Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Este procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, Guvernul, vă rog să prezinte punctul de vedere.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, susţine adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2009 în concordanţă cu amendamentele admise şi prezentate în raportul comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei, doamna Barna.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate pentru întocmirea unui raport comun.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare eşalonarea plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, fiind preconizat ca şi plăţile restante privind sumele aferente titlurilor executorii aflate sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei să fie reeşalonate în aceleaşi tranşe şi perioade.

Comisiile sesizate au discutat separat. Datorită opiniilor exprimate, care au fost diferite, comisiile au rediscutat această ordonanţă, astfel încât în 21 septembrie, în şedinţe separate, au dezbătut şi analizat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2009, cu amendamentele admise, prezentate în Anexa nr.1 şi amendamentele respinse, cuprinse în Anexa nr.2.

Vă supunem spre aprobare proiectul de lege, cu amendamentele admise şi respinse.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu, după aceea doamna deputat Alina Gorghiu, în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am venit să solicit în numele Grupului Partidului Social Democrat retrimiterea la comisie. Dar nu pentru acurateţea textului, ci pentru motive de fond, pe care, în câteva cuvinte, daţi-mi voie să le prezint.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş putea să încep - că aşa este întotdeauna normal atunci când ne referim la dreptul parlamentar, cu formulele de procedură.

Procedural, acest proiect ar trebui trimis la comisie pentru că, aşa cum scrie exact în raport, dar ilegal din punct de vedere al procedurilor parlamentare şi al Regulamentului, acest proiect a fost dezbătut în şedinţe separate ale comisiilor.

Atunci când un proiect de lege este transmis pentru a fi dezbătut, analizat şi pentru raport comun în comisii, se realizează votul şi dezbaterea în comisiile reunite.

Sigur, noi cunoaştem - toată lumea - că există anumite situaţii când se poate face şi în comisiile separate, dar, atunci când există situaţia în care se votează diferit în cele două comisii, este absolut obligatoriu să facă acest lucru.

Dar acesta este un aspect procedural care nu ar fi atât de important dacă n-ar fi fondul extrem de important.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Se spune în România că statul social a murit, pentru că aşa au vrut guvernanţii.

Dar eu vreau să vă spun că în România statul de drept a murit, pentru că aşa o spun şi magistraţii, aşa o spun şi alţi lucrători în justiţie, procurorii ş.a.m.d.

Legat exact de acest text pe care noi l-am supus dezbaterii astăzi, doamnelor şi domnilor, în hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, în toate instanţele de contencios european cu privire la drepturile omului, s-a stabilit foarte clar: "Executarea hotărârilor judecătoreşti face parte integrantă din procesul civil. Executarea hotărârilor judecătoreşti este obligaţie de drept."

Pe cale de consecinţă, autorităţile sunt obligate, dacă suntem într-un stat de drept, ca, într-un termen rezonabil, să pună în executarea hotărârile judecătoreşti.

N-am să vă mai explic care sunt celelalte elemente fundamentale de drept care vorbesc despre imposibilitatea de a proceda aşa cum se procedează, pentru că ar fi un discurs mult prea lung şi, în acelaşi timp, ar fi extrem de specios.

Dar nu am să încetez în a vă spune că instabilitatea juridică, care este unul din elementele fundamentale ale faptului că suntem monitorizaţi de Uniunea Europeană, nu derivă numai din faptul că nu s-au dat, de către instanţe, anumite hotărâri, care, de foarte multe ori, au caracter politic, ci derivă din faptul că există insecuritate juridică. Iar insecuritatea juridică - şi v-o spune cineva care a fost prim vicepreşedintele Comisiei juridice din Parlamentul European - este fundamentală pentru mediul de afaceri, pentru investitori, pentru societatea civilă şi pentru dezvoltarea corectă a societăţii.

Or, exact acest lucru se face prin acest proiect de lege.

Prin acest proiect de lege obligaţia de executare în cadrul procesului civil de către stat a acestor plăţi se amână, prin amendamentele aduse de către comisie - lucru care este şi mai grav - de către comisii, cum au lucrat ele, aproape sine die.

Doamnelor şi domnilor,

Este inadmisibil ca obligaţii de executare în cadrul unui proces - vorbim, între ghilimele, de faptul că prin modificări aduse nu ştiu cum ne plângem, au scăzut termenele de prescripţie, dar noi, în obligaţia de a pune în executare hotărârile judecătoreşti, ajungem la termene de opt ani.

Acest lucru face ca să nu mai existe un stat de drept şi, pe cale de consecinţă, vă rog foarte mult, doamnelor şi domnilor colegi, să trimitem comisiilor acest text de lege înapoi, să reanalizeze. Excede chiar şi iniţiativa Guvernului.

Eu văd cu câtă nonşalanţă domnul secretar de stat vine şi ne spune că e de acord inclusiv cu aceste amendamente, pentru că cu toţi ştim şi bănuim - nu ştim, bănuim, dar bănuim atât de bine încât ştim, că dumneavoastră le-aţi spus colegilor din partea puterii să facă astfel de amendamente, încât să ajungă ca la opt ani de zile să discutăm despre rambursarea şi cu ce costuri pentru viitor.

Doamnelor şi domnilor,

Există o prevedere clară, într-un dispoziţie a Curţii Constituţionale, care spune că atunci când între o Cameră şi cealaltă Cameră textul este modificat, faţă de textul iniţial, în aşa fel încât practic nu mai are nicio legătură cu cel adoptat într-o Cameră, şi asta este încă un motiv, este nevoie de o procedură specială de redezbatere a textului în Camere diferite.

Pe cale de consecinţă, cu această argumentaţie, eu nu am vrut să mă refer numai la acurateţea textului, eu am vrut să mă refer şi puţin, aşa, la amănuntele astea. am văzut de la colegul nostru, domnul Tinel, care aţi văzut cât de frumos, după aceea - şi m-a obligat şi pe mine să vă fac această argumentaţie -, după o mică atenţionare a reuşit să facă în faţa dumneavoastră o intervenţie corectă.

Am încercat şi eu să fac această intervenţie corectă şi am rugămintea să trimitem textul înapoi la comisii şi să găsim o cale în care şi societatea civilă, şi mai ales magistraţii... s-au primit scrisori de la toate instituţiile...

Mi-e nu ştiu cum să apar acum ca apărător al doamnei Kövesi, dar a avut şi ea curajul de data asta, puţin cam tremurând, aşa, să facă o scrisoare către Parlament. Sigur, nu foarte..., dar, oricum, argumentată, de asemenea, pentru că era vorba despre apărarea... CSM-ul a făcut o scrisoare. Deci noi suntem totuşi puterea legiuitoare şi nu putem ca atunci când puterea judecătorească ne face o astfel de solicitare să-i tratăm ca atare.

Adică cum? Guvernul propune un termen, mai redus, şi noi în Parlament îl prelungim mult mai departe, în aşa fel încât executarea hotărârilor judecătoreşti să devină de-a dreptul iluzorie!

Vă mulţumesc foarte mult şi vă rog să votaţi ca atare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna deputat Alina Gorghiu şi după aceea domnul deputat Márton Árpád.

Vă rog.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Stimaţi colegi,

O să încerc să fiu mult mai succintă şi am să vă spun aşa, că şi solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal este aceea de a fi reîntors acest proiect la comisie sau la comisii, pentru că sunt două comisii raportoare.

Solicitarea noastră vine pe fondul unei jurisprudenţe a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Chiar dacă n-am ţine cont de solicitarea opoziţiei, chiar dacă n-am lua în seamă solicitarea sau cererea Grupului parlamentar PNL de reîntoarcere la comisie, nici de solicitarea Grupului parlamentar PSD, chiar dacă am ignora scrisoarea venită de la Consiliul Superior al Magistraturii sau chiar dacă n-am ţine cont de solicitarea Parchetului General, prin Codruţa Kövesi. Chiar dacă n-am ţine cont de toate lucrurile astea, trebuie şi suntem obligaţi de Constituţia României să ţinem cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care spune un lucru foarte simplu. Autorităţile, şi aici o să mă uit la secretarul de stat de la Ministerul de Finanţe, care sigur ştie asta, nu pot invoca lipsa de fonduri sau de alte resurse pentru a justifica neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti.

Din nefericire, dacă Ministerul de Finanţe nu ştie lucrul acesta, se pare că nici Ministerul Justiţiei nu ştie asta, pentru că avizul de la Ministerul Justiţiei a fost unul favorabil.

Pe scurt, reiterez rugămintea de a fi în acord cu Constituţia României, de a fi în acord cu Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi de a returna acest drept la comisiile de resort pentru a putea genera un proiect legal, constituţional şi care să dea dreptul oamenilor care au câştigat printr-o hotărâre judecătorească dreptul să-şi pună în executare drepturile câştigate.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

N-aş dori să intervin pe fond, dezbaterea pe fond ar urma să aibă loc după decizia..., pentru că am avut o intervenţie pe procedură, deci după decizia procedurală va începe dezbaterea pe fond.

În ceea ce priveşte susţinerea legată de modul cum trebuie să activeze aceste comisii, când sunt sesizate pe fond mai multe comisii, regulamentul nostru grăieşte destul de clar, cum că atunci când cele două comisii sesizate în fond au şedinţă comună, deci decid în şedinţă comună, atunci ce trebuie să se facă. Prin asta rezultă în mod evident că regula de bază este că aceste comisii lucrează separat şi excepţia este atunci când lucrează împreună.

Mai mult, acum pot să invoc şi cutuma în majoritatea cazurilor, peste 99%, această activitate este exact conform regulii prevăzute în regulamentul nostru.

Şi atunci când aţi avut intervenţie, mă scuzaţi, legată de declaraţiile anumitor procurori, eu am crezut că n-o să vă placă intervenţia pe posturi publice a anumitor procurori în sensul în care, într-adevăr, este dincolo de un stat de drept cum un procuror îşi spune punctul de vedere legat de instanţele din ţară, legat de Parlament şi alte asemenea. V-aş fi aplaudat.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Supun la vot acum propunerea făcută de cele două grupuri parlamentare, PSD şi PNL, pentru reîntoarcerea la comisie, pentru un raport suplimentar.

Vă rog să vă exprimaţi, votul este deschis. Vă rog să votaţi.

34 de voturi pentru, 61 împotrivă.

Propunerea a fost respinsă.

Prin urmare, am să vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

A, dacă sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci intrăm...

domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Doamnă preşedinte,

dincolo de lucrurile pe care le ştiam şi eu însumi, domnul deputat Márton Árpád, care a vorbit puţin mai devreme, a avut următoarea precizare. Am avut o discuţie cu caracter... haideţi să spunem, cumva, general, referitor la necesitatea şi argumentele întoarcerii la comisie a acestui proiect normativ. Atâta vreme cât el nu s-a întors la comisie, îşi urmează procedura firească care se referă la punctul de vedere al Guvernului, raportul comisiilor şi abia apoi dezbateri generale şi pe articole. V-aş ruga frumos să urmăm procedura.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte, aş vrea să fiţi de acord să dezbatem complet această iniţiativă legislativă, chiar dacă depăşim ora 6.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot propunerea făcută de domnul Toader, prelungirea timpului până la dezbaterea acestui punct şi v-aş propune şi următorul punct, că este cu consens pe toate grupurile politice, cu semnele onorifice, ca să poată să intre mâine la votul final. Da?

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

56 de voturi pentru, 26 împotrivă şi două abţineri.

Deci raportul comisiei, domnule Neacşu, domnule deputat Neacşu, raportul comisiei a fost prezentat. Şi punctul de vedere al Guvernului a fost prezentat. Ok! Deci putem să intrăm în amendamentele admise, dacă nu mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale. Suntem la dezbateri generale, de aia am şi întrebat. există, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Este procedură de urgenţă, o singură intervenţie din partea Grupurilor parlamentare, domnul Neacşu, dacă are multe întrebări, domnul Dumitrescu poate îi cedaţi locul? Nu. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În primul rând, aş dori să îmi exprim şi... dacă vreţi, şi nedumerirea, şi nemulţumirea că acest proiect normativ, extrem de important, nu s-a întors la comisie, pentru că au fost destul de multe corecturi sau ar fi avut destul de multe corecţii, de a fi făcute. Ele au fost amintite aici de colegii mei şi, într-un fel sau altul, poate că ar fi fost mult mai bine să dezbatem lucrurile între specialiştii din comisie şi abia apoi să venim în plen cu asemenea problemă, care să-şi urmeze apoi cursul în dezbaterile de fond. Dar, pentru că nu s-a întâmplat lucrul acesta, şi avem... ne aflăm în faţa dezbaterilor generale ale acestui proiect normativ, aş vrea să spun că el, dacă vreţi, în forma actuală, cea pe care o dezbatem în momentul acesta, realizează o dublă injustiţie.

Era injust de la bun început, în condiţiile în care discutăm de stat de drept, de separarea puterilor în stat, de drepturi câştigate în instanţă cu caracter definitiv şi irevocabil, intervenţia statului de a proroga nişte termene, nişte plăţi, nişte obligaţii stabilite de o altă putere în stat, este din start neconformă cu ceea ce înseamnă principiile statului de drept.

De la bun început, Ordonanţa nr.71, la adăpostul ideii că statul român a intrat în criză şi că nu sunt bani suficienţi la buget, a prorogat nişte termene de plată de-a lungul anilor 2009-2010 şi 2011, în tranşe egale şi chiar dacă n-am fi fost de acord cu ele, am fi putut să fi înţeles demersul acela.

Ceea ce se întâmplă, în momentul în care ordonanţa respectivă vine să fie aprobată prin lege este, pur şi simplu, inadmisibil. Venim în zona intervenţionistă a comisiei cu cel puţin două aspecte pe care le-aş socoti absolut hilare şi care exced, dacă vreţi, motivaţia iniţială a actului normativ. În practica CEDO, şi a amintit colega mea ceva mai devreme, regula este că toate lucrurile sunt achitate la vreme şi statele nu se pot opune plăţii unor drepturi câştigate în instanţă justificând prin aceea că nu sunt fonduri suficiente. Dar am văzut în expunerea de motive faptul că Guvernul a venit cu 2 sau 3 exemple.

vreau să vă spun că şi acele exemple trecute în expunerea de motive nu fac decât să motiveze ce am spus ceva mai devreme, că modificarea care a fost adusă în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci este una şi nepotrivită şi nelegală.

Nu discutăm că el... acestea exced legislaţia naţională, dar exced, în mod cert, legislaţia Uniunii Europene.

În legislaţia Curţii Europene a Drepturilor Omului, în datele care au fost precizate în expunerea de motive, şi asta reprezintă punctul de vedere al Guvernului, a fost introdus termenul de întârziere rezonabilă a plăţii. Desfid termenul, dar cu toate astea există şi nu putem să nu discutăm despre el. Şi sunt stabilite aici nişte pricini, potrivit cărora o întârziere de un an şi jumătate, de doi ani şi 6 luni şi, respectiv, doi ani şi 7 luni, şi citez din material, ar reprezenta acea întârziere rezonabilă a plăţii.

Ce se întâmplă cu proiectul respectiv când vine la comisie? De la cei 3 ani, iniţial, din care se scurseseră doi dintre ei sau 2 şi jumătate, membrii comisiei aruncă sarcina acestei plăţi pe un interval de încă 4 ani de zile de acum înainte. Nu ştiu în ce măsură dumneavoastră vi se pare normal lucrul acesta. Mie nu mi se pare. Sunt drepturi câştigate în instanţă, sunt drepturi băneşti care ar fi trebuit a fi fost acordate până în momentul acesta. Practica şi regula generală impun ca ele să fie acordate la momentul la care respectiva hotărâre rămâne definitivă şi irevocabilă şi evident că devine executorie. Lucru care nu s-a întâmplat.

A plăti nişte obligaţii şi în cuantum de 5%, 10%, 15% şi sarcina maximă ducându-se în anii 2016, 2017 este nu numai contraproductiv, este nelegal. Şi nu facem decât să permitem acestor cetăţeni care sunt văduviţi în interesele lor să se adreseze Curţii Europene şi povara respectivă să fie tot a statului şi, respectiv, a fiecăruia dintre noi.

Din aceste considerente, aş vrea, în finalul intervenţiei mele, să obţin un punct de vedere ferm din partea reprezentantului Guvernului, pentru că nu am văzut un astfel de punct de vedere, dacă îşi însuşeşte şi este de acord cu forma care a fost aprobată în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

reprezentantul Guvernului, punctul... dacă susţine ferm... domnul deputat Neacşu solicită o clarificare.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine ferm şi adresează rugămintea pentru a fi aprobate amendamentele admise de către comisie şi aş vrea doar să menţionez şi din punct de vedere tehnic, toate hotărârile, titlurile executorii stabilite reprezintă 20% din cheltuielile de personal.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în amendamentele... în dezbaterea amendamentelor admise.

Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titlurile executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Amendamentele respinse nu le susţine nimeni. De aceea, urmează votul final, în cadrul procedurii de adoptare.