Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul secretar de stat Flavius Baias.Aveţi cuvântul.

Domnul Flavius Baias:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Asistenţa juridică în România este reglementată în prezent prin Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi de Decretul nr. 143/1953 privind organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice. Este de observat că dacă Legea privind exercitarea profesiei de avocat este o reglementare modernă, adaptată noilor condiţii economico-sociale ale societăţii româneşti, reglementarea privind organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice precum şi a profesiei de consilier juridic, respectiv de juristconsult, este depăşită de realităţile specifice economiei de piaţă şi raporturilor sociale într-o societate democratică.

Acesta este motivul pentru care a fost elaborat prezentul proiect de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Prin acest proiect de lege se popune reglementarea statutului juridic al consilierilor juridici, a asistenţei juridice a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi a persoanelor juridice de drept privat. În proiect, sunt stabilite condiţiile de dobândire a calităţii de consilier juridic sau de încetare a acestei calităţi, cu precizarea că, atât dobândirea, cât şi încetarea acestei calităţi, se fac prin înscrierea pe tabloul consilierilor juridici sau prin radierea de pe acest tablou.

Întrucât asigurarea asistenţei juridice şi a conformităţii întregii activităţi cu legea este de o deosebită importanţă în toate sectoarele de activitate, dar mai cu seamă în sectorul public, proiectul de lege instituie obligativitatea înfiinţării de compartimente juridice la autorităţile publice centrale, judeţene, municipale şi orăşeneşi şi la toate instituţiile publice. Consilierii juridici din aceste compartimente au calitatea de funcţionari publici şi statutul corespunzător. La agenţii economici sau la alte persoane juridice care nu sunt de interes public, consilierii juridici sunt încadraţi prin contract de muncă, au statutul de salariaţi şi îşi exercită profesia în cadrul compartimentelor juridice. De asemenea, s-a prevăzut posibilitatea exercitării profesiei de consilier juridic şi în temeiul unei convenţii civile de prestări servicii, încheiată în condiţiile legii, cu o altă persoană juridică decât cea care este numită sau angajată, ori prin cumul de funcţii.

În Cap. III, intitulat "Drepturile şi îndatoririle consilierului juridic", sunt prevăzute drepturile consilierului juridic de a alege şi de a fi ales în organe de conducere ale profesiei, precum şi unele drepturi privind asigurarea secretului profesional, element extrem de important al profesiei, şi unele îndatoriri menite să asigure exercitarea în condiţii corespunzătoare a acestei profesii.

Dispoziţiile referitoare la răspunderea disciplinară a consilierilor juridici şi la cercetarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor sunt cuprinse în Cap. VI al proiectului.

De asemenea, sunt de menţionat dispoziţiile privind organizarea internă a profesiei.

Dacă sunteţi de acord cu proiectul, aşa cum v-a fost supus dezbaterii, vă rugăm să-l adoptaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Aşteptăm acum punctul de vedere al Comisiei juridice. Domnul deputat Grădinaru. Aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat proiectul de lege şi propunerea legislativă, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Justiţiei şi Uniunii consilierilor juridici din România. Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de către Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Departamentul pentru administraţie publică locală.

În urma examinării proiectului de lege şi a propunerii legislative, în şedinţa din 1 iulie 1998, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu majoritate de voturi ca acestea să fie supuse spre dezbatere şi adoptare, cu următoarele amendamente (pe care le aveţi în faţă şi vi le supunem dezbaterii).

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Dacă cineva doreşte să participe, din partea grupurilor parlamentare, la dezbaterile generale? Aveţi cuvântul, domnule deputat, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Domnul Szekely Ervin:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În concepţia noastră, raţiunea Legii de organizare a profesiei de consilier juridic este tocmai de a stabili un cadru juridic adecvat pentru exercitarea unei profesii liberale. Reglementarea actuală - şi, din păcate, şi cea propusă de către iniţiator şi acceptată de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor - nu corespunde nici intereselor agenţilor economici, dar nici intereselor consilierilor juridici.

Eu cred că esenţia legii se rezumă la un singur articol, şi anume la acela care stabileşte modul de organizare a acestei profesii. Pentru că, după cum se ştie, o dată cu instaurarea dictaturii, s-a încetăţenit şi în România un sistem sovietic al consilierilor juridici, şi anume, aceştia sunt subordonaţi şi lucrează în cadrul instituţiilor şi în cadrul agenţilor economici. Or, această formă de organizare, nici în socialism nu a fost foarte eficientă, dar în condiţiile economiei de piaţă este total inadecvată, pentru că marea majoritate a agenţilor economici sunt de dimensiuni mici, sunt societăţi cu răspundere limitată. Chiar este stipulată în politica economică a Guvernului actual încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii, care au doar câţiva angajaţi sau câteva zeci de angajaţi şi este evident că o asemenea societate nu poate să suporte cheltuielile privind menţinerea unui specialist în domeniul juridic, menţinerea unui consilier juridic. Şi nici volumul de muncă la o astfel de unitate nu reclamă, nu necesită menţinerea unui consilier juridic.

Pe de altă parte, nu corespunde nici intereselor consilierilor juridici, pentru că ei totuşi au acumulat o experienţă şi o competenţă în domeniul legislaţiei economice, în domeniul economic şi financiar şi ei vor să pună în valoare această competenţă şi experienţă profesională, însă nu se poate realiza acest lucru dacă sunt, în continuare, legaţi de glie şi nu pot să desfăşoare în condiţii de concurenţialitate profesia lor. De aceea, a existat o propunere raţională, făcută de mai mulţi colegi, la care m-am raliat şi eu, care să permită funcţionarea consilierilor juridici în cadrul birourilor individuale sau colective şi care ar putea să deservească interesele mai multor societăţi, pe baza contractelor civile.

După părerea mea, această organizare ar fi fost într-adevăr liberală, ar fi într-adevăr liberală şi ar corespunde şi cerinţelor economiei de piaţă, nemaivorbind despre cerinţele de funcţionalitate, de stabilitate.

Deci, atunci când, de exemplu, de existenţa unei societăţi comerciale cu răspundere limitată depinde şi calitatea de consilier juridic, pentru că veţi vedea că în cadrul legii este făcută această legătură, atunci existenţa lui ca profesionist, ca şi consilier juridic este aleatorie, pentru că o societate poate să se desfiinţeze de la o zi la alta şi el rămâne fără contract de muncă şi ca atare nu poate să beneficieze, nu poate să profite de avantajele profesiei pe care o are.

în concluzie, Grupul nostru parlamentar suţine acel amendament care doreşte să dea o reglementare corespunzătoare acestei profesii, iar în cazul în care acesta nu va fi acceptat de către plenul Camerei Deputaţilor, considerăm că legea nu mai are nici o valoare, este golită de conţinut şi atunci, practic, menţine aceeaşi formă care există şi acum, chiar mai aduce anumite inconveniente şi, evident, nu putem să votăm în favoarea legii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbaterea generală din partea grupurilor... Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observaţii privind titlul legii? Dacă nu sunt, supun votului formularea actuală.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1 a fost reformulat de către comisie. Dacă iniţiatorul are observaţii? De acord. Dacă sunt observaţii la art. 1?

Da. Domnul preşedinte Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu vorbesc acum în calitate personală. Noi am fost de acord cu amendamentul. Noi am fost cei care am propus acest amendament, dar vă fac o propunere de modificare gramaticală, şi anume: dacă observaţi, textul începe cu cuvântul "reprezentarea", "... reprezentarea statului, a autorităţilor...", urmează o enumerare şi după aceea, după o virgulă, urmează: "... precum şi apărarea intereselor lor...", prin urmare, sunt două activităţi, "... se exercită prin corpul...".

Eu fac o obiecţiune cu privire la cuvântul "exercită", fiindcă un drept se exercită, "reprezentarea" nu se exercită, "apărarea" nu se exercită.

în loc de "exercită" propun "se realizează". Deci propun: "Reprezentarea statului, precum şi apărarea intereselor lor se realizează...", adică să înlocuim "exercită" prin "se realizează", care este o noţiune mai largă, care răspunde celor două activităţi principale, atât aceea de reprezentare, cât şi aceea de apărare a intereselor lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Deci, este vorba de modificarea (înlocuirea) cuvântului "se exercită" cu "se realizează". Da, domnule Popescu?

Iniţiatorul este de acord? Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Mai sunt observaţii la acest articol? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului preşedinte Emil Popescu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 1, în formularea comisiei, cu amendamentul acceptat deja.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1 a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Articolul 2. Dacă sunt observaţii?

Dacă iniţiatorul este de acord cu propunerea comisiei, de la pct. 2, de modificare a art. 2.

Domnule Baias,

Deci, dacă sunteţi de acord cu amendamentul comisiei la pct. 2, la art. 2... Da. Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii faţă de formularea art. 2, în varianta comisiei? Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră art. 2 cu modificarea care apare în raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 3, în formularea iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 4, în formularea iniţiatorului. Dacă sunt observaţii? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul II: "Dobândirea şi încetarea calităţii de consilier juridic". Dacă sunteţi de acord cu titlul Cap. II?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 5, reformulat de către comisie.

Dacă iniţiatorul este de acord cu această reformulare? Da.

Mai întâi, domnul preşedinte Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

La acest articol s-a purtat o controversă cu privire la împrejurarea dacă trebuie să fie cumulativă condiţia de domiciliu şi calitatea de cetăţean şi la o variantă actuală a comisiei s-a stabilit că numai în cazul consilierului juridic, care este numit, numai acolo este nevoie să îndeplinească şi condiţia de domiciliu în România.

Vă citez din nou, astfel cum este reformulat de comisie: "este cetăţean român şi, în cazul consilierului juridic numit, are domiciliul în România". Exprimarea este clar că este cumulativă. De unde rezultă că pentru ceilalţi consilieri, condiţia de domiciliu în România nu mai funcţionează.

Eu pun în discuţia domniilor voastre, pentru că, din punctul de vedere al nostru, nu cred că avem vreo obiecţiune, dar din punctul de vedere al consilierilor juridici ar trebui să ia cuvântul cineva, să ne spună dacă asta nu creează o discriminare în raport cu ceilalţi consilieri, sau dacă această condiţie este sau nu este ea însăşi discriminatorie. Nu-mi dau seama din punctul de vedere al intereselor jurisconsulţilor.

Vă rog să puneţi în discuţie această problemă.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulţumesc.

Deci, domnule Şelaru, dacă colegii sunt de acord la aceste dezbateri, atunci când comisia propune să-l putem invita pe domnul Şelaru, ca să ne prezinte un punct de vedere din partea consilierilor juridici.

Aveţi cuvântul, domnule consilier.

Domnul Constantin Ştefan Şelaru (preşedintele Uniunii Consilierilor Juridici):

Vă mulţumesc.

Apreciez că această reglementare, adoptată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi...

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să ridicaţi puţin microfoanele, ca să se audă mai bine...

Domnul Constantin Ştefan Şelaru:

... nu are un conţinut discriminatoriu, din contră, lasă la latitudinea persoanei juridice şi îi stabileşte drepturile ca să-şi angajeze propriii consilieri juridici, însă problema pe care încearcă s-o reglementeze textul este problema persoanei fizice, care nu are cetăţenie română, sau are cetăţenie română şi domiciliul în străinătate, dar aceste două condiţii trebuie întrunite cumulativ, întrucât este vorba de o persoană care va căpăta calitatea de "funcţionar public".

Deci, acesta este singurul aspect important, care intră în discuţie, care nu poate fi considerat că ar avea un conţinut discriminatoriu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Deci, este bine aşa cum este?

Domnul Constantin Ştefan Şelaru:

Exact. Da. Problema este dezbătută.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulţumesc.

Deci, acceptaţi formularea comisiei? Da. Cine doreşte să mai intervină pe această temă?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ervin Szekely:

Deci, eu aş vrea doar să aduc o clarificare: nu este vorba că poate să exercite, sau poate să dobândească calitatea de "consilier juridic" cel care nu este cetăţean român. Această condiţie este valabilă pentru toată lumea. Este vorba doar despre acei cetăţeni români care nu au domiciliul în România.

Există firme, societăţi comerciale, care au reprezentanţă în străinătate şi este evident că consilierul juridic care lucrează acolo nu are domiciliul în România. Şi, din acest punct de vedere, nu cred că este vorba de vreo discriminare.

Susţin amendamentul comisiei, aşa cum a fost formulat.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al iniţiatorului?

Supun votului dumneavoastră art. 5 în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, art. 5 a fost adoptat în formularea propusă de către comisie.

Articolul 6. Vom examina literele în mod separat.

În ceea ce priveşte lit.a), comisia propune reformularea variantei iniţiale.

Dacă iniţiatorul este de acord?

Domnul Flavius Baias:

De acord, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt comentarii din partea colegilor?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Iarăşi vreau să precizez că, din punctul de vedere al comisiei, pe noi nu ne deranjează acest text, dar vreau să atrag atenţia reprezentanţilor jurisconsulţilor să fim foarte clari, domnule Şelaru, pentru că dumneavoastră o să luaţi în cap toate ciocanele izvorâte din acest text. "Cel condamnat definitiv pentru o faptă penală de natură să aducă atingere prestigiului profesiei...". "... de natură să..." - este poarta interpretărilor subiective.

Prin urmare, legea, acest text nu prevede un criteriu definitoriu potrivit căruia să putem deosebi ce aduce atingere şi ce nu aduce atingere.

Din punctul meu de vedere, ca membru al Comisiei juridice, sau din punctul de vedere al meu, ca avocat, chestiunea nu prezintă nici o importanţă.

Din punctul de vedere al jurisconsulţilor, asta înseamnă că oricând cineva poate fi îndepărtat, în funcţie de o anumită faptă penală, unde legea nu prevede criteriul şi deci cel ce aplică, organul sau o instanţă, eu ştiu cine..., va putea să spună: "Domnule, această faptă este de natură să...". Altul poate să spună: "Această faptă nu este de natură să..." Şi va trebui să ajungem la o confruntare în planul interpretării şi aplicării textului şi până la urmă să iasă soluţii jurisprudenţe diferite.

Dacă domnul Şelaru consideră că este bine, este în regulă, dar vreau să se noteze asta în stenogramă, ca să nu fie nici o discuţie ulterior la Senat.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul Şelaru, din partea consilierilor juridici.

Domnul Constantin Ştefan Şelaru:

Privitor la această propunere, consider că pretinsa lacună a textului, sau pretinsa modalitate de redactare mai largă a acestui articol, consider că ar putea fi înlăturată prin completarea lui, şi anume: "... conform statutului profesiei".

În cazul în care nu se acceptă această completare a actualei redactări a articolului, din textul actual rezultă foarte clar că această faptă penală comisă trebuie să aibă o legătură directă, sau să fi fost comisă direct în legătură cu exerciţiul profesiei de consilier juridic.

Deci, numai asemenea fapte pot duce la o ulterioară incompatibilitate a consilierului juridic în a-şi putea exercita profesia.

În cazul în care se acceptă însă completarea articolului cu menţiunea "conform statutului profesiei", după părerea mea, orice comentariu este de prisos.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Stancov.

Domnul George Iulian Stancov:

Stimaţi colegi,

Textul a fost răsdiscutat la comisie într-o anumită perioadă destul de lungă. Cei care au participat la aceste discuţii îşi amintesc de ce am adoptat acest text, aşa cum vi-l propunem astăzi şi nu acela al iniţiatorului. Acela al iniţiatorului era foarte restrictiv şi permitea altor categorii, cu alte tipuri de sancţiuni penale să acceadă la o asemenea funcţie. În corpul proiectului de lege veţi găsi categoria "consilierilor juridici numiţi", echivalat cu "funcţionarii publici". or, potrivit Legii funcţionarului public, numai acolo vom găsi criteriile pentru a accede la calitatea de funcţionar public, aşa cum este echivalat consilierul juridic numit.

A vorbi numai despre statut, mie mi se pare că extindem sfera şi la cei numiţi, cărora şi prin lege li se pot stabili anume fapte care îi fac într-adevăr să fie incompatibili cu funcţia, dat fiind faptul că aduc atingere profesiei.

Textul pe care l-am propus plenului este preluat ad literam din Legea organizării şi funcţionării profesiei de avocat şi atunci eu pun o întrebare, fără să cred că unii sunt mai atenţi şi mai inteligenţi decât alţii: cum vor putea avocaţii să facă distincţia, aşa cum au şi făcut-o? Prin propriul corp deontologic stabilesc ce este moral şi imoral în a fi un impediment pentru a fi avocat.

Acelaşi lucru este valabil, mergând pe încrederea în corpul consilierilor juridici şi în Uniunea lor, aşa cum este reglementat în proiectul legii, pe care vi-l propunem spre adoptare, aşa încât textul mi se pare mie suficient de înţelept pentru ceea ce se cheamă înţelepciunea şi moralitatea corpului consilierilor juridici.

Am preluat textul de la legea în vigoare a exercitării profesiei de avocat, pentru a echivala tratamentul şi regulile.

Acum, ca să găsim o regulă pentru consilierii juridici, cu trimitere la statut, intrăm în conflict cu ceea ce spuneam mai înainte: ce facem cu cei numiţi în instituţii ale statului democratic, în anumite organisme? Pot ei să fie sub girul, sub aceeaşi pălărie, ca să spun aşa, când noi încă discutăm mâine proiectul Legii funcţionarului public? noi am pus un text generos, suficient de larg ca să permită cu bună credinţă exercitarea dreptului de control asupra moralităţii. Deci, sub aspectul acesta, vă rog, fără a intra în discuţie cu colegii mei din comisie prea mult, ca să ne lămurim noi între noi prea mult în faţa dumneavoastră, să observaţi că textul acesta nu este decât copia fidelă a textului din Legea avocaţilor. Şi atunci, răspunsul poate îl putem da rapid prin vot.

Dacă la Legea avocaţilor am gândit că nu va fi arbitrariu între avocaţi, de ce credem că între consilierii juridici va fi arbitrariul, aşa cum este textul?

Şi vă rog, din punctul meu de vedere personal, nu vorbesc în contradicţie cu preşedintele comisiei, vorbesc pentru ca textul să fie discutat şi votat, să producem legi, nu să producem blocaje în procesul legislativ.

Sigur că, pericole sunt peste tot, chiar şi aici, cât stăm de vorbă.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Eu vă propun următorul lucru: să nu extindem în cadrul plenului discuţiile care au avut loc deja în cadrul comisiilor.

Sigur că se pot spune o mulţime de lucruri, se pot găsi texte care să reflecte în diferite forme anumite idei. Nu cred, spre exemplu, că este nevoie de fiecare dată să adăugăm că anumite chestiuni "vor fi precizate în cadrul statutului", pentru că acest statut oricum va veni să precizeze anumite chestiuni. Deci, un astfel de amendament, după părerea mea, nu ar fi necesar.

Pe de altă parte, este clar că ceea ce s-a făcut în cadrul Legii avocaţilor se poate face şi aici. Cu alte cuvinte, va exista o instanţă care va aprecia, la nivelul consilierilor, ce anume, în cazul infracţiunilor, al condamnărilor penale poate să justifice o anumită decizie. (Domnul Emil Teodor Popescu i se adresează domnului preşedinte Adrian Năstase, dar nu se înţelege bine ce spune).

eu am o rugăminte: dacă vreţi, eu fac o pauză, şi vă las pe dumneavoastră să discutaţi direct cu dânşii, vă puneţi de acord, ca să nu mai facem discuţii aici.

Da. rugămintea mea este următoarea: în momentul în care dânşii au o problemă, să ridice mânuţa şi le dăm cuvântul. Adică, nu mai întrebaţi dumneavoastră de fiecare dată dacă au o problemă sau nu, că s-ar putea să nu aibă. Dacă n-o exprimă, înseamnă că nu consideră necesar să ia cuvântul, sau să participe la dezbatere. Da?

Deci, noi mergem pe soluţiile comisiei. Voi întreba de fiecare dată iniţiatorul dacă este de acord, pentru că, practic, este vorba de amendamente la textul său şi, în măsura în care se doreşte intervenţie din partea consilierilor juridici, vom asculta şi opiniile lor, astfel încât să putem lua o decizie.

În aceste condiţii, după ce am discutat 20 de minute în legătură cu această literă, înţeleg că nimeni n-are o problemă cu textul respectiv. Aşa că îl supun votului dumneavoastră în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, textul a fost adoptat.

Litera b). Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt observaţii, supun votului dumneavoastră textul de la lit.b) al art. 6.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În ceea ce priveşte lit.c), se propune eliminarea textului de la lit.c). Dacă iniţiatorul este de acord cu această propunere?

Domnul Flavius Baias:

Da.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt observaţii? Dacă nu sunt, supun votului propunerea comisiei, de eliminare a lit.c).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului art. 6 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 7. Vă rog să observaţi modificarea propusă de comisie la paragraful 1. Dacă sunt observaţii. Punctul de vedere al iniţiatorului? De acord. Da.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Mogoş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege stârneşte un mare interes pentru o categorie destul de largă de profesionişti, absolvenţi ai Facultăţilor de Drept.

Fără îndoială, consilierii juridici trebuie să aibă o reglementare nouă, în condiţiile actuale, pentru că actul normativ după care erau organizaţi şi funcţionau, respectiv Decretul nr. 143 este tocmai din anul 1953. Dar, după opinia mea, şi am să solicit şi Comisiei juridice punctul de vedere, proiectul de lege, aşa cum este ajuns în dezbatrere astăzi, în plen, are multe neajunsuri, iar la art. 7, pentru care am intervenit acum, vizează câteva dintre ele care trebuie, după opinia mea, repet, analizate din nou în cadrul comisiei.

Se spune: "Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu..." şi sunt menţionate la art. 7 pct. 1, cu: "...exercitarea profesiei de avocat, de procuror, judecător sau notar public", în accepţiunea comisiei.

Eu consider că aici mai trebuie făcute câteva precizări restrictive, de incompatibilitate. această profesie de consilier juridic, aşa cum este prevăzut, dacă vreţi şi activitatea avocaţială reglementară de Legea nr. 51/1995, incompatibilităţile se extind şi la alte împrejurări, şi anume; un consilier juridic dacă-şi arogă şi vrea să aibă în statutul său de consilier juridic o activitate de reprezentare, de apărare a unor interese a instituţiilor publice şi a persoanelor juridice de drept privat, trebuie ca această activitate să fie incompatibilă şi cu o activitate comercială, sau măcar de administrator la o asemenea activitate comercială, din existenţa juristului respectiv.

Sau dacă, un consilier juridic, un absolvent al Facultăţii de Drept, înscris pe tabloul Consiliului Juriştilor, sau al Uniunii Consilierilor Juridici din România, dacă poate fi asimilat, în condiţiile acestea, în situaţia în care îşi desfăşoară o muncă cu caracter administrativ, dar el este jurist şi este înscris în cadrul Uniunii Consilierilor Juridici.

Spre exemplu, dacă el este poliţist şi este absolvent al unei facultăţi de drept, aşa cum s-a precizat în textele anterioare, că trebuie să fie absolvent al unei facultăţi de drept, poate, în condiţiile în care este înscris în Uniunea Consilierilor Juridici, să exercite sau este activitatea lui compatibilă cu aceea a unui consilier juridic? Pentru că, mai departe, în lege sunt şi menţiuni privind cumulul - contract de muncă şi convenţii - această profesie de consilier juridic să se poată exercita în aceste două modalităţi.

În momentul de faţă, pentru că suntem la art.7, cu precizările pe care le-am făcut, solicit punctul de vedere al Comisiei juridice şi propunerea mea ca acest proiect să fie restituit comisiei de specialitate, pentru redactarea nu numai a acestui text şi a altora într-o formă care să poată fi supusă dezbaterii plenului şi votului nostru, al tuturor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte Anagnoste.

Domnul Victor Anagnoste:

Sunt preşedintele Uniunii Avocaţilor din România şi invitat, pentru că legea are contingenţă cu legea noastră.

Susţin cele ce a spus domnul deputat Mogoş, dar aş vrea să vă arăt un lucru. Interesul societăţii este ca legile care există să nu intre, la un moment dat, în situaţii confuze sau de contrarietate.

Vreau să vă spun că Legea avocaţilor prevede o incompatibilitate totală, exceptând două cazuri, şi anume acelea de a fi profesor universitar sau de a lucra în publicistică temporar. Nu se poate, este imposibil ca un consilier juridic să nu fie preocupat, în principal, de munca sa juridică. Este o chestiune esenţială: nu se poate ca să ai, la un moment dat, o prevedere, şi anume aceea la art.7, că: "Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu profesia de avocat, procuror, judecător şi notar public". Şi după aceea, lăsând, deci, ideea că poţi fi poliţist, că poţi fi, la un moment dat, director de întreprindere, undeva, şi să-ţi păstrezi calitatea de consilier juridic, şi nu să fii trecut pe tabelul de consilier juridic la incompatibil, pe perioada în care activezi într-o altă muncă decât aceea de consilier juridic, pentru ca, la art.8 următor, să se arate nişte cazuri de compatibilitate, trei la număr, şi anume activitatea didactică, arbitru, comisii şi studii şi rămâne un loc mare, deci incompatibilitate pentru patru cazuri: avocat, procuror, judecător, notar. Compatibilitate pentru câteva funcţii, dar, în rest, ce există? Nu există nimic, nici o reglementare. Nu este posibil. Deci, de principiu, cazurile de incompatibilitate trebuie să existe, în linii mari, pentru că nu poţi fi consilier juridic şi să te ocupi de comerţ, de exemplu, în principal, pentru că nu mai ai timp să te pregăteşti juridic dar trebuie să prevezi cazuri de compatibilitate, trei la număr, acestea trebuie să rămână. În rest, este incompatibil consilierul juridic, după opinia mea.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, colegii care au luat cuvântul, antevorbitorii au venit cu nişte argumente importante, dar, prin aceasta, eu sunt pus într-o dificultate. Noi am votat un raport al acestei comisii şi eu sunt dator să susţin raportul, dar, pentru a respecta adevărul şi realităţile juridice de la noi din ţară, trebuie să recunosc că, atunci când s-a alcătuit Legea de organizare şi funcţionare a profesiei de avocat, zona aceasta a compatibilităţilor şi a incompatibilităţilor şi a nedemnităţilor ne-a dat foarte multă bătaie de cap şi, până la urmă, s-a acceptat principiul potrivit căruia, dacă eşti avocat, de aceasta te ocupi şi de altceva nu te mai ocupi şi că, deci, au fost foarte clare textele din lege, din Legea avocaţilor, care stabilesc clar nişte incompatibilităţi foarte lărgite, dar este acceptat, este unanim admis, nu poţi să fii comerciant, nu poţi să fii, eu ştiu, ca avocat, funcţionar, nu poţi să îndeplineşti o altă activitate, nu poţi să fii poliţist, cum s-a dat exemplul actual, deşi mie mi se pare cam deplasat exemplul cu poliţistul, fiindcă nu acolo se repede un jurisconsult. Sau un poliţist. Dacă este poliţist, nu se repede el să facă pe jurisconsultul şi, invers, dacă este jurisconsult, nu se repede să facă pe poliţistul.

Dar este adevărat că pot să existe o sumă de alte activităţi din societatea umană, în care, eu ştiu, un jurisconsult să se poată plasa pe două poziţii: să fie şi jurisconsult şi să mai profite de formularea actuală a textului şi să mai activeze, să mai desfăşoare o anumită activitate retribuită, fără să existe un text care să-i interzică.

Personal, vă propun, ca soluţie de principiu, să acceptăm textele aşa cum au fost redactate şi la Legea de organizare a profesiei de avocat. Aceasta este soluţia corectă, fiindcă, din punctul de vedere al naturii activităţilor, atât în ce priveşte activitatea cerebrală, cât şi activitatea desfăşurată propriu-zis, diferenţe foarte mari, pe acest plan, nu există.

În fond, ce este jurisconsultul? Este avocatul care are un singur fel de client, şi anume societatea sau întreprinderea, instituţia unde el lucrează şi care are un anume gen de procese. De aceea, din acest punct de vedere, eu subscriu la criticile formulate, dar cu această precizare că nu exemplul cu poliţistul este cel mai relevant, dimpotrivă. Dar există o sumedenie de alte activităţi care trebuie să fie, într-adevăr, interzise şi, în toate statele din lume, astfel de activităţi sunt interzise, sunt de neconceput, pentru că s-a spus că, deşi este o profesie liberală, ea este o profesiune cu totul deosebită şi care se ocupă de apărarea drepturilor şi intereselor oamenilor şi că există o sumedenie de ricoşeuri, în activitatea umană, care pot să altereze aceste activităţi, în toată puritatea lor. De aceea, înclin să cred că ar trebui, într-adevăr, să îmbunătăţim acest text, dar nu cred că trebuie la comisie sau numai acest text ar trebui să fie, eventual, pus în discuţia comisiei, din nou, pentru a adăuga, în comparaţie cu textele din Legea avocaţilor, pentru a adăuga acele exprimări care sunt necesare.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul vicepreşedinte Stancov.

Imediat vă dau cuvântul. (Se adresează doamnei deputat Viorica Afrăsinei, care şi-a exprimat dorinţa de a lua cuvântul)

Domnul George-Iulian Stancov:

Este o situaţie oarecum ingrată, dar trebuie să ne-o asumăm, chiar dacă vorbim de pe o anumită poziţie, dintr-un anumit grup de interese.

Deci fiind avocat de profesie, dar fără să exercit, din vina mea, avocatura, aceasta este o altă chestiune, ar trebui să zic neapărat că sunt de acord cu toţi colegii mei antevorbitori, avocaţi de profesie. Şi, în principiu, aş putea fi chiar foarte de acord, cu o singură condiţie: să fim de acord să echivalăm, sub toate aspectele, calitatea de consilier juridic cu cea de avocat. Or, tocmai aceasta vrea acest proiect de lege: să facă distincţia. Oricât ar fi fost el de pus pe fapte mari, un consilier juridic numit trăieşte cu salariul stabilit prin buget, deci este bugetar, este angajat la stat. El are limitate veniturile şi dacă îi mai şi interzici, dacă este violonist cu contract de muncă la Uniunea Compozitorilor, dau un exemplu, nu mă pricep la termenii aceştia, dar, oricum, mai are o aptitudine, îi place să facă o afacere, în timpul liber, leagă ace la struna de pescuit, eu ştiu, trebuie neapărat să-i interzicem o altă sursă de venituri, câtă vreme el, prin lege, este în altfel de piaţă, nu piaţa liberă a ofertelor clientelei în avocatură, unde, vrând - nevrând..., acolo ar trebui să mai umblăm, la Legea avocaturii, puţin, ştie domnul Anagnoste ce vreau să spun, şi domnul coleg de alături. Dar, în acelaşi timp, venim şi echivalăm cu funcţionarii publici, venim şi le spunem, cu chiu cu vai, că au dreptul să mai facă o convenţie civilă, pentru unii care nu-i angajează nimeni, poate îi angajează cineva pentru o lucrare, pentru ceva. Le dăm dreptul de a fi experţi, ca să mai ia un ban şi ne speriem că o să fie şi poliţişti, şi generali, şi miniştri şi, eventual, parlamentari.

Vreau să vedeţi, la un moment dat, că trebuie să fim oarecum generoşi şi atenţi. Ori vrem să desfiinţăm consilierii juridici, dându-le iluzia că vor putea trăi 3 zile cu regulile acestea foarte restrictive şi, atunci, vă spun eu: îi terminăm. Ori vrem să avem un corp de profesionişti consilieri juridici, cărora, prin legi, le putem stabili acel cadru în care să trăiască româneşte, omeneşte. Găsim pentru medici că mai pot să-şi facă cabinete particulare, că mai au şi..., pentru toate profesiunile libere, în relaţia directă cu omul, serviciile către populaţie, găsim surse, soluţii româneşti, când este vorba de consilierii juridici le stabilim foarte bine capcana sinuciderii în grup şi am terminat. Eu vă spun că nu se va întâmpla nimic, nici un avocat nu va suferi dacă un consilier juridic are o afacere privată, nu va suferi, pentru că acela are deja ales, o duce până moare, cum să vă spun, dacă unii avocaţi iau prea multă clientelă, mor ori clienţii, ori avocaţii. Deci se reglează, în timp şi în spaţiu, cererea şi oferta. De ce să ne speriem de aceasta? Textul este gândit de Ministerul Justiţiei, nu este gândit nici de consilierii cei puşi pe luate, nici de negânditorii din Comisia juridică. El este echilibrat. Ca să poată să-ţi trăiască categoria, dă-i şansa unui anumit mediu în care să trăiască, cu respectarea legii. Nimeni nu va fura noaptea şi ziua va fi consilier, vorba textului dinainte...

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul George-Iulian Stancov:

Deci vă rog să fim atenţi cu ce construim, să nu ne temem unii de alţii, consilieri de avocaţi şi viceversa.

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

La alin.2 doream.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Există, într-adevăr, presiuni foarte mari din partea consilierilor juridici şi aceste presiuni vizează anularea acestei incompatibilităţi, în primul rând între consilierul juridic şi avocat. Aceasta este chestiunea, restul nu contează. Aceasta este problema şi eu o cunosc foarte bine, pentru că am primit, de la diferite asociaţii de consilieri juridici, fel de fel de argumente în sprijinul ştergerii acestei incompatibilităţi.

Ţin să vă spun, de la început, că nu sunt jurist, nu vreau să intru în dispute juridice, are cine să intre, în primul rând, avem, aici, membrii Comisiei juridice, avem iniţiatorii ş.a.m.d. Eu vreau să aduc câteva argumente, pentru susţinerea textului comisiei, plecând de la alte puncte de vedere mai generale, şi anume că nu vă spun o noutate când afirm că există foarte multă confuzie în România: confuzie morală, confuzie economică, confuzie politică nici nu mai vorbesc. Şi vă spun, mai departe, că una din instituţiile rău văzute de opinia publică, astăzi, este instituţia la care ne referim azi: nu consilierii juridici, ceea ce se cheamă, în general, justiţie. Dar, dacă noi vom accepta să ştergem această incompatibilitate între consilierii juridici şi avocaţi, vom spori extraordinar de mult această confuzie, foarte mult vom spori şi v-o spun aducând şi un alt argument. Sunt scoşi pe bandă rulantă, acum, absolvenţi de drept, la facultăţi de stat, la facultăţi particulare, semiparticulare, boutique-uri universitare, ce vreţi dumneavoastră. Cei de acolo, deci, termină, în scurt timp, am înţeles că vor fi uşurate şi condiţiile de acreditare, deci va fi o veselie şi o fericire pentru toţi. vor absolvi foarte mulţi, se vor angaja foarte uşor consilier juridic, la vreun boutique sau la vreo întreprindere micuţă, cine ştie ce magazin, undeva şi, automat, va deveni şi avocat. Vă daţi seama pe mâna cui va încăpea apărarea cetăţeanului român, pentru că această profesie de avocat, daţi-mi voie să vă spun şi dumneavoastră ştiţi foarte bine, nu este una oarecare, este una care sprijină fundamental ceea ce numim noi apărarea drepturilor fundamentale şi libertăţilor cetăţeanului, aşa încât ştergerea acestei incompatibilităţi, aşa cum cere Asociaţia consilierilor juridici, ar produce o mare, foarte mare confuzie şi ar compromite şi mai mult ideea de justiţie. Foarte mulţi justiţiabili, mă refer, mai ales, la cei care nu prea au habar de, să zicem legi şi mai ştiu eu, cum ar fi ţăranii care se ridică pentru pământ, săracii şi mulţi alţii ar fi, pur şi simplu, duşi cu vorba şi înşelaţi, de această liotă imensă care va apărea după acceptarea de către noi a acestei compatibilităţi, care va apărea şi va păcăli această masă de justiţiabili, sporind confuzia, şi cea în justiţie, dar şi, în general, confuzia socială.

În acel material de care vorbeam, vine cu un argument şi spune aşa: "nu există profesie de avocat, există numai profesia de jurist". Şi, dacă există numai aceasta, concluzia, conform logicii formale, ar fi că şi juristul trebuie să fie avocat şi poate să fie. Dar eu vin cu un contraargument: există o profesie numită profesor, dar nu toţi sunt profesori universitari, trebuie să treacă printr-o mulţime de trepte, o mulţime de grile, o mulţime de obstacole ca să ajungă profesor universitar, deşi profesia, la bază, este aceeaşi. Cine împiedică pe consilierul juridic, dacă se simte capabil şi are cunoştinţele necesare, să treacă prin furcile caudine care duc spre meseria de avocat?! Nu-l împiedică nimeni. Există reglementări foarte clare, face cereri, dă examene, baroul îi primeşte pe cei capabili, este vorba de note, este vorba de alte teste ş.a.m.d., aşa încât eu zic că vorbim, cum să vă spun, lungim vorba degeaba, pentru că aici este vorba de un interes clar şi limpede, cu care nu putem fi de acord, pentru că, indiferent cine ar avea acest interes, mai presus de toate este armonia, totuşi, în ţară şi am spori confuzia extraordinar, repet, dacă am accepta aşa ceva.

Vă mulţumesc.

Deci susţin textul comisiei.

(Doamna deputat Viorica Afrăsinei aplaudă)

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Bravo, Mihai!

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Simt nevoia să intervin, pentru că, ca de fiecare dată când se pune în discuţie acest segment social, un alt segment social extrem de bine definit, acel al avocaţilor, încearcă, pe toate căile, să limiteze cât se poate de mult şi să marginalizeze această profesiune. Şi m-a surprins extrem de neplăcut intervenţia domnului preşedinte Anagnoste, pentru că, atunci când este vorba de jurişti şi de drepturile acestora, se doreşte să se limiteze extrem de mult, iar obligaţiile avocaţilor să fie preluate şi de către avocaţi, şi de către consilierii juridici. Este o intervenţie absolut neprincipială.

Domnule preşedinte,

Există un raport al comisiei de specialitate, în care sunt prevăzute exact, zic eu, incompatibilităţile pentru funcţia de consilier juridic. Sunt gândite şi de către ministerul de specialitate, Ministerul Justiţiei şi sunt însuşite de către comisie, unde există şi reprezentanţi ai avocaţilor şi ai consilierilor juridici şi sunt absolut convins că a fost extrem de bine dezbătută.

Domnul coleg, care a făcut înainte amendamentul şi o comparaţie total nefericită cu aceea de poliţist şi de consilier juridic, avea posibilitatea să facă amendamentele necesare, în termen, la comisia de specialitate. De aceea, eu aş propune, domnule preşedinte, ca această chestiune să fie sistată, articolul respectiv sau alin.1 al art.7 să fie supus spre atenţie Camerei Deputaţilor şi nu cred că se impune a fi retrimis comisiei de specialitate, pentru o analiză suplimentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Putin.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Categoric că susţin, din toată inima, propunerea pe care a făcut-o colegul nostru domnul deputat Mogoş, pentru că nu am discutat, în cadrul comisiei, şi despre alte incompatibilităţi, dar nu trebuie să uităm că, în primul rând, şi profesiunea de consilier juridic este, totuşi, o profesiune de avocat, de reprezentant al intereselor societăţilor comerciale. Ori, atât potrivit tradiţiei, cât şi prestigiului acestei meserii, este absolut necesar ca să nu existe numai incompatibilităţile stabilite în cadrul comisiei, ci este vorba şi de alte incompatibilităţi. Pentru prestigiul acestei meserii, nu putem să acceptăm ca un consilier juridic care reprezintă, poate, o mare societate sau o bancă să fie, în acelaşi timp, şi o persoană care exercită un comerţ. Este vorba despre cu totul altă treabă, o chestiune care, în primul rând, nu ar permite consilierilor juridici să se ocupe, în mod special, de această meserie şi, dacă nu pot să o facă, atunci nu este necesar ca s-o practice, ci să se ocupe de cealaltă meserie, iar dacă vor s-o facă, atunci trebuie să păstrezi acest prestigiu. (Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Am o rugăminte, stimaţi colegi, noi am depăşit, cu 10 minute, ora la care trebuia să dăm pauză colegilor. Este o problemă care nu va putea fi epuizată acum. Vom avea şedinţă comună la ora 15 cu Senatul şi poate că, în condiţiile acestea, stimaţi colegi, nu ştiu dacă nu este mai înţelept să raportăm această lege pentru joi, pentru o jumătate de oră, nu ştiu dacă este bine să mai chemăm, încă o dată, pe cei care sunt invitaţi la această dezbatere, deci să fiţi de acord, atunci, mai curând să închidem dezbaterea astăzi şi, în acelaşi timp, să rugăm comisia ca mâine să clarifice aceste chestiuni, împreună cu ceilalţi invitaţi, astfel încât joi să nu mai refacem, în plen, aceste discuţii.

Există o chestiune, totuşi, de ordin, de logică de reglementare. Nu poţi să spui, pe de o parte, exercitarea profesiei este incompatibilă cu ceva, iar în articolul următor să spui: în trei cazuri, este compatibilă cu ceva, pentru că rămân toate celelalte activităţi, care nu sunt nici compatibile, nici incompatibile. Deci ori se stabilesc numai cazurile de compatibilitate, ori numai cele de incompatibilitate, dar, dacă sunt prevăzute trei cazuri de incompatibilitate şi trei cazuri de compatibilitate, rămâne o zonă gri între cele două categorii, despre care nu ai să ştii niciodată dacă asigură...

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Ca în ţara nimănui!

Domnul Adrian Năstase:

Exact. Şi care nu ştii dacă reprezintă activităţi compatibile sau incompatibile. Aceasta este o chestiune, aş spune, elementară, pentru orice interpret. De aceea, rog, totuşi, comisia să se aplece, cu seriozitate, asupra acestei probleme şi să decidă, într-un sens sau într-altul, dar, în orice caz, reglementarea, cum este acum, cu art.7 şi cu art.8, nu permite o analiză serioasă a acestei chestiuni. Aşa încât eu vă rog să reflectaţi asupra acestor probleme mâine, la comisii, să vedeţi care ar fi cele mai bune soluţii şi, în felul acesta, joi să reluăm problemele care sunt cuprinse în art.7 şi 8.

Vă mulţumesc pentru participare la şedinţa de astăzi. Ne revedem la şedinţa comună, la ora 15.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,15.