Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 iunie 2022

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.103/2022
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 iunie 2022

15. Dezbaterea Proiectului de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989 (PL-x 205/2022) (rămas pentru votul final).
 
consulta fisa PL nr. 205/2022

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

16. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989; PL-x 205/2022.

Comisia pentru cultură.

Domnul Bulai! (Vociferări.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog!

Video in format Flash/IOS

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere - avizul favorabil de la Consiliul Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ; avizul favorabil de la Comisia pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei juridice.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Şi propun un timp de dezbatere de 5 minute.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai, nu există timp de dezbateri, nu pot să supun votului.

 

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Nu se dezbate nimic?

 

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedural, nu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedural, nu.

În cazul acesta, nu.

Mulţumesc. (Vociferări.)

 

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (din sală):

Dar nu e procedură de urgenţă...

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog!

 

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (din sală):

...e procedură ordinară.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, daţi-i un Regulament domnului Bulai!

Doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Doriţi, domnule Bulai, la dezbateri generale?

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Iulian Bulai:

Mă bucur foarte mult că, la 30 de ani de la Revoluţia anticomunistă... (Vociferări.) ...vom avea un muzeu care va reprezenta cu demnitate ce s-a întâmplat în România, la Timişoara, în decembrie 1989. (Vociferări.)

Ce este foarte important de menţionat este că în România există două tipuri de muzee: unele muzee care se fac doar prin legi, şi nu există, ele existând doar pe hârtie, şi unele muzee la care se începe lucrul, ele neavând corp juridic şi o lege sau un cadru legal după care funcţionează - acesta este tipul de lege şi situaţie la care facem referire astăzi.

Nu mai comentez pe fond, o să trec direct pe subiectul dezbătut în acest raport şi o să spun că mă bucur foarte mult că în cadrul comisiei au fost amendamente care au fost aprobate în unanimitate, şi cele mai importante amendamente au fost cele care au dat o validare ideii de istorie orală şi de documentare contemporană pentru ceea ce va deveni patrimoniul acestui muzeu.

Pentru că vorbim de istorie contemporană şi de evenimente recente, aceste elemente sunt foarte, foarte importante pentru a constitui baza de conţinut pe care va fi construit muzeul.

Acestea fiind spuse, eu sper ca acest muzeu să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie finanţat de Guvern. În momentul de faţă există un împrumut de la Banca Europeană, care finanţează edificiul, nu şi conţinutul muzeal, care nu trebuie neglijat.

Cu speranţa ca acest muzeu să fie finanţat mai bine de Guvern decât a fost finanţată Timişoara - Capitală Culturală, unde PNL s-a găsit să dea bani mai degrabă la CJ decât la municipiu, să finanţeze primării şi primari decât proiecte viabile şi concrete pentru Timişoara - Capitală Culturală. (Vociferări.)

Să fie într-un ceas bun, să avem un muzeu bun, să-l umplem de conţinut relevant, de istorie orală şi de documentare contemporană relevantă!

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean, vă rog, Grupul PNL.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest muzeu nu va fi un muzeu oarecare.

În urmă cu 12 ani, împreună cu prietenul meu, cel cu care candidam împreună, domnul Sorin Grindeanu, candidaţi în Timişoara, am semnat, am iniţiat, iar apoi au cosemnat toţi parlamentarii de Timiş, înfiinţarea şi demararea acestui proiect.

Nu vreau să-i dezamăgesc pe parlamentarii tineri, dar a durat 10 ani ca să ajungem în faza aceasta definitorie, pentru a putea să înfăptuim acest edificiu.

În urmă cu câteva luni, împreună cu sute de parlamentari - şi vreau să mulţumesc tuturor - am cosemnat acest proiect de înfiinţare a instituţiei muzeale de care România are nevoie, pentru că - aşa cum spuneam - va fi un far în noapte, va fi un edificiu al libertăţii, al democraţiei, al dreptăţii.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi cred că acest loc va fi un loc de reper pentru România, pentru Europa de Est, pentru toţi cei care vor să înţeleagă ce înseamnă vigilenţa în a păstra libertatea, dreptatea şi demnitatea umană.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac, Grupul AUR.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Era de mult momentul să existe acest muzeu, chiar dacă, de peste 32 de ani, nici Dosarul Revoluţiei, nici Dosarul Mineriadei nu au fost finalizate.

Odată şi odată în viaţa asta poate se va face dreptate şi pentru urmaşii celor morţi la Revoluţie şi pentru victimele Mineriadei.

Sper că aşa cum avem şi cinstim memoria luptătorilor antifascişti, anticomunişti de alte etnii, să avem un muzeu care să reamintească generaţiilor care vin după noi de sacrificiul pe care l-au făcut tinerii. Pentru că cei mai mulţi au fost tineri, în '89, care au ieşit pe străzi. Şi nu numai în Timişoara, ci şi în Bucureşti, şi apoi în marile oraşe.

Să ne aducem aminte însă, că, înainte de Timişoara, de Bucureşti, au existat şi alte mişcări - la Braşov, de exemplu -, muncitoreşti, care au dus în final la victoria Revoluţiei din 1989.

Este normal să cinstim memoria martirilor români.

Salut această iniţiativă!

Şi vom vota, cu drag, acest proiect de lege.

Mulţumesc iniţiatorilor.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simonis, Grupul PSD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Revoluţia Română a început la Timişoara. De acolo a pornit scânteia care a dus la victoria Revoluţiei Române împotriva comunismului.

Schimbările urmate în aceşti 30 de ani sau 32 de ani se datorează, în mare parte, şi Timişoarei. Evident, şi celorlalte oraşe-martir, oraşe care au luptat împotriva comunismului.

Trebuie să depăşim aceste orgolii dintre unii şi alţii. Trebuie să conştientizăm, să constatăm faptul că, până la urmă, e o chestiune istorică, un adevăr istoric - Revoluţia a început la Timişoara, dar restul orgoliilor nu-şi mai au sensul într-un astfel de moment, atunci când analizăm aceste fapte istorice.

E regretabil faptul că la 32 de ani de la Revoluţie nu există un muzeu anticomunist al Revoluţiei Române - la Timişoara, acolo trebuie să fie, în primul rând. Şi, bineînţeles, dacă alte oraşe îşi doresc, nici asta n-ar fi o problemă.

E bine că am făcut astăzi un pas mic şi punem presiune cumva pe Guvern pentru a se finanţa acest obiectiv atât de important.

E regretabil, de asemenea, că în 2023, anul viitor, atunci când Timişoara va fi Capitală Culturală a Europei, nu va fi finalizat acest muze, pentru că mi-e greu să cred că vom reuşi până anul viitor, pentru că ar fi fost un obiectiv extrem de interesant şi important pentru turiştii care vor veni anul viitor în Timişoara.

E un pas mic, dar important.

Felicit iniţiatorii şi mă bucur să văd că, apropo de orgolii, toate grupurile parlamentare au semnat această iniţiativă, deci este un proiect transpartinic.

Aşa trebuie făcut atunci când vrei să ai proiecte, proiecte care să treacă prin Parlament, proiecte care să aibă o largă susţinere.

Şi, atunci când vorbeşti de chestiuni istorice pentru ţară, e mai puţin important partidul sau zona din care faci parte.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Nicu Fălcoi solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă!

Pe procedură?

 

Domnul Nicu Fălcoi (din sală):

N-am buton!

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Staţi o secundă, vă rog, că au alţii butoane.

Domnul Benedek Zacharie.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o propunere legislativă foarte importantă pentru că niciodată nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat în acele zile în Timişoara şi în toată ţara. Pe lângă Timişoara, de exemplu, şi în Sibiu.

Am participat în acele zile, ca student, la acele mişcări.

Şi putem consemna aici că la acele mişcări, la acea Revoluţie, au participat toate comunităţile din Timişoara, inclusiv comunitatea maghiară.

Şi daţi-mi voie să vă aduc aminte că primul care a început să cânte Imnul actual al României a fost un profesor de muzică, de etnie maghiară, în după-amiaza de 17 decembrie. Iar, din acel moment, acel profesor a dispărut şi nici până acum nu se ştie unde a dispărut.

Tot aşa, am avut colegi care au fost împuşcaţi şi au dispărut.

Deci, este binevenit acest muze. Dar acest muzeu trebuie să aducă după sine şi rezolvarea juridică a tot ceea ce s-a întâmplat în acele zile în această ţară.

UDMR va vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, de la Grupul USR.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vin aici, în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi, în calitate de timişorean şi, în acelaşi timp, de preşedinte al Comisiei pentru Revoluţia din Decembrie 1989.

Şi vă spun că mă bucură că avem un astfel de moment, un moment în care absolut toţi parlamentarii sunt de acord cu ceva.

E bine când ne punem de acord şi reuşim să construim. Pentru că, până la urmă, ţara asta nu are nevoie numai de certuri, de scandaluri, are nevoie şi de a construi ceva, şi noi ar trebui să fim în prim-planul construcţiei pentru această ţară.

Am semnat alături de ceilalţi colegi parlamentari timişoreni acest proiect de lege şi e clar că Timişoara - şi nu numai Timişoara, eu zic că întreaga Românie avea nevoie de un astfel de muzeu.

Suntem la 32 de ani de la Revoluţie şi, din păcate, generaţia tânără a uitat sau începe să uite de tot ceea ce poate să facă în acest moment.

Grupul parlamentar al USR va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

De la această tribună, m-aş aştepta de la Domniile Voastre să spuneţi adevărul. (Râsete.)

Nu este deloc această iniţiativă rodul implicării parlamentarilor. Trebuie să le mulţumim asociaţiilor de revoluţionari, Asociaţiei "Memorialul Revoluţiei"...

O voce din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...care ţine acolo flacăra vie, la Timişoara, şi care au pus presiune ani de zile pe Domniile Voastre ca să faceţi acest lucru.

Haideţi să le spunem adevărul! Fără adevăr, în '89, la Timişoara, nu am fi ajuns aici.

Haideţi să continuăm şi să nu întinăm jertfa celor care şi-au pierdut viaţa şi şi-au dat sângele ca noi să putem vorbi astăzi liber!

Dragi români,

Vă spun vouă, este rodul iniţiativei asociaţiilor de revoluţionari de la Timişoara.

Şi dragi colegi,

Vă rog, pe ei să-i aplaudaţi, fiindcă ei merită acest respect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ştirbu Gigel, Grupul PNL.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi îmi cer scuze că am rupt cutuma înţelegerii între liderii de grup.

Dar foarte scurt.

Dragi colegi,

Îi felicit încă o dată, şi pe această cale, pe iniţiatori!

Era nevoie de această proiecţie legislativă.

Dar eu am luat cuvântul aici pentru a trage un semnal de alarmă.

Sper ca această iniţiativă legislativă, această proiecţie legislativă să nu rămână doar o bună intenţie.

De ce vă spun acest lucru? Pentru că, vă aduc aminte, în 2019, cei care eraţi în Parlament atunci, aţi votat, la fel, o lege pentru înfiinţarea unui muzeu, este vorba de Legea prin care se înfiinţează Muzeul Ororilor Comunismului, iar din 2019, până astăzi, Ministerul Culturii, instituţia care este îndrituită să pună în aplicare această lege, nu a făcut absolut nimic pentru ca această lege să intre în vigoare. Nu avem Muzeul Ororilor Comunismului.

Sper din toată inima ca măcar această lege să fie aplicată de Ministerul Culturii.

De aceea, pe această cale, trag încă un semnal de alarmă şi îi trag de mânecă pe cei care conduc Ministerul Culturii în acest moment, să intre în legalitate.

Vă mulţumesc tare mult. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ganţ.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Salut această iniţiativă, mă bucur că o serie de colegi s-au gândit să iniţieze acest proiect.

Sper ca, aşa cum s-a spus, la un moment dat, să se şi taie panglica de inaugurare. Vom vedea când va fi aceasta. Sper cât mai repede!

Totuşi trebuie menţionat faptul că Timişoara are o instituţie care ţine în continuare steagul sus în ceea ce priveşte memoria Revoluţiei, şi anume Memorialul Revoluţiei, la Timişoara.

În consecinţă, stimaţi colegi, dacă aveţi ocazia să veniţi la noi, la Timişoara, vă invit să treceţi pe acolo, să vedeţi cum de ani de zile, în ciuda unor greutăţi materiale aproape insurmontabile, Memorialul Revoluţiei reuşeşte să supravieţuiască.

Din cauza unei subfinanţări din partea Ministerului Culturii, care n-a mai majorat alocaţia bugetară propusă de ani de zile, din cauza faptului că nici până acum nu s-au găsit modalităţi de susţinere concrete, nici în plan administrativ local şi judeţean, iar noi toţi ceilalţi, ONG-uri, încercăm cu bani, mai ales din partea unor fundaţii care nu sunt din România, să ajutăm această instituţie să existe, să poată produce expoziţii noi, să-şi desfăşoare activitatea.

Un lucru absolut lamentabil în raport cu memoria Revoluţiei şi a oamenilor care au murit în 1989!

Vina este exclusiv a Ministerului Culturii, pe care sper că luările noastre de poziţie vor reuşi să-l trezească, să-şi facă treaba aşa cum trebuie, astfel încât, anul viitor, când Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii, să nu ne fie ruşine atunci când turiştii din toată lumea se vor duce să vadă Memorialul Revoluţiei.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Domnule Coleşa, de la Grupul AUR au vorbit deja doi oameni. Îmi pare foarte rău.

Domnul Roman, deputat neafiliat, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Daţi-mi voie ca, de la această tribună, să-i salut pe toţi locuitorii Timişoarei şi să vă spun că este un act de dreptate, prin aceea că acest muzeu poate, în sfârşit, va face ca acest oraş, care este un exemplu pentru întreaga ţară, privind convieţuirea tuturor celor de acolo - şi poate nu degeaba a fost ales Capitală Europeană -, după 32 de ani, să primească dreptul de recunoaştere a meritului pe care l-a avut în ceea ce se întâmplă astăzi.

La Timişoara, printre altele, pe 20 Decembrie, s-a strigat pentru prima oară - "Armata e cu noi!", iar la Timişoara prima conducere a acestei Revoluţii...

 

Domnul Ioan Cupşa (din sală):

Armata e cu noi, după ce a tras în noi!

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Roman:

Stimate domnule coleg,

Dumneata, care eşti, se pare, de justiţie...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Roman...

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Roman:

...ceva meseriaş, ştii că s-au făcut procesele şi s-au rezolvat toate lucrurile.

Problema este că nu s-a rezolvat problema criminalilor. Aici este.

 

Domnul Ioan Cupşa (din sală):

Despre aceea vorbeam şi eu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Roman:

Despre asta trebuie să vorbim însă altfel. Fiindcă este un proces foarte lung, pe care dacă nu-l vom... şi nu vom participa cu toţii, în ţara asta nu se va face dreptate! Aici este toată problema!

Şi cei care au făcut Revoluţia sunt foarte supăraţi că la conducerea ţării au venit neaveniţi, care în loc să ducă ţara unde trebuie, au dus-o în locul în care niciun revoluţionar de la Timişoara nu şi-a dorit, domnule coleg!

Având în vedere însă cele de mai înainte, aş vrea să aduc prinosul meu de recunoştinţă tuturor celor care s-au jertfit pentru ca România să-şi ocupe locul pe care îl merită în lume.

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Roman:

Dragi colegi,

Cred că am făcut un lucru foarte bun astăzi.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Coleşa, nu vreţi totuşi să dezapăsaţi?