel că într-un an sau doi ajungem chiar la 15 mii, sacrificăm un domeniu pe care de ani de zile l-am blocat în dezvoltarea lui.

Întâmplarea face ca acum două săptămâni să fi vizitat, pe un program de colaborare, Universitatea din Lexington - Kentucy, SUA.

Domnule preşedinte,

O localitate a statelor unite de circa 300 de mii de locuitori se dezvoltă nu cu universitatea în mijloc, ci ea pe lângă universitate. Pentru că, dincolo de 15 mii de locuri de muncă, o universitate creează mult mai mult şi nu pentru o perioadă de...

Eu mă îndoiesc că în judeţul Cluj şi în zona Clujului nu există terenuri pentru astfel de parcuri. Iar a atenta la ceea ce înseamnă patrimoniul, de fapt, staţiunea despre care este vorba nu este a Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Am văzut hotărâri de guvern prin care cercetarea nu a fost niciodată întrebată, Academia de Ştiinţe Agricole sau alte instituţii responsabile prin lege, dacă cedează sau nu cedează acest patrimoniu. Au fost efectiv evitate şi nu e vorba de Guvernul de acum, sunt mai multe guverne care nu au avut nevoie niciodată sau nu au nevoie de a fi susţinute de decizii şi de către cei care cunosc bine realităţile.

Domnule preşedinte,

Nu cred că este un argument că se vor crea într-o perioadă scurtă de timp 15 mii de locuri de muncă, atunci când este vorba de învăţământ şi de cercetare şi revin, vă rog să luaţi şi dumneavoastră şi toţi ceilalţi ceea ce înseamnă învăţământul şi cercetarea şi nu numai agricolă, pentru ţări care se respectă şi se vor respecta în viitor.

Eu aş spune că patrimoniul acestora trebuie să fie intangibil. Aşa cum a fost legea dată de un guvern în care erau şi liberali şi erau mai multe personalităţi mari ale României în 1927-1932, reînnoită în 1938, 1941, acest patrimoniu a fost unul dat pentru ca să dezvoltăm ceea ce înseamnă ruralul, agricultura şi tot ce înseamnă satul românesc şi tot ce înseamnă practic una din cele mai importante ramuri ale economiei naţionale şi nu întâmplător, la această dată, avem un sfert din fondurile europene date pe dezvoltare rurală.

Or, a veni acum cu un astfel de argument, ca şi în 1990 sau 1995, că este un parc industrial şi noi creăm nu ştiu câte locuri de muncă, în detrimentul învăţământului şi a cercetării, este o gravă eroare, domnule preşedinte.

Şi suntem datori să v-o spunem.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţi dintre dumneavoastră îşi doresc, cel puţin teoretic, ca noi, românii, să avem parte de un fel de autonomie administrativă, spun autonomie administrativă.

În loc să lăudăm astăzi activitatea Consiliului judeţean Cluj, şi chiar pe preşedintele Consiliului judeţean Cluj pentru faptul că, într-adevăr, a avut capacitatea să atragă investitorii în judeţul Cluj, lucru care, probabil, deranjează, deranjează pentru că era bine ca ei să meargă în alte zone ale ţării şi nu zona de nord-vest, mai precis în judeţul Cluj.

În calitate de deputat de Cluj, confirm faptul că se vor crea peste 15.000 de locuri de muncă şi nu 15.000 de locuri de muncă, iar autorităţile locale au ajuns la o înţelegere şi au considerat că este prioritar să atragem investitori în acea zonă, este prioritar să creăm locuri de muncă, pentru că încă mai avem nevoie de locuri de muncă bine plătite, atenţie!

Există deja mulţi tineri bine pregătiţi de şcoala românească, tineri ce aşteaptă să se încadreze în muncă dar să fie bine plătiţi, să nu stea pe salarii de mizerie în ţară, pentru că dacă nu sunt bine plătiţi ei pleacă în străinătate. Să încercăm astăzi să blocăm o variantă constructivă de a crea locuri de muncă. Ar fi, iertaţi-mi expresia, o tâmpenie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Astalosz.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem într-o situaţie foarte interesantă fiindcă atât domnul Stanciu, cât şi domnul Tabără ne-au explicat că de fapt ar trebui să luăm decizii în folosul învăţământului. Cred că nu trebuie să vă demonstrez că sunt un sincer susţinător al învăţământului românesc, însă aş dori să abordez din alt punct de vedere această problemă. E o problemă punctuală şi dacă noi dorim să avem o decizie, să luăm o decizie corectă, ar trebui să privim lucrurile din punct de vedere principial.

Ieri, de exemplu, în Comisia de învăţământ, am avut o întâlnire cu conducerea Ministerului Educaţiei şi tema centrală a dezbaterilor timp de trei ore şi jumătate a fost necesitatea descentralizării, democratizării sistemului, ceea ce înseamnă că noi ar trebui să facem demersuri în aplicarea principiului subsidiarităţii. Deci, deciziile să fie luate acolo unde deciziile astea se simt, îşi fac efectul.

Stimaţi colegi, s-a spus că ar o eroare. Vă întereb eu, conform autonomiei universităţii, senatul universităţii respective nu-şi cunoaşte propriile interese? Păi, în momentul când senatul universităţii a luat o decizie, spune că nu are ce face cu acest teren, dar pentru comunitate acest proiect economic înseamnă foarte mult, prin crearea locurilor de muncă şi aşa mai departe. Atunci, vă întreb eu, pe baza acestui principiu, al subsidiarităţii, noi, în Parlamentul României, cunoaştem mai bine situaţia respectivă decât cei care sunt direct implicaţi?

Eu nu spun care este punctul de vedere bun sau mai puţin bun, dar aş dori să reflectăm asupra acestor principii şi atunci când luăm o decizie, într-adevăr, să ţinem seama de ele. Deci, vorbim de democratizare, vorbim de descentralizare, dar în momentul luării unor decizii importante, facem abstracţie de aceste principii. Hai să coroborăm şi să luăm în acest fel deciziile corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că este procedură de urgenţă.

Mai avem un drept la replică solicitat de domnul Stanciu, dacă sunteţi de acord, vi-l dau la sfârşit.

Mai era domnul Costache din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnul Mircea Costache.

Domnul Costache Mircea:

Eu voi fi foarte scurt, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

S-au spus multe şi toate cu acoperire şi cu îndreptăţire, dar ceva trebuie să prevaleze, ceva trebuie să aibă prioritate. Şi cum în aceste vremuri a apărut o nouă categorie de cetăţeni români care survolează cerul patriei cu elicoptere aruncând de acolo bani peste biserici şi cârnaţi peste viitorii alegători, şi categoria asta se numeşte oameni de afaceri cu terenuri, chestiunea trebuie privită puţin cu ceva mai multă atenţie, şi anume: că dacă din staţiunile de cercetări pomicole facem cartiere rezidenţiale, din alte loturi experimentale facem tot felul de afaceri şi le tot convertim aşa, o să ajungem la concluzia că nu mai putem înfiinţa locuri de muncă, nu 15.000, ci 25.000 şi nu 25.000, ci 50.000, decât acolo, într-un singur loc geografic predestinat pe unde mai sunt şi vestigii arheologice şi alte elemente care contravin bunului simţ gospodăresc românesc, autohton, care a fost abandonat.

Nu mai punem problema patrimoniului învăţământului stricto-senso, punem problema exercitării prerogativelor administraţiei locale de a nu se mai lega neapărat de un punct geografic sau de un loc geografic să creeze locuri de muncă şi să-şi exercite drepturile pe toată harta judeţului, să găsească resurse şi să lase terenurile experimentale şi să lase loturile aparţinătoare sistemului naţional de educaţie, să-şi ducă la îndeplinire menirea lor.

Dacă mai ne închinăm mult la marii afacerişti cu terenuri care au devenit un fel de mesia naţionali, providenţiali, care tot coboară cu elicopterele SRI-ului să lumineze masele şi să binecuvânteze lăcaşurile de cult şi dacă tot transformăm mereu terenuri experimentale în mijloc de afaceri oneroase, vom ajunge să punem sub semnul întrebării existenţa noastră ca naţiune pe termen mediu şi lung.

Nu cred că puterea locală clujeană îşi leagă speranţele de un singur perimetru şi de un singur ungher din acel judeţ. Şi nici alte zone ale ţării nu se leagă stricto-senso de loturile experimentale ale învăţământului naţional.

Vot contra.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

E un singur intervenient de grup pentru că e procedură de urgenţă.

Mai avem doar un singur drept la replică din partea domnului Stanciu. Pe procedură?

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu vroiam să iau cuvântul, dar în urma discuţiilor care au avut loc în plenul Camerei Deputaţilor, eu susţin în faţa plenului că dacă acest proiect de lege era trimis la Comisia de agricultură pentru avizare nu se năşteau aceste discuţii în plenul Camerei Deputaţilor.

Avem la fel astăzi pe ordinea de zi în această perioadă la Comisia de agricultură o suprafaţă de 6,5 hectare care trebuie date Consiliului judeţean Braşov pentru construcţia de drumuri, dar am cerut o documentare clară de la ministere, am cerut o situaţie, o schiţă a terenului, să vedem şi noi cam pe un metru pătrat ce se poate construi acolo, pe şase hectare ce se poate construi, dacă e nevoie de toată suprafaţa, dacă vor să facă altceva cu acest teren.

Eu nu susţin acum... Tot ce s-a susţinut pro şi contra aici, e normal, sunt corecte. Domnul profesor Tabără şi domnul profesor Anghel ţin cu cercetarea şi este normal să dăm şi noi un sens cu totul altfel cercetării agricole. Dacă golim de conţinut cercetarea agricolă, le luăm terenul de sub picioare, cercetarea agricolă... o să facem culturi în România cu soiuri din Cehoslovacia, din America şi din alte ţări.

Rugămintea mea este ca oricând, pentru Birourile permanente asta, oricând este vorba de fondul funciar, măcar pentru un aviz să fie trimis acel proiect de lege, propunere legislativă, ce este ea, la Comisia pentru agricultură.

De aceea, eu susţin aici că ar fi foarte clar ca acest proiect de lege să se întoarcă la comisia mamă şi să ia aviz de la Comisia de agricultură şi o să vedeţi cât de clarificat vine acest proiect în Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Ea de întors se poate întoarce, dar nu poate lua aviz. Că procedura rămâne aceeaşi şi trece pe la aceleaşi comisii. Sigur că orice parlamentar poate participa la dezbateri dacă se trimite înapoi.

Domnul deputat Anghel Stanciu are un drept la replică.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Dreptul la replică va fi foarte scurt şi nu este atât o replică dată colegului meu şi chiar amicului meu, Petru Călian, care în focul argumentaţiei domniei sale, s-a spus că facem o tâmpenie. Cred că e o explicaţie puţin deplasată şi fără a-i cere însă să-şi ceară scuze, cred, domnule preşedinte, spre a vedea dacă într-adevăr ceea ce a spus profesorul Tabără şi subsemnatul şi alţi colegi, ar fi sau nu o tâmpenie, să solicităm şi solicit întoarcerea la comisie să vedem întreaga documentaţie, să vedem dacă într-adevăr acela era singurul teren disponibil, dacă la ADS nu mai era alt teren, pentru că se constată de multe ori că deşi avem teren la ADS care este concesionat la nişte operatori privaţi, se ia totuşi de la staţiuni sau de la universităţi.

Şi, dacă într-adevăr se dovedeşte că este o tâmpenie, eu sunt dispus, îmi cer scuze de la acest microfon.

Deci, propunerea noastră este întoarcerea la comisii, spre a solicita documentaţia respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da.

Pe această chestiune procedurală discutăm deocamdată.

Domnul Călian. Domnul Uioreanu.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că pentru binele clujenilor şi pentru 15.000 de locuri de muncă, îmi retrag acea expresie, "tâmpenie". Am spus "tâmpenie" cu scuzele de rigoare atunci când am vrut să explic de fapt că acel teren zace într-o paragină totală şi chiar vă invit la Cluj pe cheltuiala mea pe toţi cei care doriţi să vedeţi că este adevărat. Nu avem pomi fructiferi, nu este absolut nimic decât paragină. A nu se crea confuzii şi încă o dată scuze, îmi retrag acest cuvânt, pentru că nu obişnuiesc să jignesc absolut pe nimeni.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Uioreanu.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că se face foarte multă teorie pe această temă. Sigur, e regretabil faptul că nu s-a obţinut un aviz sau nu a trecut ca şi aviz pe la Comisia de agricultură, dar ca şi clujean, vă relatez următorul lucru: acest obiectiv a fost ales şi în funcţie de drumurile care există, e drum naţional acolo, pe reţeaua Cluj-Dej, e vorba de 25 de km de la Cluj până la localitatea Jucu, unde are loc obiectivul. E vorba de o zonă care e un pic deficitară, zona Gherla, vizavi de poziţiile şi locurile de muncă.

Confirm încă o dată că această zonă este absolut în paragină şi cred că de 15 ani nu s-a făcut nimic.

Şi al doilea lucru, există o înţelegere între Institutul Agronomic şi Consiliul judeţean. Ca să blocăm o firmă cum e cea relatată mai sus, nu vreau să fac reclamă, şi obţinerea a 15.000 de locuri de muncă la judeţul Cluj, mi se pare în numele, ştiu eu, a paraginei care se află acolo, mi se pare un pic deplasat.

Dar, ce este foarte important, că ordonanţa şi-a făcut efectul. Ce vom face noi acum? Vom anula ordonanţa şi să vedem cum şi ce efecte va avea şi să vedem ce discuţii va fi cu firma investitoare dacă deja unele lucruri s-au derulat.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Imediat, domnule Tabără. Mai era domnul Timar şi după aceea vă dau cuvântul.

Domnul Liviu Timar:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Ceea ce observ eu este că s-au sus foarte multe adevăruri de la acest microfon astăzi şi cred că într-adevăr noi trebuie să facem o discuţie foarte serioasă în ceea ce priveşte cercetarea agricolă românească.

De ce spun acest lucru şi nu mă refer la acest punct punctual care s-ar putea într-adevăr să fie un lucru foarte bun şi cei de la Cluj să-l cunoască din moment ce-l susţin de la acest microfon. Dar, noi trebuie să fim atenţi cu absolut toate staţiunile de cercetare cu profil agricol din ţara românească.

La această dată, din cunoştinţele pe care le am eu, 80% din aceste staţiuni au datorii la stat, iar noi, ca parlamentari, şi actualul Guvern spune că sprijină staţiunile de cercetare. Vreau să vă spun că nici o formă de sprijin care există la această dată în România pentru cele 80% din staţiuni nu beneficiază de nimic.

Dacă în agricultură s-au primit 10 lei pe litrul de motorină, pentru lucrările agricole, staţiunile de cercetare din cauză că au obligaţii la stat nu beneficiază de această formă de sprijin. Pentru formele de sprijin din zootehnie din cauză că au obligaţii la stat neachitate, staţiunile de cercetare nu beneficiază. Vă întreb şi ne întrebăm, este aici domnul secretar de stat care răspunde de agricultură: nu merită să facem o discuţie? Discutăm de încălzirea globală. Ştim că ne trebuie soiuri adaptate condiţiilor care există şi care vor fi în viitor. Cred că într-adevăr merită să facem o discuţie reală şi într-adevăr oamenii care se pricep la agricultură, să facem într-adevăr ceea ce trebuie să se facă în ţara românească dacă dorim progres în această ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Tabără. Vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Am discutat chiar acum cu domnul rector. Situaţia este de o altă natură. De fapt, s-a pus în faţa faptului împlinit. Este un teren care este în administrarea Universităţii de la Cluj, el aparţine staţiunii Jucu şi care practic, repet încă o dată, forţat, pus la dispoziţia judeţului Cluj.

Dar, stimaţi colegi, am aici o situaţie a finanţărilor cercetării ştiinţifice în agricultură de 17 ani. A veni acum cu argumente de şantaj că acolo este teren nelucrat sau că s-a dat ordonanţă de urgenţă cu atât mai grav să spun că este ordonanţă de urgenţă şi şi-a făcut efecte fără ca să fim întrebaţi.

Nu facem decât să aducem argumente că acest sistem de a conduce România nu este decât unul abuziv. Şi totul vine într-o situaţie în care intenţionat de foarte multe ori, şi-mi asum responsabilitatea, am adus sectoare întregi în imposibilitatea de a funcţiona. Şi unul dintre aceste sectoare este cel al cercetării ştiinţifice şi aş spune mai departe şi a unei mari părţi din învăţământul românesc, cel care ar trebui să facă nu numai partea teoretică, ci şi partea practică. Aşa cum marile universităţi şi marile instituţii de învăţământ vestice spre care mergem şi mereu ni le aducem în faţă şi în discuţii şi creăm anumite situaţii, ar trebui să le facem şi noi.

Patrimoniul acesta funciar n-a fost dat după 1945. Acest patrimoniu a fost dat cercetării şi învăţământului în anii '30, iar la Cluj din 1906 funcţionează una dintre cele mai vechi academii de agricultură din România. Mănăştiurul, fosta staţiune a fost luată. Nu s-a putut apăra universitatea.

Acum li s-a dat în folosinţă staţiunea Jucu, că despre asta este vorba. Normal trebuia şi Academia să fie întrebată despre o astfel de cedare. Nici acum... acest patrimoniu este luat înapoi. Doriţi o universitate agricolă la Cluj, una dintre cele mai vechi din această parte de Europă să funcţioneze doar în laborator, să vadă studenţii vaca şi tot ce înseamnă agricultură numai în laborator? Faceţi-o aşa. Dar suntem datori ca de la acest microfon să vă atragem atenţia că sunteţi pe un drum greşit. Şi că nu parcul tehnologic, indiferent câte locuri de muncă ar crea acum, şi universitatea este mai importantă. Creează poate milioane de locuri de muncă. Şi nu este vorba de un moment în care pleacă tinerii. Vă spun că tinerii care pleacă la specializare afară vor veni aici şi trebuie să aibă unde să lucreze.

Asta este problema. Din păcate, de ani de zile este sectorul care nu se poate apăra, nici cel al cercetării şi nici cel al învăţământului. Cu toate legile pe care le-am făcut. Iar subsidiaritatea înseamnă atunci când am instituţii respectabile, nu chem pe rector şi spun ori semnezi, ori nu semnezi, tot ţi-l iau. Asta a fost răspunsul. Am discutat acum cu domnul rector Mărghitaş. Asta este problema.

Or, aceste chestiuni că am făcut ordonanţă de urgenţă, că nu s-a finanţat. N-a finanţat statul român nimic. Norocul nostru a fost cu câţiva oameni care au avut suflet şi au muncit acolo. Asta este problema.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mă văd nevoit doar să vă informez că abuzul de care vorbiţi a fost iniţiat de domnii miniştri Blaga şi Hârdău.

Domnule Marton, asta vreţi să spuneţi? Era doar spre informarea dumneavoastră, ordonanţa de urgenţă iniţiată de domnii miniştri Vasile Blaga şi Mihail Hârdău. (Aplauze)

Stimaţi colegi, dacă am finalizat dezbaterile, avem o propunere de procedură. Probabil că au fost orbiţi la momentul respectiv.

Avem o propunere de procedură de retrimitere la comisie pe care o supun votului dumneavoastră "

Vă rog să votaţi.

Da. s-a adoptat propunerea de retrimitere la comisie.

(Conform afişajului, se înregistrează 93 deputaţi prezenţi, 53 voturi pentru, 32 împotrivă, 4 abţineri.)

Termen, domnule preşedinte Fenechiu? O săptămână ? (Din sală i se spune ca termenul să fie de două săptămâni)

Să ştiţi că puteţi să daţi şi 18 săptămâni, că dacă trecem de sesiune, ordonanţa e în vigoare. Eu prefer s-o discutăm şi s-o adoptăm sau s-o respingem dar să fie un vot al Parlamentului, că altfel ajungem în situaţia de care vorbea domnul deputat Tabără că Parlamentul nu se pronunţă.

Două comisii, două săptămâni.

Doamna Vasilescu, două săptămâni e bine? Da. Două săptămâni.