Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

47. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, PL-x 56/2014.

Propunerea comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi şi s-a hotărât retrimiterea la comisie.

Raport suplimentar.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnul deputat Varga. Vă rog.

Domnul Vasile Varga:

Vă mulţumesc.

Avem un raport suplimentar.

Camera a hotărât, la 3 iunie 2014, retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative.

Senatul a respins, în calitate de primă Cameră sesizată.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, de asemenea, a avizat negativ.

Guvernul nu susţine adoptarea.

În baza argumentelor susţinute şi în urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, în unanimitate, menţinerea soluţiei din raportul iniţial şi au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Propunerea de faţă prevede ca numărul de semnături necesar pentru a se înscrie în cursa electorală pentru alegerile parlamentare, pentru un partid, să fie de minimum 25.000 de semnături, şi pentru un independent, de minimum 5.000.

Actualmente, cerinţele sunt 200.000 de semnături pentru partide, 100.000 de semnături pentru candidaţii independenţi. Astfel de cerinţe sunt excesive. Nu mai sunt întâlnite în niciun stat membru al Uniunii Europene. Vă dau un exemplu. În Spania este nevoie de 10.000 de semnături pentru a putea candida.

Numărul mare de semnături face ca în România să nu avem o reală competiţie electorală, pentru că anumiţi candidaţi, care poate ar avea ceva de spus şi ar avea o şansă să obţină voturi, voturile pentru a accede în Parlamentul European, nu se vor putea înscrie. Colectarea unui număr atât de mare de semnături este, vă spun din experienţă, un proces mult mai dificil decât cel de a strânge voturile necesare pentru a accede în Parlamentul European.

De aceea, şi, iată, în societatea civilă, în dezbaterile publice din România se discută despre necesitatea de a da o şansă reformării clasei politice. Singura cale de a spera la aşa ceva depinde, în mod crucial, de o reală competiţie. Fără să avem o reală competiţie, nu se va schimba nimic. Şi vă spun că ar fi bine pentru sănătatea partidelor mari, pentru PSD şi PNL, să existe o competiţie mai largă. Pentru că, atunci când PNL şi PSD vor simţi că vin din urmă partide sau independenţi care să le pună probleme electorale reale, atunci, şi ele vor face efortul substanţial de a se reforma şi de a atrage figuri noi sau persoane care să se bucure de o mai largă credibilitate.

De aceea, îndemnul meu este să votaţi acest proiect de lege, în ciuda rapoartelor negative, pentru că doar aşa arătaţi că vreţi să intraţi în competiţie şi să câştigaţi pe drept alegerile, nu să eliminaţi din start competitori care ar putea face o figură frumoasă la alegerile europarlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Alte intervenţii?

Doamna Cătăniciu. Vă rog.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul suplimentar de respingere este justificat.

Propunerea legislativă nu îndeplineşte criteriile prevăzute de art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căreia, proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile, care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă.

Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul implementărilor interne.

În acest sens, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat. Lipsa de claritate şi precizie a actelor normative poate crea premisele unor vicii de neconstituţionalitate, prin raportare la prevederile art.1 alin.(5) din Constituţia României, republicată, privind predictibilitatea legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.