Dezbateri parlamentare

Domnul Petru Gabriel Vlase:

15. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul "Uniunea Energiei" Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Protocolul de la Paris - Un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 - COM(2015) 81 final (PH CD 63/2015).

Vă rog, doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent în data de 9 martie 2015 pentru examinarea pe fond a acestui pachet, sub denumirea Pachetul "Uniunea Energiei", Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, cunoscută sub titulatura - COM(2015) 81.

A fost sesizată, de asemenea, Comisia pentru industrii şi servicii care a transmis punctul său de vedere. Comisia pentru afaceri europene a solicitat şi a primit informaţii de context şi de poziţie de la Ministerul Afacerilor Externe şi de la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

În şedinţa din data de 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat cu unanimitate de voturi o opinie prin care susţine comunicarea Protocolului de la Paris, un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 COM(2015) 81, cu recomandări.

În opinia noastră, Comisia pentru afaceri europene susţine propunerea Comisiei Europene de a se încheia un protocol internaţional referitor la planul de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020, ce ar urma să stabilească o procedură aplicabilă tuturor părţilor pentru a revizui periodic şi pentru a încuraja părţile să ridice nivelul de ambiţie al angajamentelor existente şi să formuleze obiective suficient de ambiţioase pentru perioadele ulterioare; accentuează relevanţa utilizării terenurilor în ceea ce priveşte rezilienţa pe planul securităţii alimentare şi alte beneficii de mediu sociale şi economice; subliniază că politicile Uniunii în domeniu trebuie să ţină seama de contextul negocierilor internaţionale în domeniul schimbărilor climatice şi să nu creeze presiuni suplimentare neconfirmate de rezultatele negocierilor asupra competitivităţii industriei europene, securităţii energetice şi pieţei forţei de muncă.

În acest context, apreciază că atingerea ţintelor privind reducere emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să se bazeze în continuare cu şi mai multă insistenţă pe exprimarea principiului solidarităţii între statele membre.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Vă rog.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O să aduc nişte completări la cele spuse de colegii mei, domnul Bode şi domnul Iancu, în sensul în care dacă domnul Lucian Bode spunea că uniunea energetică este unul dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene, aş accentua spunând că mi se pare că este cel mai important proiect după proiectul adoptării monedei unice euro. Adică impactul asupra ţărilor membre, după părerea mea, este similar cu adoptarea monedei euro, pentru că prezintă nişte provocări deosebit de complexe, la fel cu cele financiare, în contextul geopolitic despre care s-a vorbit aici deja.

Ceea ce aş vrea eu să subliniez este că, din această uniune energetică, ca şi de la adoptarea monedei euro, vor fi învingători şi învinşi. Adică vor fi ţări care vor avea de câştigat din intrarea în Uniunea Energetică Europeană şi ţări care vor avea de pierdut.

Important este bineînţeles - şi tot ce s-a spus aici s-a spus în acest sens - ca România să iasă câştigătoare din această uniune energetică, să fie de pe partea celor învingători, nu de pe partea învinşilor. Şi, într-adevăr, adoptarea cât mai urgentă a unei strategii energetice naţionale foarte coerente şi foarte bine fundamentate, mai ales, este un deziderat obligatoriu şi imediat.

România beneficiază, dintre toate ţările din Uniunea Europeană, de un mix energetic unic. Am participat împreună cu colegi ai mei la nişte conferinţe europene pe această temă a uniunii energetice şi, într-adevăr, şi acolo şi comisarul european Sevcovic şi ceilalţi oficiali implicaţi în proiectul uniunii energetice au recunoscut faptul că România beneficiază de un mix energetic unic în Europa şi din care trebuie să tragem avantaje maxime.

M-am uitat acum câteva minute pe diagramele din sistemul energetic naţional şi într-adevăr avem nu mai puţin de şapte tipuri de energie care, în momentul de faţă, sunt prezente în coşul energetic din Sistemul energetic naţional, şi anume avem cărbune 37,58%, avem hidrocarburi 18,64%, nuclearul 17,47%, hidro 15,94%, fotovoltaic 9,19%, biomasă 0,79% şi eolian 0,39%.

Aici este o problemă legată de energia regenerabilă, pentru că, după cum ştiţi, capacităţile noastre pe eolian şi pe foto, capacităţile instalate sunt mult mai mari. Avem circa 3500 MW pe eolian şi circa 1500 de MW pe fotovoltaic, din care folosim zilnic doar o fracţie, o fracţie foarte redusă. Şi aici, în uniunea energetică, putem beneficia de polii energetici regionali care se vor crea, punând această energie regenerabilă împreună în contul ţărilor care nu deţin asemenea capacităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Tinel, scurt, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi, Parlamentul României dezbate şi urmează să aprobe una dintre cele mai importante hotărâri, pentru că discutăm de una dintre cele mai mari provocări, poate cea mai mare provocare a începutului de secol XXI, fenomenul schimbărilor climatice. Iar în funcţie de ce adoptăm noi astăzi, după părerea mea, şi programele de guvernare ale tuturor forţelor politice vor trebui să se plieze pe acest proiect de hotărâre a Parlamentului României.

Necesitatea de a reduce fenomenul încălzirii globale sub 2° C până în 2050 devine un obiectiv prioritar, primordial al societăţii noastre. Şi vedeţi ce se întâmplă la nivel global cu efectul sau cu efectele fenomenelor schimbărilor climatice.

Este o provocare la care Uniunea Europeană, Statele Unite, China şi celelalte ţări încearcă să găsească un răspuns după anii '90, plecând de la Conferinţa-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice din '94, a urmat protocolul de la Quioto din '97, cu angajamente ferme, Lima şi acum urmează Paris - decembrie 2015, în care aproape toate ţările vor trebui să găsească răspunsuri pentru ce va urma.

Este extrem de important dat fiind faptul că Uniunea Europeană conştientizează acest impact, mai ales prin sumele alocate încercării de a schimba tehnologia viitorului într-una propice dezvoltării şi evoluţiei noastre.

Ca silvicultor vă spun că partea noastră de ramură a economiei va trebui să constituie un reper major pentru a pune umărul la încetinirea fenomenelor de schimbări climatice.

După părerea mea, unul dintre efectele principale ale acestui fenomen va fi împădurirea într-o proporţie extraordinar de mare a suprafeţelor care, în momentul de faţă, fac parte din zonele aridizate, sistarea tăierilor necontrolate.

În consecinţă, o altfel de politică a noastră faţă de ceea ce înseamnă spaţiul verde.

Până la urmă, de aceea am şi constituit fondul verde pentru mediu.

Deci eu cred că astăzi punem bazele unui alt fel de politică, a unui altui tip este politică macroeconomică în România şi la nivel global. Iar după ce protocolul va fi ratificat, Protocolul de la Paris va fi ratificat de toate statele membre, veţi vedea că şi politicile economice, sociale la nivel naţional vor fi schimbate.

Mulţumesc.

Vom susţine acest protocol.