Dezbateri parlamentare

Domnul Petru Gabriel Vlase:

18. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de lucru al serviciilor Comisiei - Raportul de ţară al României pentru 2016, inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 91/2016.

În opinia noastră, ne-am manifestat satisfacţia cu privire la faptul că România nu înregistrează dezechilibre macroeconomice, prezintă o structură echilibrată a finanţelor publice şi se află pe o traiectorie de dezvoltare sustenabilă, aşa cum a fost notat şi în raportul Comisiei Europene.

Am solicitat Comisiei Europene ca având în vedere caracterul lacunar al raportului de ţară, în anumite domenii şi cu anumite informaţii, să depună eforturi pentru a îmbunătăţi substanţial mecanismul de informare cu privire la datele necesare elaborării sale, să le verifice şi să le actualizeze, precum şi să extindă şi să diversifice sursele de informare, inclusiv prin includerea parlamentelor naţionale.

A subliniat că România are în continuare nevoie de investiţii pentru a-şi consolida situaţia economico-socială şi că interpretarea valorilor indicatorilor macroeconomici necesită o punere în context pe termen lung, pentru a dobândi acurateţea necesară fundamentării solide a unor recomandări şi acţiuni.

A salutat îmbunătăţirea considerabilă a poziţiei investiţionale internaţionale nete a României în 2015, faţă de 2012, ca urmare a reducerii deficitului de cont curent şi a creşterii puternice a PIB-ului nominal, dar consideră că evoluţia pozitivă va continua şi dacă nivelul de coeziune pe planul UE va creşte.

Am recomandat mărirea cadrului temporal, cel puţin pentru unele recomandări specifice de ţară, la doi-trei ani, în loc de un an, aşa cum este în acest moment.

Am recomandat Comisiei Europene, Consiliului Uniunii şi Parlamentului European să caute soluţii pentru înzestrarea Uniunii Europene cu instrumente europene care să compenseze restrângerea posibilităţii de utilizare a instrumentelor naţionale.

Ne-am manifestat îngrijorarea cu privire la moderarea exporturilor, în timp ce se preconizează o intensificare a importurilor în mai multe state membre.

Şi-a exprimat speranţa că, în urma măsurilor de sprijinire a IMM-urilor, acestea se vor alătura într-o măsură mai ridicată întreprinderilor străine ce contribuie în mod considerabil la exporturile României.

Ne-am manifestat dezacordul cu Comisia Europeană, în ceea ce priveşte faptul că lipsa viziunii pe termen mediu şi punerea în aplicare deficitară a normelor bugetare sunt principalii factori care determină prociclicitatea.

Am luat act cu îngrijorare de faptul că lipsurile materiale grave continuă să reprezinte o provocare, inclusiv pentru state precum România, în ceea ce priveşte persoanele cu handicap şi pentru o parte dintre copiii din unele state membre, inclusiv România.

Am recomandat Comisiei Europene să ia în considerare cu mai multă insistenţă contracararea deficitului de cerere, ce afectează economia Uniunii Europene.

De asemenea, am recomandat Comisiei Europene ca recomandările specifice de ţară să includă atât instrumentele naţionale, cât şi instrumente europene.

Am recomandat Comisiei Europene să reanalizeze, o analiză comprehensivă a cauzelor dinamicii productivităţii, în care să ia în discuţie nu numai relaţia salarii-productivitate, ci şi relaţia profituri-productivitate.

Opinia noastră, în integralitatea sa, aşa cum a fost supusă dezbaterii şi aprobării Comisiei pentru afaceri europene în şedinţa din 5 aprilie 2016, fiind adoptată în unanimitate, în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, o supunem astăzi aprobării plenului Camerei Deputaţilor, aşa cum a fost adoptată de către comisia noastră.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Domnul Guran.

Domnul Virgil Guran:

Vă mulţumesc.

Printre multele lucruri trecute în raportul de ţară, vreau să mă refer la două.

Prima dată, suntem atenţionaţi că, odată cu relaxarea fiscală, se creează dezechilibre între importuri şi exporturi.

Într-adevăr, acest lucru s-a discutat, cel puţin Partidul Naţional Liberal a atras atenţia asupra acestui lucru.

Şi aici au dreptate, pentru că, dacă nu venim şi cu pachet de legi să stimulăm producţia internă, într-adevăr, creşterea consumului prin relaxare fiscală, prin creşterea salariului minim şi prin creşterea economică, creşterea consumului va genera la un moment dat importuri şi, cu alte cuvinte, în loc să ne dezvoltăm industria noastră, dezvoltăm alte industrii şi devenim, în continuare, o piaţă de desfacere pentru statele din Uniunea Europeană.

Dar, aşa cum am spus, aici trebuie să intervenim şi noi.

Şi vreau să vă spun că, ieri, în Comisia pentru agricultură, cred că am început să ne trezim, pentru că a trecut, cu votul comisiei, acea reglementare prin care hipermaketurile, cei care au capital străin şi sunt interesaţi să vândă produse străine, deci prin care hipermarketurile vor trebui să vândă 51% produse româneşti. Mă refer la produsele de bază. Deci aşa va trebui să acţionăm pentru a nu crea acest dezechilibru între importuri şi exporturi.

Şi a doua problemă: se face referire la Legea dării în plată, care ar crea un dezechilibru în sistemul financiar.

Nu le dăm dreptate. Aici cred că au ţinut cont doar de ceea ce le-a şoptit patronatul din băncile... marile bănci care sunt la noi în ţară. Şi, din păcate, de multe ori, Comisia Europeană ţine cont doar de ceea ce i se spune de către marile concerne care, bineînţeles, nu sunt româneşti.

Deci nu le dăm dreptate, nu se creează niciun dezechilibru în sistemul bancar, din contră, se pune puţină ordine. Şi, sincer să fiu, poate se crea un dezechilibru, dacă 70.000 de familii intrau în imposibilitatea să mai consume în România produse româneşti.

Aşa că suntem de acord cu o parte din lucrurile prezentate acolo, suntem de acord cu raportul, în general, dar susţinem că trebuie să existe mai multă aplecare spre realitatea de la noi din ţară.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

O scurtă precizare.

Tocmai de aceea noi am criticat, în opinia noastră, că datele care au fost prezentate în forma iniţială a raportului de ţară trebuie actualizate. Şi în acest moment în care noi vom adopta această opinie aceste date sunt actualizate, şi în urma discuţiilor şi a dezbaterilor care au avut loc în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene.

Şi, în opinia noastră, am recomandat politicos, dar ferm, ca, pe viitor, Comisia Europeană să îşi verifice şi să îşi diversifice sursele de informare, tocmai pentru ca să reflecte realităţile. Pentru că tot în acest raport se spune că România nu are dezechilibre macroeconomice, ceea ce venea în contradicţie cu ceea ce prezentau mai devreme.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Trebuie să fim mult mai serioşi când facem anumite aprecieri legate de rapoartele întocmite de Uniunea Europeană.

Noi ştim foarte bine că, începând din 2011, s-a aprobat semestrul european, în cadrul căruia se fac evaluări pentru fiecare ţară a Uniunii Europene, din punct de vedere economic, financiar, al deficitelor bugetare, al dezechilibrelor macroeconomice.

Şi aş vrea să-i spun colegei, doamnei preşedinte a Comisiei pentru afaceri... externe, parcă, că toate datele la Comisia Europeană le trimite Guvernul României, deci Guvernul Ponta a trimis datele. Şi există obligaţii şi chiar instituţiile din cadrul Uniunii Europene fac evaluări pe baza datelor transmise de România - Guvernul României, Banca Naţională şi alte instituţii, Institutul Naţional de Statistică. Şi statistica europeană ne spune cum stăm, care este evoluţia indicatorilor macroeconomici.

Am văzut în raport că se dau sarcini Uniunii Europene, dar noi nu facem ceea ce trebuie. Şi ne spune Comisia Europeană, de vreo doi ani, să punem accent pe investiţii, ca o politică foarte bună pentru a asigura o creştere a PIB-ului potenţial, de a avea o creştere sustenabilă. Şi am observat în 2014-2015 că s-au tăiat investiţiile.

O altă politică...

Investiţiile au fost tăiate pentru a se încadra România în deficitul bugetar.

O altă politică recomandată de Uniunea Europeană se referă la aplicarea reformelor structurale. Ele au fost abandonate, începând din 2012 - pentru a avea o creştere sustenabilă trebuie să implementezi reforme structurale, ele au fost abandonate - şi o politică fiscală responsabilă, adică să nu avem deficite excesive, pentru că acestea duc la creşterea datoriei publice. Şi ce-am observat, în timpul Guvernării Ponta, că a crescut datoria publică cu 100 de miliarde de lei, în condiţiile în care am avut o creştere economică destul de mare.

Deci creşterea economică s-a asigurat şi - cum spunea colegul, foarte bine, domnul deputat Guran - s-a bazat pe creşterea consumului, care a antrenat importurile.

Deci nu trebuie să mergem pe ideea că cei de la Comisia Europeană ne vor răul. Evidenţa ne spune, datele furnizate de statistica europeană, statistica din România ne spun că avem o creştere a consumului bazat pe importuri, şi nu pe ofertă, şi investiţiile care au fost tăiate sigur că ne-au afectat locurile de muncă din sectorul privat. Lucruri adevărate.

Sigur că... Comisia ne-a spus foarte bine că am redus dezechilibrele macroeconomice - şi e vorba de poziţia investiţională netă, un lucru foarte bun, adică dependenţa faţă de extern, dar, prin creşterea importurilor, sigur că ne spune că s-ar putea să revenim la situaţia din 2008.

Nu ştiu de unde Comisia pentru afaceri europene a făcut estimări privind deficitul din 2017 şi 2018, când ne spun foarte multe instituţii - şi din România, şi din afară - că vom avea un deficit excesiv, începând din 2017-2018, dacă nu luăm măsuri de îmbunătăţire a colectării sau dacă, atunci când venim cu iniţiative, nu avem grijă să găsim şi sursele de finanţare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Domnul Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu veneam la microfon, dacă nu auzeam argumentele colegului. Şi vreau să-i aduc aminte două lucruri importante. E adevărat că trebuie tratate cu mare seriozitate rapoartele Comisiei Europene şi cred că nimeni nu a făcut altfel până acum. Dar să nu uităm că, chiar la Comisia pentru buget, finanţe, am avut o discuţie cu reprezentanţii Comisiei Europene, în care a fost pusă o întrebare foarte bună: domnule, discutăm de globalizare, globalizarea aceasta înseamnă numai a face noi ce vreţi dumneavoastră? Globalizarea aceasta include, până la urmă, şi cetăţeanul român, veniturile cetăţeanului român, nivelul de trai al cetăţeanului român, dacă tot discutăm de globalizare? Pentru că de fiecare dată ni s-a spus: prudent, prudent, prudent. Eu, în patru ani, nu am auzit ca termen de început al discuţiilor şi al negocierilor noastre decât prudenţă.

E adevărat, este bine să fii prudent în tot ceea ce faci, dar să nu excludem niciodată cetăţeanul român din această ecuaţie.

Cu prudenţă, eu cred că trebuie să ne gândim şi la creşterea nivelului de trai al cetăţeanului român, şi la creşterea veniturilor cetăţeanului român.

Din punctul de vedere al altor argumente, legat de programul investiţional din perioada Guvernării USL, eu cred că nu ar trebui să argumentăm foarte mult cu acest lucru, pentru că a fost un program investiţional bun, poate mult mai responsabil, în care s-au eliminat, dacă s-au eliminat, investiţiile în fel de fel de năzbâtii, care s-au produs în trecut.

Şi aici nu aş mai vrea să aduc aminte de terenuri de fotbal făcute pe la marginea pădurilor, prin comune, terenuri de sport în pantă, de diverse patinoare prin ţară, diverse săli de sport sau diverse alte investiţii.

Deci eu cred că este corectă poziţia, dar este corectă şi poziţia colegilor care au adus în discuţie că trebuie şi noi să avem un punct de vedere.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.