Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Următorul proiect, cel de la pct.30, Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Gheorgheni.

Domnul Becsek, iniţiatorul.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prima menţiune documentară a localităţii datează din anul 1332 cu ocazia conscrierii populaţiei pentru dijma papală. Treptat localitatea a devenit o aşezare importantă, cu dreptul de a ţine două iarmaroace anual. Începând cu anul 1637, din ce în ce mai multe familii armeneşti refugiate din Moldova se stabilesc în Gheorgheni, transformând localitatea într-un important centru comercial.

În cursul secolului al XVIII-lea, aşezarea a devenit cel mai important centru economic din nord-estul Transilvaniei. Caracterul urban al localităţii s-a concretizat prin evoluţia numerică a breslelor, a manufacturilor şi a companiilor comerciale.

Secolul al XIX-lea reprezintă o nouă etapă de dezvoltare a aşezării de pe lângă pârâul Berchia. Apariţia corporaţiilor micilor meşteşugari de tip capitalist şi a fabricilor, după anul 1880, a contribuit la crearea aspectului actual al centrului aşezării. Procesul de dezvoltare economică a continuat neîntrerupt, astfel că la începutul secolului XX în oraş erau 7 fabrici şi alte 360 de ateliere de producţie. Acest proces s-a concretizat prin acordarea titlului de oraş în anul 1907.

În perioada de după primul război mondial, oraşul şi-a păstrat importanţa sa economică, iar începând cu anul 1968 s-au construit numeroase fabrici şi s-a trecut la exploatarea mai eficientă a resurselor balneare şi turistice.

Oraşul Gheorgheni îndeplineşte principalii indicatori cantitativi şi calitativi de definire a municipiilor, prevăzuţi în Legea nr.351/2001.

Prin urmare, vă rog să votaţi proiectul de lege în forma propusă de comisie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Şi această propunere legislativă a fost luată în dezbaterea comisiei cu foarte multă atenţie şi cu unanimitate de voturi s-a întocmit un raport favorabil, apreciindu-se că există toate condiţiile îndeplinite pentru ca oraşul Gheorgheni să capete statutul de municipiu.

Drept consecinţă, domnilor colegi, v-aş ruga să vă exprimaţi un vot favorabil.

Fiindcă se încheie aici seria de propuneri legislative care au vizat un alt statut pentru unele din localităţile ţării, mi-aş propune să fac o precizare, fără să fiu acuzat de maliţiozitate, şi anume că nici una din propunerile susţinute astăzi aici nu au avut o susţinere guvernamentală şi că fiecare propunere legislativă, în sine, presupune cheltuieli financiare suplimentare, o dată ce actul normativ va intra în vigoare.

Cu toate acestea, domnul ministru Gaspar nu a solicitat nici retrimiterea la comisie, nici neadoptarea actului normativ. Deci, n-a făcut trimitere la acte normative pe care le-a invocat atunci când a fost vorba de o propunere legislativă ce avea alt conţinut. Am spus asta doar din dorinţa de a sugera că atunci când susţinem o anumită prevedere legală, să avem în vedere un tratament egal sau nediscriminatoriu al tuturor actelor normative ce vizează domeniul respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intrând direct în subiect, asist de la un timp la o multitudine de propuneri de a transforma oraşele, cu diferite motivaţii, mai mult sau mai puţin justificate sau pertinente, în municipii.

Eu vreau să spun că, spre necazul nostru, nu există nişte criterii foarte stricte în ce constă calitatea unui oraş de a fi oraş sau de a deveni municipiu sau comună de a deveni oraş.

Din motivaţiile pe care le am aici în faţă, în privinţa propunerii de transformare a oraşului Gheorgheni în municipiu, eu reţin, de fapt, următoarele: că s-a crescut economia dinamic - lucru valabil aproape pentru toate satele din ţară - şi că principalul argument pentru care se justifică solicitarea în faţa Parlamentului este că Gheorghenii, oraşul, a adus un sentiment de nemulţumire în rândul localnicilor, că nu se transformă în municipiu. Primul argument este că este o nemulţumire.

Al doilea: că a devenit un important centru universitar. Dar acest important centru universitar, fără să diminuez cu nimic meritele celor care sunt acolo - dar argumentarea şi justificarea trebuie analizată - au un singur colegiu, care aparţine de o filială a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca şi care are nişte secţii: turism, topografie, mediu, rezervaţii naturale. Deci, cu un singur colegiu, cum pot să zic că este un important centru universitar în ţara noastră, pentru că sunt oraşe cu mult mai multe performanţe universitare decât acest singur colegiu.

Apoi, faptul că are 21.000 de cetăţeni, la recensământul anterior, că ultimul nu s-a finalizat. Se ştiu cifrele, dar nu se dau, probabil că nu sunt oficiale! Aceşti 21.000 de cetăţeni, ca argument, ar însemna ca încă câteva zeci de oraşe din ţară să devină municipii.

Eu vă reamintesc următorul lucru: în Prahova, unde sunt deputat, există numai două municipii: Câmpina şi Sinaia. Câmpina 45.000 de oameni, Sinaia pe-aproape. Şi nu mai vorbesc de forţă de altă natură, care sunt mai mari decât ale Gheorgheniului.

În acest fel, cu justificările acestea, judeţul Prahova, care este cel mai mare din ţară, faţă de judeţul Harghita care este mult mai mult decât jumătate din el, ar trebui să aibă vreo 20 de municipii. Nu ne putem juca cu asemenea propuneri numai pentru că unii dintre parlamentarii noştri din partidul de guvernământ sunt deputaţi din acel judeţ, ci sau poate că s-a căzut de acord în protocolul de colaborare P.S.D.- U.D.M.R. ca să fie susţinută o asemenea propunere, ca U.D.M.R.-ul să câştige, în continuare, mai mulţi aderenţi, probabil şi din rândul cetăţenilor de etnie română. N-am nimic împotrivă, dar să facă ceva pentru oraşul Gheorgheni, nu să solicite din bugetul naţional fonduri suplimentare mult mai mari, pentru a transforma acest oraş, care nu are încă în motivaţiile date în proiectul de lege propus justificarea necesară pentru a deveni municipiu. Mai sunt încă multe alte argumente; urmează chiar şi alte propuneri în continuare, care sfidează chiar logica. Oraşe aproape de desfiinţare, după ce s-au desfiinţat industriile din acel oraş, oraşe care au fost înjumătăţite la populaţie sau, oricum, mult diminuate faţă de anterior şi se propun pur şi simplu municipiu, numai pentru că suntem noi deputaţi acolo, să ne facem un lobby important pentru viitoarele alegeri?

Partidul România Mare condamnă astfel de atitudini necorecte, nelegale, imorale, la care anumiţi deputaţi din rândul nostru sau politicieni, nu numai deputaţi, recurg pentru a-şi asigura un loc în Parlamentul viitor.

Noi, dacă se va aproba această propunere, vom ataca la Curtea Constituţională, aducând argumente suficiente şi pentru altele care urmează, propuneri, că se încalcă măcar o cutumă, dacă nu nişte reguli cert stabilite, pentru a fi transformat un oraş în municipiu. În acest fel, noi ar trebui, fiecare din judeţele noastre, să transformăm jumătate din ţară în municipii. Eu n-am nimic împotrivă! M-aş bucura enorm să nu mai existe sate, să existe numai comune şi cât mai puţine, să existe cât mai multe oraşe şi acestea să aibă o asemenea pondere în economia naţională, în învăţământ, în viaţa socială, în întreaga ţară, în viaţa internaţională europeană, eventual, cum sunt alte oraşe, cum e Clujul sau altele, Bucureştiul, eventual, să se îndeplinească şi să nu mai avem astfel de oprelişti pe care le promovez eu acum. Dar atâta timp cât ne satisfacem orgolii de politicianişti pentru viitoarele alegeri, sugând în continuare din bugetul ţării, numai pentru ca să dăm un statut care nu este în prezent justificat unor anumitor oraşe, mi se pare cel puţin exagerat, dacă nu incorect sau nelegal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cer şi eu cuvântul, pentru că, deşi nu mi s-a pronunţat numele, către mine s-a făcut referire şi oricum aveam de gând să iau cuvântul, în cunoştinţă de cauză.

Domnul Marcu Tudor:

Eu m-am referit la membrii U.D.M.R. Nu, domnule preşedinte, nu puteţi lua cuvântul numai când vreţi dumneavoastră să vi-l daţi, că nici nouă nu ni-l daţi când vrem. Dumneavoastră nu aveţi dreptul la replică, pentru că eu nu v-am pronunţat numele; m-am gândit la cu totul altceva.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, iau cuvântul pentru că sunt conjudeţean.

Domnul Marcu Tudor:

Luaţi cuvântul în replică! Am înţeles că v-am pronunţat numele! Nu aveţi dreptate!

Nu am pronunţat numele nimănui, nici măcar al domnului... Poate m-am referit la domnia sa. Eu vreau să respectaţi şi dumneavoastră cutuma pe care ne obligaţi să o respectăm şi să vă înscrieţi în regula normală aici, ca atunci când aveţi de luat cuvântul să veniţi aici, să spuneţi motivaţia pentru care luaţi cuvântul şi care este incorectă în cazul de faţă şi să vă trataţi la fel ca noi. Eu aşa fac la comisia mea de apărare. Atunci când iau cuvântul ca preşedinte de comisie spun într-un anume fel, când vreau să-mi motivez justificarea mea spun acest lucru şi decad din calitatea de preşedinte şi pur şi simplu rămân în calitatea de membru al comisiei, aşa cum trebuie să faceţi şi dumneavoastră, dacă sunteţi democrat.

Vă mulţumesc. Aceasta în replică la faptul că m-aţi bătut adineauri, fără să aveţi dreptate şi nu am acordat replică la ce mi-aţi zis adineauri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi. Vă liniştesc, până vine colegul meu, stimate coleg, aveam de gând să merg la tribună, dar pentru că dumneavoastră eraţi cu spatele la cei care discută, nu cred că mai e cazul să fac nici un comentariu.

Poftiţi.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Cred că am dreptul la replică, pentru că, cu toţii aţi auzit că la un moment dat antevorbitorul meu a pomenit numele grupului parlamentar.

Evident, această susţinere e cusută cu aţă albă, mai ales că liderul acestui grup, adineauri, a susţinut, chiar a solicitat să fie considerat coiniţiatorul declarării ca municipiu a unui alt oraş, care, credeţi-mă, am rude în ambele, rude destul de apropiate, are cam aceeaşi mărime şi se justifică la fel să fie declarat municipiu, ca şi Gheorgheni.

Mai departe, s-a invocat un element referitor la posibilitatea de dezvoltare economică a acestui oraş care este, din contră, una în descreştere, care nu s-a ridicat la un alt oraş, poate pentru că nici unul nu era în judeţul Harghita, ci în judeţul Bihor şi Hunedoara.

Este clar o opţiune a grupului pe care îl reprezentaţi, cred că astfel de discriminări pe bază etnică nu se pot face în acest Parlament.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ciupercă.

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş vrea să rămâneţi cu impresia că există o legătură directă între rangul unor unităţi administrativ teritoriale şi bugetul de stat. Reamintesc colegului deputat Tudor că această demnitate de unitate administrativ teritorială municipală nu-i arogă nici un fel de drepturi în plus în sistemul de echilibrare financiară. Dimpotrivă, ridicarea în rang a localităţilor înseamnă o fiscalitate locală mai ridicată, deci o contribuţie a cetăţenilor mai mare prin fiscalitatea locală la bugetul local şi nici un sistem de echilibrare financiară, prevăzut în legile bugetare anuale, în Legea bugetului, în Legea finanţelor publice locale şi în Legea finanţelor publice, nu arogă nici un drept suplimentar municipiilor în ceea ce priveşte sistemul de echilibrare bugetară.

Cred că este în interesul ţării să ridicăm condiţiile de viaţă de la nivel rural la nivel urban, iar acesta este aspectul de fond al problemei: condiţii de viaţă urbană şi celelalte aspecte ţinând de rangul localităţii să rămână la îndemâna cetăţenilor şi la libera lor voinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi-mi voie să-mi exprim şi eu punctul de vedere. (Coboară la tribună)

Vreau să vă spun că n-am de gând deloc să intru în tenta naţionalistă care vrea să i se dea acestui proiect de lege, care nu are nimic din aceasta. Vreau să-mi expun punctul de vedere ca unul care cunosc foarte bine acest oraş, încă din copilărie.

Este unul dintre cele mai străvechi oraşe din Transilvania, acest oraş a avut de foarte mult timp una din cele mai frumoase instituţii de învăţământ liceal, unde au învăţat alături români şi maghiari, deţine unul dintre cele mai frumoase spitale, cu oameni care deservesc extraordinar pacienţii şi unul din ei a fost românul Onisei care a avut acolo un accident de muncă, chiar într-o campanie electorală. Este un nod de civilizaţie, nu numai de circulaţie. Aici întotdeauna s-au întretăiat civilizaţia ardeleană cu cea venită dinspre Moldova, prin Bicaz şi vreau să vă spun că este şi un model de convieţuire între cele două etnii.

Este un oraş harnic, cu oameni extraordinari, e un oraş curat, aşa cum sunt multe din oraşele harghitene şi din Ardeal, este un oraş unde industria n-a murit şi n-a murit şi din cauza preocupării, atât a edililor, cât şi a cetăţenilor.

Iată de ce, din convingere şi nu pentru faptul că suntem parteneri cu cineva, eu cred că măcar atunci când vorbim de localităţile noastre, de problemele care nu trebuie neapărat să le dăm tentă politică, trebuie să avem puterea să fim obiectivi.

Şi mai cred că trebuie să ne gândim la un lucru: s-a spus aici despre o tentativă, despre o ofensivă a oraşelor mici, că o să ne copleşească ţara şi nu vom mai avea oraşe.

Nu ştiu dacă este o politică foarte bună să blochez, practic, dorinţa de progres a unei localităţi, să o baţi în cuie pentru totdeauna, pentru că nu vrei ca într-un anumit judeţ să existe posibilităţi de progres. Ar însemna să ţinem toate satele sate şi nu ştiu dacă din partea unui partid politic n-au existat sau nu ştiu dacă există vreun partid politic care să nu fi avut câteva zeci de propuneri, fie pentru transformarea satelor în comune, fie pentru transformarea comunelor în oraşe, fie pentru transformarea oraşelor mici în municipii.

Haideţi, stimaţi colegi, să abandonăm din când în când tentele naţionaliste şi să încercăm să judecăm obiectiv.

Vă mulţumesc. (Revine la prezidiu)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Dacă îmi daţi cuvântul pe probleme tehnice?

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În primul rând, şi în nume personal şi în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, vreau să-mi exprim direct şi i-aş ruga pe colegii deputaţi de zonă să transmită întreaga noastră simpatie pentru locuitorii comunelor Gheorgheni şi Lacul Roşu, români sau maghiari deopotrivă.

Voci din sală:

Oraşe!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Va fi, se cere să fie oraş.

În aceste condiţii, eu aş dori şi pornind de la aceste premise realiste pe care le-a cantonat şi domnul deputat Valer Dorneanu de la acest microfon, aş dori, însă, să analizez acest act ce vi se propune, tocmai pentru ca să fie realizat în parametrii corectitudinii.

Aici sunt două probleme care sunt de ordin general. Fără nici o discuţie, avem o rezervă faţă de această inflaţie de declarări de comune oraşe şi aşa mai departe şi nu suntem prezumţioşi, ci afirmăm direct că de multe ori, pe acest număr generic, se realizează o manevră nu numai propagandistică, dar şi o manevră de cantonare administrativă, în vederea viitoarelor alegeri, a partidului de guvernământ. Este un lucru cunoscut, dar trebuie să-l apreciem de la caz la caz.

În al doilea rând, daţi-mi voie să mă adresez direct domnului deputat Valer Dorneanu. Spre deosebire de alţii, tezele naţionaliste nu le vom abandona niciodată, pentru că viitorul acestui popor român este teza fundamentală după care urmărim absolut orice obiectiv în activitatea noastră parlamentară.

Dacă unii le abandonează, este în funcţie de demnitatea lor şi îi priveşte. Cum se spune în Biblie: nu noi îi judecăm!

În ceea ce priveşte observaţiile mele pur tehnice, vreau să vă spun că, din păcate, nu se poate supune la vot acest proiect de lege, având în vedere că el se bazează pe un recensământ fals.

Vă rog să urmăriţi centralizatorul acestui recensământ care vi s-a înfăţişat şi să constataţi că există centralizate nouă circumscripţii sau secţii de votare, cu număr de persoane înscrise, variabil de la 2.610 la 79, dar la Secţia de votare nr. 9 nu există nici o persoană înscrisă în listă pentru referendum, deşi la această secţie de votare apar 60 de voturi pentru.

Categoric că ne aflăm în prezenţa unui act care nu poate să fundamenteze o lege. Poate am fost dur spunând că este fals, dar am inclus în noţiunea de fals şi o greşeală neverificată de cei care au depus acest centralizator.

În aceste condiţii, solicit retrimiterea la comisie, ca să ni se înfăţişeze adevăratele rezultate ale unui alt referendum. Nu este vorba de o greşeală pe care noi o putem corecta din goana condeiului aici, este un act.

În al doilea rând, acest oraş, ce urmează a fi constituit municipiu, prin proiectul de lege, urmează să subsumeze localităţi componente de numire Gheorgheni şi Lacul Roşu.

După câte ştiu, localitatea Lacul Roşu are statut de staţiune balneoclimaterică şi este mai mult decât discutabilă includerea unei staţiuni balneoclimaterice în perimetrul administrativ al unui municipiu.

Este necesar aici avizul ministerului care transportă turismul, sau cum s-a fi numind el la această oră, pentru a fundamenta condiţiile în care, prin includerea într-un municipiu a unei staţiuni balneoclimaterice - situaţie de excepţie - aceasta mai poate să funcţioneze ca atare.

Este un al doilea motiv, pur tehnic, pentru care solicit retrimiterea proiectului la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Oltean. Vă rog să vă referiţi şi la condiţiile de ansamblu pe care trebuie să le îndeplinească un municipiu şi dacă dumneavoastră aţi verificat excepţia ridicată cu privire la corectitudinea recensământului.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este necesar să precizez că schimbarea statutului juridic a unei localităţi din comună în oraş, din oraş în municipiu este foarte bine reglementată prin Legea nr. 351/2001 privind planul de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV-a, Reţeaua de localităţi.

Orice fel de schimbare a statutului juridic nu se poate face decât cu respectarea strictă a tuturor prevederilor şi a tuturor condiţiilor impuse de această lege, prevederi care se coroborează cu cele ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Atunci când am fost sesizaţi cu această propunere legislativă, ea n-a fost depusă în dezbaterea comisiei până n-am verificat dacă aceste criterii sunt îndeplinite.

Aş vrea să precizez că doar criteriul de populaţie este singurul pe care această propunere legislativă nu-l îndeplineşte, însă comisia a apreciat, luând în analiză toţi factorii determinanţi, că acest criteriu nu poate fi de natură a împiedica nesusţinerea schimbării statutului juridic al acestei localităţi.

Aş vrea să precizez, de asemenea, că Lacul Roşu este o localitate care face parte din localităţile componente ale oraşului Gheorgheni, conform Legii nr. 2/1968. În consecinţă, nu poate fi vorba de încălcarea prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, în ce priveşte rezultatele referendumului la Secţia de votare nr. 9 pe care domnul deputat Bolcaş a invocat-o ca fiind ilegală, datele care sunt la dosarul acestei propuneri legislative şi pe care noi le-am luat în calcul susţin că pe listele de referendum au fost înscrise la această secţie de votare 70 de persoane, toate 70 au participat şi au votat...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

O linie trasă!

Domnul Ioan Oltean:

La mine nu este trasă nici un fel de linie... Din care: 60 de voturi valabil exprimate, 10 voturi nule.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Poftiţi centralizatorul. Este linie?!

Domnul Ioan Oltean:

În centralizator este linie, eu am, însă, procesul-verbal încheiat la Secţia de votare nr. 9, semnat, ştampilat, parafat, din care rezultă că au existat persoane ce s-au prezentat la vot şi au votat în consecinţă.

Din aceste considerente, comisia a apreciat că nu există elemente care să împiedice susţinerea acestei propuneri legislative şi raportul pe care l-a întocmit a fost unul favorabil. Eu nu pot decât să menţin acest punct de vedere al comisiei şi să vă rog, domnilor colegi, să-l susţineţi şi dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule preşedinte, 10 secunde!

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dumneavoastră aţi fost de acord să ne lămurim puţin cu criteriile în care se pot înscrie oraşele pentru a căpăta statutul de municipiu şi aşa gândeam că trebuie să răspundă şi domnul preşedinte. Din păcate, domnia sa ori n-a înţeles că noi vrem ca aceste principii cât de cât să fie explicate şi nu să afirme că le-a îndeplinit - că aceasta ştiam şi noi, după prima expunere de motive - şi în al doilea rând vreau să-i fac observaţia domnului preşedinte de comisie că domnia sa a fost superficial când a întocmit actele. Noi avem nişte acte cu nişte date, iar domnia sa are un proces-verbal cu totul altele. Aşa de superficial se lucrează la această comisie? Păi bineînţeles că trebuie criticat! Şi în condiţiile acestea, nu putem fi de acord cu discuţii în bună cunoştinţă de cauză.

Solicit pe domnul preşedinte de comisie să explice, pentru că eu am o nelămurire. Nu sunt un om priceput în administraţia publică şi locală, recunosc, am alt statut de studii superioare, dar atunci când se dau cifrele acelea în expunerea de motive: că are atâta producţie, că are atâta venit naţional pe cap de locuitor, că are atâtea performanţe economice, în ce limită se înscriu, dacă domnia sa zice că sunt foarte clar... Adică, ne-a şi persiflat puţin, pe mine! ".. foarte clar delimitate în legea aceea... Dacă sunt foarte clar, să ni le explice, cât de cât, aici, nu să spună că se îndeplinesc.

Şi încă ultimul. Acel criteriu al populaţiei este foarte important. Eu l-am invocat primul. În condiţiile acestea, dacă o comisie ca a domniei sale poate spune că multe oraşe din judeţul Prahova - să revin la acesta, că îl ştiu mai bine - îndeplinesc criteriul populaţiei, din acele criterii prevăzute de legea pe 2001, atunci vin şi eu imediat şi mai fac vreo zece municipii.

Dar, eu socotesc că domnia sa trebuie să ne lămurească asupra tuturor acestor probleme, nu să le bălmăjească puţin aici, ca să inducă puţin un sentiment că noi suntem vinovaţi şi nu domnia sa, care a fost superficial în întocmirea acestor documente.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

A intra într-o discuţie cu domnul deputat Tudor înseamnă pierdere de timp, evident.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Drept la replică!

Domnul Ioan Oltean:

Eu, însă, îmi pot permite să-i pun la dispoziţie toată documentaţia pe care comisia a avut-o în vedere atunci când a analizat această propunere legislativă. Mi se pare absolut inutil ca eu să plictisesc o întreagă sală cu informaţii pe care domnia sa nu le cunoaşte. Poate să pună mâna pe carte şi să citească.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să respectaţi Regulamentul.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Una măcar să spună!

Pe de altă parte, vreau să îi amintesc domnului deputat Tudor şi colegilor dânsului că doar în urmă cu o jumătate de oră în dezbaterea plenului a fost o altă propunere legislativă a cărei asemănare cu aceasta este aproape totală. La vremea respectivă nu numai că nu a contestat, ci a venit şi a susţinut propunerea respectivă. Iată modul de acţiune al unor deputaţi şi lipsa totală de informare şi de bunăcredinţă.

Domnule preşedinte,

Vă asigur pe dumneavoastră şi pe toţi colegii că la nivelul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic nu se manifestă superficialitate atunci când este vorba de analiza unui act normativ.

La nivelul acestei comisii sunt oameni care au lucrat în administraţie publică şi care au o pregătire adecvată. Sunt oameni care nu au lucrat în armată, ci au lucrat în administraţia publică efectiv şi îşi pot permite să aibă un punct de vedere autorizat.

Nu mi-aş putea permite să vin în faţa dumneavoastră pentru a susţine o propunere legislativă sau un raport atâta timp cât nu am convingerea fermă că propunerea sau raportul reflectă realitatea şi sunt întru totul în consens cu actele normative în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Vă rog, domnule preşedinte. Drept la replică!

Domnul Valer Dorneanu:

V-a pomenit numele domnul Oltean?

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, şi v-aş ruga să fiţi şi dumneavoastră atent la ceea ce discutăm, cum suntem şi noi. Altfel, ştiaţi că mi-a pronunţat numele de două ori, ba chiar şi după aceea, într-un context de frază.

Eu vreau să îi solicit domnului preşedinte de comisie să îşi ceară scuze asupra jignirii pe care mi-a adus-o. Rareori mă jigneşte cineva. Şi numai când cineva mă supără mă manifest ca astăzi, după ce domnul Dorneanu m-a taxat nemeritat chiar la începutul şedinţei.

Domnule preşedinte de comisie, din păcate nu vă reţin numele, şi aici eu sunt vinovat, vă solicit să îmi acordaţi scuzele dumneavoastră pentru că dumneavoastră mi-aţi spus că o discuţie cu mine este pierdere de timp.

Din păcate, cu dumneavoastră este pierdere de timp, şi eu nu vă voi da scuze şi dacă mi le veţi cere, pentru că, din nou, revenind aici, la comisie, nu aţi îndeplinit cerinţa domnului preşedinte, de a ne explica măcar un criteriu. Aţi spus că noi suntem profesionişti, şi am constatat că se îndeplinesc şi sunt multe şi eu sunt de vină că nu cunosc Legea administraţiei publice locale în acest domeniu. Recunosc, fiind, în viaţa mea, cercetător ştiinţific, inginer electronist şi alte funcţii, că nu cunosc multe legi. Pe cele pe care nu le cunosc le citesc. De altfel, nici măcar matematică nu cunosc cât aş vrea, nici inginerie cât aş vrea, acesta nefiind un motiv de ruşine, pentru că cine spune că cunoaşte foarte multe, acela chiar că nu cunoaşte nimic. Cazul în speţă al domnului preşedinte de comisie.

Deci, domnule preşedinte, aţi venit şi ne-aţi repetat aceeaşi treabă: că sunteţi profesionişti şi să vă credem pe cuvânt. Dar noi vă rugăm de două ori eu, odată preşedintele, şi sunt convins că şi restul colegilor noştri - aşteptăm să ne explicaţi măcar un criteriu îndeplinit. De ce le încurcaţi aşa pe toate?

Ca atare, domnule preşedinte, vă rog să îi acordaţi timpul necesar domnului preşedinte de comisie pentru a-mi oferi scuzele pe care le solicit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea asupra textelor proiectului de lege.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat titlul, potrivit amendamentului comisiei.

La cuprinsul articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Mă scuzaţi, domnule preşedinte. O problemă de procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

S-au făcut două propuneri care vizează acelaşi obiectiv: retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Cred că este normal să puneţi mai întâi la vot aceste propuneri, iar, după aceea, eventual dacă este cazul, să se mai treacă la discutarea amendamentelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi dreptate, s-a făcut o asemenea propunere, pe care o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru retrimiterea proiectului la comisie? 20 pentru.

Împotrivă?

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Coaliţia!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, aşa cum dumneavoastră cereţi la toată lumea să vă ceară scuze, eu cred că dumneavoastră va trebui ca două zile să vă cereţi scuze de câte ori interveniţi.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dar pe cine am jignit?! Nu v-am jignit cu nimic! Am spus "Coaliţia".

Domnul Valer Dorneanu:

Eram în timpul votului, şi vă rog să vă păstraţi reacţiile emoţionale pentru altă dată.

42 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea s-a respins cu 42 de voturi împotrivă şi 20 de voturi pentru.

Vă rog să observaţi că la amendamentul de la pct.2 comisia propune despărţirea în două a articolului unic.

Art.1, pe care îl găsiţi la amendamentul de la pct.2. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis în totalitate.

Art.2, pe care îl găsiţi la amendamentul de la pct.3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.3. Nu. Adoptat în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs proiectul de lege, pe care îl vom supune votului final în ziua de marţi.