Dezbateri parlamentare

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 alin. (2¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Pl-x 19/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Pl-x 19/2019

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 alin. (2¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 9 alin. (2¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării prevederii conform căreia formele asociative care doresc să închirieze suprafeţe de pajişte să fie legal constituite cu cel puţin un an înainte de data depunerii cererii pentru atribuirea directă a contractelor, fiind instituit, totodată, un drept de preferinţă la închirierea pajiştilor pentru entităţile înfiinţate cu cel puţin un an înaintea depunerii cererii.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere a propunerii legislative deoarece conform prevederilor art. 1828 din Codul civil, dreptul de preferinţă se aplică la încheierea unui nou contract numai în condiţii egale.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, domnul deputat Manta Claudiu, PSD.

Domnul Claudiu Manta:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, în forma propusă, iniţiatorii legii solicită expres înlocuirea expresiei "drept de preempţiune" cu expresia "drept de preferinţă", făcând totodată referire la prevederile noului Cod civil român.

Într-adevăr, la art. 1828 din noul Cod civil, este utilizată sintagma "drept de preferinţă", dar această sintagmă este utilizată când vorbim despre închirierea de locuinţe.

Cu alte cuvinte, reglementarea din noul Cod civil se referă la cu totul şi cu totul alte bunuri, şi anume închirierea de locuinţe, şi nu la pajişti, care fac obiectul de reglementare al acestei iniţiative legislative.

Mai mult, de dreptul de preferinţă nu poate beneficia decât acel chiriaş care deja a încheiat un contract de închiriere a unei locuinţe şi a realizat întocmai toate obligaţiile conform contractului şi pentru închirierea unui nou contract de închiriere a aceleiaşi locuinţe chiriaşul respectiv deţine un drept de preferinţă.

Aşadar, ce vreau să înţelegeţi, dragi colegi, este că facem referire la un contract existent, ceea ce nu este cazul aici.

De asemenea, vreau să vă aduc în atenţie şi poziţia Consiliului Legislativ, care a fost o poziţie corectă, în sensul că poate ar trebui să modificăm un pic, prin intermediul unei alte iniţiative legislative, şi sintagma cu privire la dovada desfăşurării de activităţi economice specifice domeniului respectiv. Pentru că dacă am modifica această sintagmă am putea să mai eliminăm din situaţiile în care aceste pajişti sunt luate spre închiriere de către anumite asociaţii, strict pentru decontarea cheltuielilor din fonduri europene, pentru că ştim că sunt fonduri europene importante acolo.

În concluzie, utilizarea expresiei "drept de preferinţă", conform noului Cod civil, devine opozabilă în cazul încheierii unui nou contract, doar pentru o locuinţă şi doar în condiţii egale, şi doar dacă acel chiriaş şi-a îndeplinit întocmai toate obligaţiile.

Nici dreptul de preempţiune nu este foarte inspirat introdus în textul ordonanţei, astfel încât s-ar impune o modificare substanţială şi aici, respectiv o mai clară definire a ceea ce înseamnă dovezile concrete privind activitatea desfăşurată de către crescătorii de animale constituiţi în asociaţii de profil.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamna deputat Özmen Oana, Grupul USR, vă rog.

Doamna Oana-Marciana Özmen :

Având în vedere prevederile art. 1828 Cod civil, care sunt imperative cu privire la încheierea contractelor de închiriere - la momentul încheierii unui nou contract se aplică şi clauzele de preferinţă - precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului, care a precizat foarte clar că în această iniţiativă legislativă nu a fost stabilită o ordine a acestor drepturi de preferinţă, respectiv un termen de exercitare a acestora, în acest caz fiind create premisele încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 44 din Legea fundamentală.

Ca urmare, USR PLUS va vota pentru raportul de respingere.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin Roman, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

E o problemă grea pentru primari, care, conform legii, sunt obligaţi să scoată la licitaţie aceste pajişti, iar în situaţia în care au două, trei, patru asocieri de fermieri, fiind licitaţie, doar unul câştigă licitaţia, iar ceilalţi trei-patru care sunt în alte asociaţii sunt puşi în situaţia de a nu avea pajişti pentru animale.

Am ascultat argumentele colegilor care au luat cuvântul înainte, de asta am şi prezentat un alt exemplu suplimentar, că practic, prin licitaţie, doar unul reuşeşte să îşi ducă animalele la păscut pe pajişte, restul rămân în afara jocului, şi gândiţi-vă că sunt asociaţii de fermieri cu sute de animale.

Dacă nu are pajişte, ce să facă omul, nu-i rămâne decât să renunţe la fermă sau să-şi vândă animalele.

Aici nu cred că e neapărat o problemă legată de lege, cât de aplicarea ei, pentru că, în mod normal, prin norme, Guvernul ar putea - şi Ministerul Agriculturii va trebui să se ocupe foarte serios de problema asta - să găsească soluţii, şi, dacă se menţine licitaţia publică, aceasta să fie în funcţie de numărul de asociaţii de fermieri, pentru că altfel vom risca ca la nivel naţional, acolo unde sunt organizate, să avem, conform legii, doar un câştigător şi sute de asociaţii de fermieri să fie puse în situaţia în care nu-şi vor mai putea duce animalele la pajişte.

Din acest motiv, fac un apel către Ministerul Agriculturii să trateze foarte serios această problemă, pentru că de anul viitor, din toamnă, vor începe să puşte, şi ne vom trezi cu acţiuni sociale şi cu proteste, pentru că cineva nu a dorit să se uite foarte atent pe această reglementare.

Pe de altă parte, în modul în care este formulată actuala prevedere legislativă, din punctul meu de vedere generează discriminare; de ce un an, de ce doi, de ce nu cinci şi aşa mai departe.

Soluţia este ca aceste pajişti să ajungă într-adevăr la cei care deţin animale, cei care duc aceste animale pe pajişte, şi nu pentru vânătorii de subvenţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.