Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Niţă:

Întrucât iniţiatorul de la pct. 14 nu este în sală, trecem la pct. 15, respectiv Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului psihologilor din România şi Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de psiholog.

Comisia de învăţământ, vă rog.

Iniţiatorul. Iertaţi-mă!

Domnul Matei Vintilă:

Pentru cine nu mă cunoaşte, sunt senatorul Matei Vintilă.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În prezent nu există nici o reglementare legală a exercitării profesiei de psiholog în România. Această reglementare se impune din următoarele motive: profesia de psiholog prezintă un puternic impact social, un grad ridicat de responsabilitate, pentru că se exercită în mod direct asupra celor mai variate categorii de persoane care lucrează în domeniul industrial, organizaţional, învăţământ, armată, justiţie, servicii şi aşa mai departe; psihologii utilizează instrumente, tehnici de evaluare extrem de variate, dar nesupuse unor exigenţe de standardizare, de licenţă, cerute de legislaţia internaţională, de utilizare a testelor psihologice. Mai grav este că aceste instrumente sunt folosite şi de către persoane care nu au calificarea necesară, ceea ce poate aduce prejudicii persoanelor examinate; inexistenţa unor reglementări de protecţie a publicului în faţa celor care oferă servicii psihologice, imposibilitatea legală a interzicerii asumării abuzive a titlului de psiholog de către persoane care nu deţin calificative şi experienţa necesară; necesitatea instituirii unui proces de instruire permanentă a psihologilor practicieni.

În aceste condiţii, proiectul de lege propune următoarele prevederi importante: protecţia titlului de psiholog, constituirea Colegiului psihologilor care va avea următoarele atribuţii mai importante: atestarea psihologilor pentru anumite domenii de specializare, promovarea unor standarde de practică profesională, prin impunerea unui cod etic şi a unui sistem adecvat de control, realizarea şi publicarea unui registru unic al psihologilor de liberă practică, drept instrument de informare a publicului şi de prevenire a asumării abuzive a acestor profesii, reglementarea utilizării metodelor de testare psihologică.

De asemenea, activitatea profesională din domeniul psihologiei este reglementată într-un fel sau altul în toate ţările Europei. Directiva 92 din 51 a Uniunii Europene introduce principiul subsidiarităţii care permite statelor membre reglementările naţionale specifice, cu condiţia respectării a două condiţii majore: asigurarea accesului neîngrădit şi evitarea discriminărilor în exercitarea unei anumite profesii.

Proiectul de lege propus asigură accesul neîngrădit şi nu impune vreo discriminare în exercitarea profesiei de psiholog.

Putem aprecia că prin adoptarea acestei legi asigurăm condiţiile unei libere circulaţii a profesioniştilor psihologi în şi dinspre România.

Concluzionând, prezentul proiect de lege reglementează modul de exercitare a profesiei de psiholog, cu drept de liberă practică, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului psihologilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Comisia, v-aş ruga să prezentaţi pe scurt raportul, altfel intrăm în criză de timp.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Desigur, domnul preşedinte cere să fiu cât se poate de scurt, dar să ştiţi că aceste iniţiative şi proiectul de lege care s-au discutat în comisie, de fapt, peste un an şi jumătate, au făcut obiectul acestor discuţii. Deci, este destul de greu să fiu scurt, dar eu, totuşi, încerc să fiu scurt.

Proiectul de lege şi propunerea legislativă au fost avizate de Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi de către Consiliul Legislativ.

În esenţă, actele normative menţionate stabilesc modalităţile de exercitare a profesiei de psiholog, organizarea controlului acestei activităţi, responsabilităţile persoanelor, ale psihologilor, precum şi condiţiile în care aceştia pot fi protejaţi în exercitarea activităţilor. Reglementările propuse ţin cont de legile existente în diferite domenii, în care activează psihologii şi se înscriu pe linia delimitării standardelor ocupaţionale ale diferitelor profesiuni, în conformitate cu reglementările similare din ţările europene, adaptate specificului ţării.

La pct. 2 noi am făcut o greşeală, fiindcă iată cum am formulat propoziţia: "Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României". Dar, având în vedere faptul că textul legii conţine şi articole, ca de exemplu, art. 58, în care sunt prevăzute infracţiuni penale, datorită acestui fapt nu este vorba de lege ordinară, ci de lege organică. Deci, propune modificarea acestui text.

La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de 25 de deputaţi, din totalul de 26 membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectelor de lege a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 51 şi 52, domnul Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, doamna Daniela Gârbea, director general M.E.C., domnul senator Matei Vintilă, în calitate de iniţiator, domnul profesor universitar doctor Nicolae Mitrofan şi domnul conferenţiar universitar doctor Mihai Aniţei, din partea Asociaţiei Psihologilor din România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 13 mai 2002.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 25 februarie a.c. şi 3 martie a.c. comisia, cu unanimitate de voturi a aprobat proiectul de lege.

Desigur, v-am prezentat raportul în calitate de vicepreşedinte al comisiei, dar personal şi în numele grupului parlamentar, referitor la acest proiect de lege, avem câteva semne de întrebări, dar probabil că dintre distinşii mei colegi, la dezbateri generale o să vă spună care sunt aceste probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale, pe scurt, dacă cineva doreşte să intervină? Domnul Moldovan. Vă atrag atenţia că mai avem cinci minute din program.

Domnul Petre Moldovan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau doar să precizez faptul că acest proiect de lege rezultă, de fapt, din unificarea a două proiecte de lege separate. Vreau să precizez că în comisie s-a depus un volum extrem de mare de lucru, dezbaterile au fost amănunţite şi s-au dus în prezenţa specialiştilor în domeniu şi a specialiştilor de la Ministerul Educaţiei Naţionale. Dacă vă uitaţi în raport veţi constata că, practic, toate articolele au fost reprelucrate şi modificate de către comisie, suntem de părere că rezultatul este unul bun, este un proiect de lege coerent, care poate servi foarte bine atât la reglementarea profesiei de psiholog cu liberă practică - şi fac această precizare că ne-am referit la reglementarea acestei laturi a activităţii psihologilor şi nu a tuturor psihologilor, ci din învăţământ, din alte domenii de activitate se conduc după reguli specifice domeniului respectiv şi, în consecinţă, vă solicit şi vă îndemn să votaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Márton Arpád, după care domnul profesor Iulian Mincu.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Se poate constata că în ultima vreme apar cel puţin două tipuri de legi. Una prin care se doreşte să se instaureze o zi pentru o anumită activitate, un anumit eveniment prin lege, iar cealaltă, de a înfiinţa diferite ordine şi colegii pentru diferite profesii.

Aceste colegii şi ordine - avem legea de faţă - este una a kinoterapeuţilor, este o astfel de iniţiativă Legea cărţii pentru colegiul editorilor şi pot să înşirui alte legi pe care le-am votat deja. Au, printre altele, un element important comun.

Aceste colegii şi ordine se realizează din persoanele care actualmente profesează în profesia respectivă, ei vor decide cine are dreptul, dintre cei care au urmat o facultate şi au luat licenţă, să activeze în acea profesie.

Ca atare, dacă vom merge în continuare, putem să închidem toate universităţile noastre, pentru că în majoritatea cazurilor ele vor produce şomeri, pentru că cei care au o diplomă de licenţă, fără ca să poată să intre în aceste colegii şi ordine, n-au ce să facă cu această diplomă.

Mai mult, chiar prin iniţiativa legislativă - şi felicit Comisia pentru învăţământ că a eliminat acea prevedere - acest for a dorit să fie el care să decidă acreditarea sau neacreditarea unor facultăţi.

Deci, proiectul de lege a devenit în comisie mai bun decât era iniţial, dar cu toate acestea, avem mari rezerve dacă nu face un rău foarte mare învăţământului nostru, dacă nu pune un semn de întrebare faţă de învăţământul superior din România noianul acesta de legi şi dacă mai avem nevoie de un învăţământ superior, din moment ce după ce termină, îşi iau licenţa, aceste persoane, în învăţământul superior, ce facem cu tineretul nostru, nu le dăm şansa de a profesa.

Deci, ar trebui să fim foarte atenţi dacă să mai votăm astfel de legi în Parlamentul României, sau să mai reducem din elanul nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule profesor, pe scurt v-aş ruga, că deja timpul este epuizat. Vă rog.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş fi luat cuvântul dacă nu aş fi auzit ce au spus antemergătorii mei sau ultimii dintre cei care au vorbit.

Aş vrea să vă spun că problema de psihologie sau problema psihologilor nu este o problemă care aparţine României. Psihologia este o ştiinţă care are un rol deosebit în întreaga lume şi psihologia este cea care combate ajungerea mai devreme sau mai târziu la gradul de degradare din punct de vedere neurologic şi din punct de vedere al conştiinţei, al funcţionalităţii creierului uman, pentru că ea depistează, este preventivă şi este obligatorie să acţioneze tocmai în acest sens.

Eu consider că legea organică pe care o susţinem noi astăzi este făcută tocmai să susţină problema psihologilor. Este problema să susţină că nu orice tânăr care termină o facultate de psihologie este obligatoriu şi devine dintr-o dată psiholog. Nu orice tânăr care termină facultatea de medicină devine specialist într-o ramură a medicinei şi trebuie să treacă prin diverse moduri de preparare pentru a ajunge acolo.

Eu aş vrea să susţin că în legea pe care o prezentăm astăzi şi care a fost aprobată în unanimitate de către Comisia de învăţământ, considerăm că punem bazele sistemului de practică a psihologiei ştiinţifice româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vom suspenda şedinţa, urmând ca proiectul de lege să fie dezbătut mâine, începând cu ora 10,00.

Înainte de a trece la partea a doua a şedinţei, vreau să vă informez că moţiunea simplă iniţiată de 72 de deputaţi se va dezbate luni, 3 mai 2004, ora 18,00.

Mulţumesc.