|
Domnul Corneliu Dobriţoiu (secretar de stat, Ministerul Apărării): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În anul 1995, România a devenit parte la Convenţia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, semnată de România la New York, la 8 aprilie 1982. Ulterior, statul român şi-a asumat obligaţiile rezultate din cele patru protocoale adiţionale ale Convenţiei şi care reglementează regimul juridic al armelor care lasă fragmente nedetectabile în corpul omenesc, al minelor, al armelor capcană şi al laserelor care produc orbirea. Protocolul V reglementează regimul juridic al resturilor explozibile de război care prezintă un pericol ridicat şi necesită o acţiune hotărâtă în vederea reducerii impactului asupra populaţiei civile, produs de diferite categorii de muniţii neexplodate, la acest moment, peste 100 de state fiind afectate de acest flagel. Tratatul stipulează obligaţiile vizând responsabilitatea statelor-părţi cu privire la resturile de război care se găsesc pe teritoriul aflat sub propriul control, sens în care în perioada imediat următoare încetării ostilităţilor, acestea trebuie să marcheze, elibereze, să mute şi să distrugă resturile explozive. De asemenea, se prevede cooperarea internaţională, inclusiv cu organizaţiile neguvernamentale, precum şi acordarea de asistenţă pentru marcarea, asanarea, eliminarea sau distrugerea resturilor de război. Prezentul protocol adiţional a fost ratificat până în prezent de 16 state şi va intra în vigoare după ce 20 de state parcurg această procedură legală internă. În ceea ce priveşte amendamentul propus de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, menţionăm că suntem de acord cu acesta. Având în vedere cele prezentate, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră prezentului proiect de lege. Vă mulţumesc.
|