Dezbateri parlamentare

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Punctul 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 273 din 2006 privind finanţele publice locale; Pl-x 675/2018.

Înţeleg că din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul domnul deputat Tudor Benga.

Vă rog, domnule deputat, dacă ne auziţi?

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Bună ziua, stimaţi colegi!

La momentul în care am introdus acest proiect de lege în circuitul legislativ, în primăvara lui 2018, lucrările la Aeroportul Braşov încă nu începuseră şi nici finanţarea nu era cât se poate de clară.

Iar acest proiect de lege a avut două obiective. Pe de o parte, să asigure un instrument de finanţare pentru aeroporturile din România - şi nu vorbim doar de Braşov, vorbim şi de Galaţi şi, mă rog, de ceea ce ar putea să însemne într-o zi un aeroport pentru Valea Jiului - şi, în aceeaşi măsură, vorbeam despre o modalitate de a suplimenta şi a lăsa în judeţe şi la discreţia autorităţilor judeţene o componentă mai importantă din cotele defalcate pe venit.

Acum, locul în care ne găsim astăzi este că între timp, în toamna anului 2018, atunci când eu am fost sesizat de o investigaţie din partea societăţii civile, legată de alocările din Fondul de rezervă al Guvernului, am constatat că deşi la momentul acela în dezbaterea publică şi guvernarea PSD, inclusiv la Braşov, se spunea cât se poate de clar că nu e nicio manieră de a finanţa Aeroportul Braşov de la centru, am dovedit, la momentul acela, că se poate finanţa. Şi cu ajutorul colegilor de la UDMR, la finalul anului 2018, şi pentru bugetul din 2019, a fost pentru prima dată depus amendament şi trecut pentru finanţare de la centru către Aeroportul Braşov.

Ulterior, în anii care au urmat, au mai venit şi alte finanţări şi astăzi, după trei ani, Aeroportul Braşov a beneficiat deja de câteva zeci de milioane bune de finanţare de la centru.

În egală măsură modalitatea pe care o propuneam în proiectul de lege, respectiv mărirea cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru judeţe, de asemenea a fost modificată prin legislaţia adiţională.

Astfel, suntem astăzi în punctul în care ambele lucruri pe care eu le ceream, prin acest proiect de lege, sub o formă sau alta, şi-au găsit o rezolvare, respectiv faptul că Aeroportul Braşov a primit finanţare de la centru, pe de altă parte, faptul că judeţele beneficiază de o proporţie mai mare din veniturile proprii.

În final, tot ceea ce aş mai vrea să spun este că, din punctul meu de vedere, chiar dacă acest proiect de lege vine cu raport de respingere, el şi-a atins de fapt scopul.

Pe de altă parte însă speţa mai largă pe care eu am ridicat-o, nevoia ca trei concentrări mari de populaţie din România să poată într-o bună zi să aibă acces la aeroport, în termenii stabiliţi de Comisia Europeană, adică o distanţă mai mare de 90 de km, sau de o oră şi jumătate distanţă.

Pe de o parte, aeroportul de la Braşov este în construcţie şi sper să-l vedem finalizat cât mai curând, pe de altă parte, la Galaţi sper ca finalizarea podului peste Dunăre să aducă aeroportul din Tulcea, să-l facă fezabil, ca aeroport pentru Galaţi şi Brăila.

Din punctul acesta de vedere, eu sper că facem paşi înainte şi este foarte, foarte important pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea pe termen lung atât a Braşovului, cât şi a ţării în general, să existe acces către căile de aeronavigaţie.

Mulţumesc frumos de tot.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

Urmează la cuvânt doamna deputat Sandu Viorica, Grupul PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Este limpede pentru toţi că modificarea legislativă a fost gândită pentru Aeroportul din Braşov, cu posibilitatea extrapolării măsurilor şi pentru celelalte zone, fără infrastructură aeroportuară, cum ar fi Galaţi, Brăila sau Hunedoara.

Partidul Social Democrat susţine identificarea unor soluţii legislative care să permită utilizarea finanţelor locale pentru investiţii de acest tip, dar cu respectarea legislaţiei europene în domeniu şi fără a face discriminare la nivelul autorităţilor publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Întreb colegii dacă sunt şi alte intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, doamnă deputat Fădor.

Doamna Angelica Fădor (din sală):

Raportul comisiei.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, atunci, pentru citirea raportului.

Doamna Angelica Fădor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, CES-ul a avizat favorabil, Guvernul nu susţine.

Cele două comisii şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

În urma examinării propunerii legislative, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt colegi care mai au intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Avem o propunere de raport de respingere din partea comisiei.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.