Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi, ne întoarcem la punctul 10, pentru că a venit raportul înlocuitor. Liderii de grup au acest raport, l-am încărcat, are vreo 40 de pagini. Dau cuvântul iniţiatorului. Vă rog, domnul secretar de stat. Nu, nu... A, este reexaminare, iertaţi-mă!

Din partea Comisiei juridice, domnul Nica.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raport înlocuitor asupra cererii de reexaminare a Legii privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.

În conformitate cu prevederile art.137 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu cererea de reexaminare a Proiectului de Lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoanele fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, formulată de Preşedintele României.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării de terenuri agricole situate în extravilan de către persoanele fizice cetăţeni români, respectiv, cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul pentru Spaţiul Economic European, precum şi apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat care este parte la Acordul privind Spaţiul Economic European.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 17 decembrie 2013 şi trimisă la promulgare în data de 19 decembrie 2013.

Cererea de reexaminare vizează în parte legea trimisă la promulgare.

Motivele cererii sunt următoarele: Titlul 1 transmis promulgării face referiri la unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice.

Aceeaşi menţiune se regăseşte şi în art.1 lit.b) din lege.

În acelaşi timp, art.2 alin.(2) prevede că "Legea se aplică atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene."

În consecinţă, aceste prevederi contradictorii pot crea o confuzie cu privire la sfera de aplicare a legii.

De asemenea, art.2 alin.(2) din legea supusă reexaminării stabileşte că "Prevederile prezentei legi se aplică cetăţenilor români, respectiv cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European şi persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European."

Această reglementare nu este clară, întrucât trebuie prevăzut expres dacă legea se aplică şi persoanelor juridice având naţionalitate română sau numai persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, altele decât cele române.

Vânzarea terenurilor agricole extravilane care se află în patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului trebuie să se realizeze exclusiv printr-o procedură de licitaţie publică, şi nu prin parcurgerea procedurii de vânzare-cumpărare reglementată de prezenta lege.

În articolul 4 din lege se reglementează dreptul de preempţiune în cazul înstrăinării prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Printre persoanele titulare ale dreptului de preempţiune sunt menţionate şi persoanele care îşi desfăşoară activităţi agricole pe raza teritorial-administrativă a localităţii.

În această situaţie, legea nu oferă criteriile prin care aceste persoane pot face dovada calităţii de agricultor, articolul 25 din lege prevăzând că se vor elabora norme metodologice pentru aplicarea legii.

Apreciază preşedinţia oportun ca aceste criterii să fie prevăzute în cuprinsul legii, iar nu printr-un act normativ inferior legii.

În conformitate cu art.9-13 din lege, se înfiinţează Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, denumită în continuare "Autoritatea".

Această entitate, ADS, exercită în numele statului prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului privat al statului.

În consecinţă, Autoritatea, având un drept de preempţiune, potrivit art.4, va putea cumpăra, în numele statului român, terenuri agricole extravilane.

În conformitate cu art.13 din legea supusă reexeminării, Autoritatea primeşte atribuţiuni cu privire la verificarea exercitării dreptului de preempţiune.

În cererea de reexaminare s-a considerat oportun ca această verificare a procedurii să fie conferită prin lege unei alte autorităţi, iar nu celei implicate efectiv în desfăşurarea procedurii, în calitate de beneficiar al dreptului de preempţiune.

În ceea ce priveşte aplicarea legii trimise spre promulgare, art.25 prevede că: "Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice vor elabora, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, norme metodologice".

În acest context, pentru a se evita un blocaj în ceea ce priveşte tranzacţiile care au ca obiect vânzarea-cumpărarea de terenuri agricole extravilane, se consideră că ar trebui să se prevadă ori că legea va intra efectiv în vigoare la data aprobării prin adoptare, prin Hotărâre a Guvernului, a normelor metodologice, ori că în intervalul de timp de la data intrării în vigoare a legii până la data aprobării normelor metodologice urmează a se aplica legislaţia civilă de drept comun în materia dreptului de preempţiune.

Totodată, legea trebuie să prevadă şi procedura de urmat în cazul în care dreptul de preempţiune nu este exercitat de către beneficiarii legali, iar vânzătorul terenului pe piaţa liberă primeşte ofertă de preţ mai mică decât oferta din vânzarea terenului agricol în extravilan făcută la momentul declanşării procedurii.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, şedinţa privind cererea de reexaminare şi documentele depuse în acest sens a fost în data de 18 februarie 2014.

La dezbateri au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 26.

În cadrul dezbaterilor a participat, ca invitat şi din partea Ministerului Agriculturii, domnul Daniel Butănoiu.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea Proiectului de Lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoanele fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, cu amendamentele admise, aşa cum sunt redate în Anexa nr.1 la prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr.2.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare...

Domnul Tinel, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Eu cu un ochi râd şi cu unul plâng. Râd pentru că... sau mă bucur pentru că cererea de reexaminare a fost adoptată de plenul comisiei sesizate în fond şi plâng pentru că, pe procedură, regulamentar, am impresia că asistăm la un nou proiect de act normativ.

Şi am să citesc acum din prevederile art.137 alin.(2), cu privire la cererea de reexaminare: "Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi este de competenţa comisiei permanente care a fost sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă. Aceasta va întocmi un raport cu privire la obiecţiile din cererea de reexaminare, respectiv la adoptarea sau respingerea acesteia".

Păi dacă avem o cerere de reexaminare cu 7 puncte explicite pe care noi trebuie să ne pronunţăm în comisia de fond, comisia de fond nu poate face altceva decât să adopte, să se pronunţe pe cele 7 capete de modificare solicitate prin cererea de reexaminare.

Or, eu constat că în comisia de fond, în afara capetelor sesizate de... sau aspectelor sesizate de Preşedintele României prin cererea de reexaminare s-au făcut şi amendamente în plus care modifică fondul legii, aşa cum a fost ea supusă plenului şi aprobată de Camera Deputaţilor.

Mă simt un pic frustrat, pentru că în comisia avizatoare, Comisia pentru agricultură, dacă este un proiect nou de act normativ, n-a mai venit.

Poate că şi noi am fi fost dispuşi să îmbunătăţim proiectul de act normativ.

Deci, încă o dată: regulamentar, comisia sesizată în fond trebuia să se pronunţe exclusiv la capătul de cerere de reexaminare, nu pe amendamente.

Observ aici, în text, corelare şi amendamente cu Legea notarilor publici, amendament introdus în comisia de fond.

Păi, să mă ierte Dumnezeu, dar nu face obiectul cererii de reexaminare a Preşedintelui României.

Deci, din punctul acesta de vedere, ea încalcă art.137 alin.(2) vizavi de obiectul cererii de reexaminare şi avem în momentul de faţă o lege nouă care se supune regulamentar unei alte proceduri.

Rămâne ca plenul, domnule preşedinte, să stabilească dacă procedura regulamentară a fost încălcată în această chestiune.

Dumneavoastră spuneţi că cererea de reexaminare este acceptată şi admite în totalitate.

Am avut un raport anterior care admitea în parte cererea de reexaminare.

Astăzi, raportul înlocuitor spune "admite în totalitate cererea de reexaminare".

Încă o dată spun: procedural, art.137 a fost încălcat.

Ca şi interes de promovare a legii, şi de finalizare a dezbaterilor şi a procedurilor privind intrarea în vigoare a acestei legi, ştiu că există din partea tuturor actorilor politici acest interes legitim de a avea o lege funcţională.

Poate însă acest interes legitim călca în picioare şi prevederile regulamentare? Şi aici este mare întrebare.

Ne bucură că s-au acceptat aspectele sesizate prin cererea de reexaminare, dar ne întristează că acceptarea acestor aspecte s-a făcut cu încălcarea propriului nostru regulament de funcţionare.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles că cu un ochi râdeţi, cu unul plângeţi. Părerea mea este că ar trebui să vă hotărâţi.

Vă rog, domnul Nica.

Da, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Comentariile dumneavoastră ironice, rugămintea mea este să le faceţi de aici. (Arată spre tribună.)

Rolul dumneavoastră acolo este cu totul şi cu totul altul.

Eu am explicat din punct de vedere procedural că am luat un drept parlamentarilor vizavi de participarea lor, de... eu ştiu, de intenţia lor de a îmbunătăţi o lege, dar dumneavoastră aţi folosit acest tertip cu privire la reexaminare pentru a modifica tot fondul legii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, are cuvântul domnul Nica, vă rog. Din partea Comisiei juridice.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă aici că o lege trebuie să fie predictibilă. Şi pentru asta, noi, Comisia juridică, ca şi comisie de fond, am ţinut cont de o decizie a Curţii Constituţionale din care vreau să citesc, să audă şi colegii noştri.

"Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr.991 din 1 octombrie 2008 cu privire la analiza art.77 alin.(2) din Constituţie, de unde rezultă că trebuie reexaminate textele cuprinse în cererea Preşedintelui României, precum şi cele care au legătură cu acestea, fiind necesară corelarea tehnico-legislativă a tuturor dispoziţiilor din lege".

În acest context, pot fi modificate chiar şi unele dispoziţii ale legii care nu au fost în mod expres cuprinse în cererea de reexaminare.

Astfel, poate admite în întregime, deci comisia poate admite în întregime sau parţial solicitarea, poate să o respingă, ori poate să modifice în totalitate sau parţial anumite texte care au legătură cu cererea de reexaminare, inclusiv prin recorelarea dispoziţiilor legii.

Avem pretenţia că la Comisia juridică suntem profesionişti ai dreptului.

Prin urmare, noi nu am făcut altceva decât să respectăm toate aceste prevederi. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege important, a cărui dezbatere este bine să fie amplă şi cât mai aplecată. Şi, aşa cum a spus şi domnul vicepreşedinte al comisiei, este foarte bine să ne referim şi la faptul că această lege se aplică şi pentru tranzacţiile între cetăţenii români, nu numai..., pentru că în dezbaterea publică a fost prezentă foarte mult tema că vorbim despre vânzarea terenurilor către cetăţeni străini.

Această lege, cu toate criteriile, cu toate articolele ei, se aplică şi în tranzacţiile, vânzările-cumpărările de terenuri extravilane între cetăţeni români.

Drept pentru care sunt anumite reglementări care din punctul nostru de vedere nu pot fi acceptate.

Dacă din 1989 până în prezent un cetăţean român, în acea fâşie prevăzută aici, de 30 de kilometri, putea să vândă liber, fără niciun fel de constrângeri, avize de la Ministerul Apărării, de la alte servicii ş.a.m.d., către un alt cetăţean român, terenul lui extravilan, pe baza acestei legi nu va mai putea face aşa ceva.

Este o restricţionare după 24 de ani de democraţie în vânzarea-cumpărarea de terenuri între cetăţeni români.

Pe de altă parte, sunt câteva dispoziţii care sunt contradictorii în urma dezbaterilor parlamentare şi reies din raport.

Dacă la începutul legii se prevede o listă de prioritate pentru cei care beneficiază de dreptul de preempţiune la preţ şi condiţii egale, repet, la preţ şi condiţii egale, s-a introdus un alineat prin care, în cazul în care cel care este de rang inferior în lista de priorităţi doreşte sau dă un preţ mai mare, iar cel de rang superior un preţ mai mic, vânzătorul nu este obligat să vândă, ci va putea să reia procedura.

Este o contradicţie faţă de prioritatea celor care beneficiază de drept de preempţiune, al cărui principiu este: la preţ şi condiţii egale.

Şi încă un aspect, dacă îmi permiteţi. Prevederea introdusă prin care din oficiu se notează în toate cărţile funciare, pentru toate terenurile situate în extravilan în această fâşie de 30 de kilometri, şi atenţie, sunt afectate 19 judeţe din 41 ale ţării, 19 şi locuitorii unor oraşe mari care pot avea în proprietate teren extravilan, începând de la Iaşi şi Galaţi şi Constanţa, până în Oradea, această notare obligatorie în toate cărţile funciare, vorbim de milioane de cărţi funciare, că acel teren este supus avizului special de la Ministerul Apărării Naţionale şi de la alte organe ale statului cu atribuţii în domeniul Siguranţei Naţionale, va bloca pur şi simplu activitatea oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară în următoarele luni sau următoarea perioadă.

Astfel că, din punctul nostru de vedere, în această formă, Grupul UDMR nu va putea susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Máté Andras, vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe procedură am solicitat cuvântul.

În plen, am prelungit termenul de dezbatere a ordinii de zi până la 12,20, a expirat timpul de 10, chiar de 15 minute.

Dacă am dori să continuăm, ar trebui convocat un Birou permanent, Comitetul liderilor, pentru a stabili un nou program, fapt pentru care eu vă solicit să sistăm dezbaterile şi continuăm la următorul plen săptămâna viitoare.

Sau, dacă se doreşte un nou plen, e nevoie, după regulamentul nostru, de o şedinţă a Biroului permanent. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am zis să continuăm până finalizăm această lege, după care închidem şedinţa.

Vă rog, domnul deputat.

Am rugămintea să luaţi loc toţi în sală.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Foarte scurt despre această lege din partea Grupului Partidului Social Democrat.

În primul rând, mă bucur că am reuşit să respectăm angajamentul după ce a fost trimisă legea înapoi către Parlament, de către domnul preşedinte, şi să o avem în dezbatere la mijlocul lunii februarie. De la bun început ministerul - şi mă bucur că şi domnul ministru Daniel Constantin este prezent aici - a recunoscut că poate fi îmbunătăţită. Toate aceste îmbunătăţiri ministerul le-a propus, au fost adoptate, erau în special de datoria Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru că erau aspecte legate pe partea aceasta, şi nu neapărat în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Este o lege necesară, doar vreau să spun că, în absenţa acestei legi, fermierii români ar fi pierdut mult mai mult. De aici încolo, lucrurile sunt reglementate în mod egal atât pentru români, cât şi pentru străini şi sperăm să vedem din ea... evident, în anii următori poate fi îmbunătăţită această lege, dar să sperăm că vedem, în primul rând, o creştere a competitivităţii fermierilor români.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Doamna Adam, vă rog frumos.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu mă pot abţine să nu remarc superficialitatea cu care am tratat şi, observ eu, continuăm să tratăm un proiect de lege care este foarte important atât pentru cetăţenii ţării noastre, cât şi pentru cei din comunitatea europeană.

Sub pretextul că ne gândim la fermieri, sub pretextul că vrem să le uşurăm munca, să le creăm anumite condiţii, nu facem decât să-i încurcăm şi mai rău şi să-i băgăm într-un hăţiş de avize şi alte probleme cu care nu ştiu cum o să o scoată la capăt.

Vreau să vă spun că în Tratatul de aderare pe care România l-a semnat cu Uniunea Europeană s-a precizat că terenul arabil este un capital, în vreme ce ţări precum Ungaria au considerat acelaşi teren ca un bun naţional.

De asemenea, vreau să subliniez că România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut nicio notificare cu privire la vânzarea terenurilor către străini, în vreme ce toate celelalte ţări au notificat Uniunea Europeană cu privire la interdicţiile aplicate.

În România, persoanele juridice nu au niciun fel de restricţie la cumpărarea terenului arabil, nu ştiu de ce această grabă a noastră de a reglementa ceva ce oricum există. Singura lor restricţie, sau nu e o restricţie, singura lor problemă este că trebuie să aibă preempţiune asupra vecinilor de lot. De asemenea, cei 30 de kilometri de la graniţă, mi se par insuficienţi, în condiţiile în care Polonia are 150 de kilometri de la graniţă.

În continuare, legea vânzării terenurilor nu asigură pentru români accesul la pământ şi nu protejează resursa strategică pentru agricultorii din ţara noastră. Se stabileşte o concurenţă neloială între români şi străini în ceea ce priveşte achiziţia de terenuri.

Cu regret vreau să spun că Guvernul de astăzi nu apără nici interesele ţării şi nici interesele cetăţenilor săi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Aşa cum foarte bine au arătat câţiva antevorbitori, există încă numeroase probleme legate de această lege. Ar fi înţelept să o votăm după ce ajungem la o formă care înlătură toate aceste motive de suspiciune şi motive care vor genera efecte negative, confuzii, blocaje. Vă spun că după adoptarea primei forme a acestei legi am primit un val de mesaje de la numeroşi cetăţeni români, care erau profund nemulţumiţi de prevederile ei. Există riscul ca, dacă ne pripim şi dacă ne grăbim acum să o adoptăm astăzi, eventual, la votul final, să urmeze din nou nemulţumiri, dezbateri, scandaluri. Haideţi, mai bine, să avem înţelepciunea şi să găsim o cale procedurală, să mai amânăm un pic luarea unei decizii. Aici, liderii de grup ar putea să ceară, eventual, sau să caute o formă...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Cernea, haideţi, că nu vreau să vă mai las să insistaţi în greşeală. Noi suntem la o lege de reexaminare...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Bun.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

...nu suntem în faţa unui proiect de lege, cum ne spuneţi dumneavoastră.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Dacă este... dacă este o cale procesuală...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sunteţi în eroare, domnule.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Bun. Am folosit termenul "dacă". Dacă există o cale procedurală, vă rog să o folosiţi...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu există. Vă mulţumesc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Dacă nu există, vă rog să...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Faceţi un proiect de lege dumneavoastră, o iniţiativă legislativă şi o aprobăm cu drag.

Vă mulţumesc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vă cer însă mai multă înţelepciune în tratarea acestor lucruri. Altfel...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu vă cer înţelepciunea de a înţelege cum aţi greşit şi cum greşiţi când puneţi doar problema aşa.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Abia acum câteva minute a fost postat raportul pe site.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Încă o dată, vă învederez faptul că vorbim de o reexaminare a unui proiect de lege, şi nu de un proiect de lege. Aici este eroarea dumneavoastră. Învăţaţi diferenţa dintre cele două lucruri şi pe urmă veniţi la microfon.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Ciuhodaru. Cred că este o problemă de procedură, da?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Domnule preşedinte, exact cum a zis şi Grupul parlamentar al UDMR, suntem în afara procedurilor regulamentare, art.86 alin.(1). Vă reamintesc acest lucru şi că dezbaterea acestei legi ar trebui amânată pentru săptămâna viitoare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule ...

Dacă aveţi observaţii la amendamentele admise, de la punctul 1 la punctul 65?

Vă rog, domnule Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, am mai multe amendamente respinse, notificate ca atare şi am o intervenţie şi la poziţia 13 ...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Amendamente admise, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

La amendamente admise, la poziţia... poziţia 14, legat de... articolul 4, alineatul (1) din articolul 4.

Deci asta ar fi prima intervenţie a mea.

Vă rog să observaţi că la punctul 3 al solicitării preşedintelui se vorbeşte de necesitatea... deci, în această situaţie, legea nu oferă criterii prin care aceste persoane pot face dovada calităţii de agricultor. Deci preşedintele solicită să se introducă în lege un articol prin care să se specifice dacă aceştia... şi cum pot dovedi că sunt agricultori. Pentru că în textul trimis la promulgare, printre preemptori, apar persoanele care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii. Or, onor Senatul, în loc să introducă o prevedere clară, ce se înţelege prin agricultori, a eliminat această preempţiune. Ca atare, în raportul pe care-l aveţi la amendamente admise, se admite... ei au înlocuit "persoane care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii", au înlocuit cu "în aceeaşi tarla".

Or, onor Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a eliminat şi "aceeaşi tarla", pentru că, într-adevăr, nu peste tot se uzitează, mai nou, această expresie.

Numai că s-au pierdut, dintre preemptori, "persoanele care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii". Deci dacă nu este în imediata învecinare a terenului respectiv, se află la două parcele mai încolo, nu mai intră în categoria preemptorilor, deşi locuieşte în aceeaşi localitate, este proprietar în aceeaşi localitate.

Eu am menţinut şi sper că... unde este domnul vicepreşedinte? Vă aduceţi aminte că eu am susţinut menţinerea textului trimis la promulgare, cu menţinerea persoanelor care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii, care a dispărut. Nici ca raport, nici ca amendament respins nu apare, nici... aţi eliminat tarlaua, care era în varianta Senatului, dar, încă o dată spun, preşedintele României nu a solicitat eliminarea acestei preempţiuni, ci a solicitat ...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles, domnule Árpád.

Răspuns, domnul Nica. Vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Este adevărat că în cererea de reexaminare domnul preşedinte a cerută să se menţioneze cum se poate face dovada că o persoană desfăşoară activităţi agricole pe raza unităţii administrativ-teritoriale. Asta poate să fie oraş, comună sau judeţ.

Şi, atunci ... şi, de asemenea, era amendamentul la Senat că poate să fie preemptor cineva care este proprietar în acea tarla. Şi am să o iau de aici. În primul rând, o tarla, ca unitate de măsură cadastrală, care este prevăzută în normele tehnice de la cadastru, din Legea nr.7, poate să fie de 50, de 100 de hectare. Nu este normal ca cineva care este proprietar într-o latură a acelei tarlale şi într-o parcelă cadastrală, pentru că, atenţie, o tarla poate să aibă 100 de parcele cadastrale. Un proprietar este proprietar pe două-trei parcele în aceeaşi tarla. Prin urmare, într-o tarla 5, pot fi o sută de proprietari. Şi atunci aţi văzut că esenţa dreptului de preempţiune este regula pe care a stabilit-o legiuitorul, pentru că pleacă de la dreptul de preferinţă, dreptul de preempţiune însemnând un vecin, un arendaş sau un coproprietar. Şi nu are logică să trimitem pe unul care este în extremitatea tarlalei ca drept de preempţiune, ca să blocăm circuitul juridic civil.

De asemenea, am eliminat - şi aici îmi cer scuze dacă este o greşeală, că pe presiunea în care s-a lucrat, poate ... dar noi o corelăm după aia, că, într-adevăr, amendamentul Domniei Sale este respins, pentru că nu ai cum să faci dovada, şi nu am mai trecut la preemptori pe cei care desfăşoară activităţi agricole. Şi am lăsat numai coproprietarii, că este normal că pot fi în coindiviziune din diverse motive, dar cel mai des caz este din moştenire sau în urma unui contract de vânzare-cumpărare în indiviziune, arendaşii, pentru că am făcut la Codul civil legea, şi ceilalţi vecini, dar, în forme limitrofe. Asta a fost raţiunea şi eu îmi cer scuze dacă, într-adevăr, o corelăm, este amendament respins. Domnia Sa l-a susţinut, dar la comisie a fost amendament respins.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Árpád. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci, solicit să supuneţi votului amendamentul respins, de a reintroduce printre preemptori şi persoanele care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii, aşa cum aţi mai votat-o o dată şi a fost trimisă la promulgare. Nu este respinse, acum s-a recunoscut că era...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Când o să ajungem acolo... dar aici suntem la amendamente admise.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este la poziţia 15, articolul 4 alineatul (1), adică poziţia 14, articolul... pagina 16... pagina 8, pagina 8... pagina 7, poziţia 13, pagina 7.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, dat fiind faptul că este o chestiune... nu e de tehnică legislativă, e de fond, de modificare a legii, vă solicit retrimiterea la comisie o săptămână. Până atunci, comisia să înţeleagă că amendamentele respinse trebuie trecute în raportul înlocuitor, ca să avem ce să discutăm. Altfel, o modific pe fond legea. Aici nu mai este nicio chestiune de tehnică legislativă sau de corelare. E de adoptare sau de respingere a unui amendament care modifică sensul legii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Am o rugăminte. 5 minute de pauză. Comitetul liderilor, am rugămintea să vină. (Consultări cu liderii grupurilor parlamentare.)

Domnul Scutaru. Vă rog.

Comitetul liderilor a decis. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Márton Árpád. Vă rog să votaţi.

Cu 153 de voturi contra, opt abţineri şi 76 de voturi pentru, propunerea domnului Márton Árpád a fost respinsă.

Alte observaţii dacă aveţi la capitolul de amendamente admise, de la punctul 1 la punctul 65?

Vă rog. Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, am amendament respins, trecut ca amendament respins la poziţia 2.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu vă rog, sunt acum la capitolul amendamente respinse, de la punctul 1 la punctul 65.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Numai că acest amendament se referă la punctul...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

...15 spuneaţi.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

...15.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu, punctul 16 şi mai ales că domnul ministru a susţinut că este altfel. Poate ne ajută în acest amendament al nostru, pentru că în textul art.5 alin.(1) apare şi lista preemptorilor întocmită conform modelului stabilit. Deci persoana care doreşte să vândă trebuie să aducă şi lista preemptorilor. Vedeţi, este obligat badea Ion să aducă şi lista preemptorilor şi noi nu credem că trebuie să se ocupe cu asta. El vine cu solicitarea, cu cererea, cu toate elementele prin care se identifică parcela care se doreşte a fi vândută, nu trebuie să vină şi cu lista preemptorilor. Deci, amendamentul respins de la poziţia 2 elimină obligativitatea cetăţeanului care doreşte să vândă de a aduce şi lista preemptorilor. E în grija primăriei. De fapt, şi domnul ministru aşa a susţinut adineauri. Nu ştiu dacă este atent, dar a spus că nu este aşa ceva în lege. Şi este în lege. Şi, dacă credeţi că nu trebuie să fie, atunci, votaţi-ne amendamentul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule ministru. Vă rog.

Domnul Daniel Constantin (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale):

Bună ziua.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Într-adevăr, lista de preemptori este în lege. Deci cel care vrea să vândă trebuie să vină cu lista de preemptori, dar atât. Primăria este cea care se ocupă de tot procesul de notificare a direcţiei speciale care se va crea în Ministerul Agriculturii, într-un proces mult simplificat faţă de procesul anterior.

Cu alte cuvinte, am profitat de cererea de reexaminare pe care a formulat-o preşedintele, pentru a simplifica foarte mult procesul de vânzare. Vânzătorul nu trebuie să meargă decât o singură dată la primărie, cu acea listă de preemptori. Primăria respectivă trimite... afişează la avizier, după care transmite direcţiei speciale create în Ministerul Agriculturii, direcţie care se va ocupa de reglementarea pieţei funciare, după care, cetăţeanul nu face altceva decât să aştepte acasă avizul respectiv. Şi e o formă, cred eu, simplificată, care nu-l pune pe cetăţean nici în situaţia de a transmite scrisori preemptorilor, nici în situaţia de a face mai multe drumuri sau de a dialoga cu direcţia special creată din Ministerul Agriculturii, ci merge o singură dată la primărie, după care aşteaptă avizul. În normele metodologice, o să ne asigurăm că avizul respectiv va sosi pe cale poştală la cel care doreşte să vândă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Pambuccian. Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Eu înţeleg că, în momentul în care statul creează o obligaţie, cam trebuie să aibă grijă şi de îndeplinirea obligaţiei respective, pentru că bietul om chiar nu are nicio vină că-i punem în cârcă toată nebunia asta cu preemptorii. Şi atunci nu văd de ce trebuie să-i creăm o obligaţie în plus de a-i mai şi căuta şi a vedea cine sunt ăia. În mod normal, cel care creează această obligaţie, adică statul, prin lege, să se ocupe de chestiunea asta. Aşa mi se pare logic. Şi aşa mi se pare că vorbim de procese care sunt inutil de complicate. Dar măcar alea care sunt complicate, dar frizează şi logica, să le înlăturăm de acolo.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Domnul Tinel, după care vă dau cuvântul, domnule Nica. Domnule Nica, întâi domnul Tinel şi pe urmă daţi răspunsul la toată lumea.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Textul, aşa cum a fost adoptat şi aprobat de comisie, spune clar, domnule ministru: cererea este însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol şi de lista preemptorilor, întocmită conform modelului. Deci este în sarcina vânzătorului să vină cu lista preemptorilor. Să mă ierte Dumnezeu! Este un text de lege care îl îndatorează şi mai mult pe vânzător, nu-i uşurează munca. Şi aici, aşa cum a spus antevorbitorul, dacă chiar vrem să-i solicităm lista preemptorilor... sau să existe statul, prin primărie, prin cine vreţi dumneavoastră, în modificare de text legislativ, trebuie să-şi ia această obligaţie, acest angajament. Altfel, amendamentul, aşa cum a fost propus de domnul Márton Árpád, este corect. Vine în întâmpinarea vânzătorului, nu-i pune o sarcină în plus. Or, dumneavoastră mă aşteptam să susţineţi acest amendament, domnule. O facem neoperaţională, să ştiţi. O să ne înjure lumea că, în loc să venim cu o lege care să-i încurajeze, am venit cu o lege care-i descurajează total.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Nica. Vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Domnilor colegi, până la un punct, aţi avut dreptate. Dar, vedeţi dumneavoastră, ca un principiu de interpretare a legilor este şi poziţia oficială a cui? A legiuitorului. Şi, atunci, legiuitorul, în speţă comisia sau iniţiatorul, când a spus lista preemptorilor, este o chestiune foarte simplă. Când prezinţi un act de proprietate, că este contract de vânzare-cumpărare, că e donaţie, că e titlu de proprietate, acolo sunt trecuţi vecinii. Şi dacă ai şi contract de arendă, aia este lista pe care trebuie să o prezinţi. Vecinii din actul de proprietate, dacă ai alţi moştenitori, în rest, celelalte proceduri le face primăria, de verificare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Duvăz şi pe urmă domnul Korodi.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Există un obicei, un obicei, din păcate, nu foarte bun la noi, că autorităţile, atunci când nu pot să-şi facă o treabă, să o treacă asupra persoanei. Ne aflăm în faţa unui asemenea exemplu şi cred că este bine să ne lămurească Guvernul şi-l rog respectuos pe domnul ministru să reflectăm asupra acestui subiect şi să nu punem vânzătorul în situaţia de a decide mai ales că preempţiunea este un drept la care unii apelează şi alţii, nu. Autoritatea care reprezintă autoritatea administrativă acolo trebuie să stabilească ea cine este, cine are dreptul şi cine exercită acest drept de preempţiune, că nu neapărat toţi vecinii îl vor exercita. Deci cred că trebuie să reflectăm cu seriozitate asupra acestui subiect.

Aş vrea un răspuns din partea Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Daniel Constantin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că este o chestiune de simplificare, nu am nimic împotrivă. Cred că şi primăria poate să identifice foarte uşor care este lista de preemptori. În spiritul simplificării, nu am nimic împotriva acestui amendament.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Felicitări, domnule ministru!

Atunci supun votului dumneavoastră propunerea domnului Márton Árpád, cu care vom fi de acord cu toţii.

Vă rog să votaţi.

Domnule Ganţ, am rugămintea ...

Cu 277 de voturi pentru, o abţinere şi niciun vot împotrivă, amendamentul a fost aprobat.

Vă mulţumesc.

La capitolul de amendamente respinse, de la punctul 1 la punctul 14, dacă aveţi observaţii?

Vă rog să luaţi loc, domnul... Aveţi observaţii dumneavoastră la amendamente respinse? Bun! Vă rog.

Nu, are procedură domnul. Are procedură, nu vă supăraţi, domnule Cezar, vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

În urmă cu câteva minute, colegul nostru Tinel Gheorghe a cerut un vot pentru retrimiterea la comisie, dar nu s-a întâmplat nimic, nici nu aţi spus că e corectă propunerea.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A fost Comitetul liderilor de grup, domnule Cernea, fiţi atent la şedinţă.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Şi ce s-a decis? Pentru că...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

V-am anunţat, am supus la vot după şedinţa Comitetului liderilor, care a avut loc în faţa dumneavoastră, am supus votului.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Eu vă cer din nou să...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu vă înţeleg că vreţi să fiţi activ, dar fiţi şi inteligent, vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Eu vă cer să folosim acest prilej de reexaminare...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este un moment depăşit, domnule Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

...pentru a face o lege mai bună. Uitaţi-vă câte probleme şi câte neînţelegeri sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Cernea, sunteţi în afara subiectului. Îmi pare rău pentru dumneavoastră şi nici măcar nu înţelegeţi acest lucru, asta-i mai grav.

Bun! Deci dacă la capitolul de amendamente respinse, de la punctul 1 la punctul 14. Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

La punctul 4, pagina 3 la amendamente respinse, o să găsiţi solicitarea noastră de a elimina textul de la punctul 23, amendamente admise, pagina 13, care vorbeşte despre: "În cazul în care în termenul de 30 de zile prevăzut la art.5 alin.(2) un preemptor de rang inferior oferă un preţ superior celui din oferta de vânzare sau celui oferit de ceilalţi preemptori de rang superior lui care acceptă oferta, vânzătorul poate relua procedura cu înregistrarea ofertei de vânzare cu acest preţ cu preemptorii de rang superior."

Şi pe urmă, vine şi un alin.(5), care spune că această procedură se poate face o singură dată.

Noi credem că această procedură prevăzută aici chiar încalcă dreptul cetăţeanului de a reuşi să primească un ban mai mult pentru terenul pe care doreşte să-l vândă.

Deci solicităm eliminarea atât a alin.(4), cât şi a alin.(3) şi poziţia 23, poziţia 24.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Domnul Márton are dreptate şi oricum cred că şi dacă am fi însoţit cu un desen - eventual animat - ceea ce a citit dânsul, tot nu am fi reuşit să producem efecte în lumea reală, altele decât blocarea obţinerii unui preţ mai mare.

După părerea mea, eu nici nu ştiu de ce trebuie să facem legea asta aşa. Pentru că, în mod normal, ar trebui ca regimul juridic al terenurilor să fie acelaşi pentru toată lumea, să fie unul singur. Dar, OK! Facem legea aşa, măcar s-o facem simplă, clară şi în avantajul deţinătorului de teren.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Korodi, vă rog.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am vrut să semnalez chiar la dezbaterea articolului trecut, dar a fost tranşat prin vot într-o direcţie mai bună. Acelaşi lucru este valabil şi aici şi se leagă de procedura de preempţiune.

Stimaţi colegi,

Introducând chiar cu bună intenţie o astfel de procedură, vă daţi seama că, dacă complicăm această procedură, ne vom trezi că, până la urmă, în România, chiar între cetăţeni români sau între entităţi româneşti nu se va mai înregistra nicio vânzare-cumpărare.

Deci, stimaţi colegi, vor fi procese, mii şi mii de procese în diferite judecătorii din cauză că noi, legiuitorul, facem o procedură atât de complicată încât nici măcar cei care sunt foarte iniţiaţi în tot ce înseamnă zona cadastrală, intabulare şi vânzare-cumpărare în agricultură n-o să facă faţă.

Stimaţi colegi,

Greşim foarte mult cu această lege. Cred că intenţiile au fost foarte bune, dar am deviat foarte mult de la acea iniţiativă bună. Cred că ar trebui să găsim la fiecare articol la care mai avem amendamente de simplificare, să simplificăm procedura.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Un moment, vă rog.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Daniel Constantin:

Domnule preşedinte,

Nu susţinem acest amendament.

Cele două clarificări pe care le-aţi contestat nu sunt altceva decât un răspuns la cererea de reexaminare şi a preşedintelui, care ne cere să spunem foarte clar ce se întâmplă, dacă în procesul de preempţiune unul din cei care sunt preemptori vin cu oferte de preţ mai mare. În momentul acela, nu facem prin aceste articole decât să reluăm să explicăm cum se reia procesul de preempţiune, astfel încât cetăţeanul să aibă acces la un preţ mai mare.

Dacă prima dată procesul de preempţiune durează 30 de zile, la reluarea lui, în caz că există un preţ mai mare, procesul este scurtat la 30 de zile, astfel încât să nu blocăm piaţa imobiliară.

Deci cred că sunt două precizări pe care le-am introdus după cererea preşedintelui, care vin să clarifice ceea ce înseamnă procesul de preempţiune.

Sunt convins că probabil n-a fost timp să se citească sau să se analizeze foarte bine aceste amendamente.

Nu susţinem acest amendament.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră... Am rugămintea să fiţi atenţi.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Márton Árpád.

Vă rog să votaţi.

Pentru 76 de voturi, şapte abţineri şi 214 voturi împotrivă.

Propunerea domnului Árpád a fost respinsă.

Dacă mai aveţi alte observaţii la capitolul de amendamente respinse de la punctul 1 la punctul 14? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Stimaţi colegi,

Cele 20 de minute s-au epuizat.

Dacă domnul Cernea are ceva de adăugat? Nu. Vă rog, domnule Cernea.

Domnilor, vă rog să fiţi atenţi. Colegul nostru Cernea are o problemă de regulament.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Mi-aţi pronunţat numele, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Din nou îmi exprim regretul faţă de superficialitatea întregului demers de adoptare a unei legi foarte importante, care s-ar putea să genereze efecte extrem de negative în România. Responsabili sunteţi dumneavoastră dacă veţi vota această lege în această formă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Reexaminare. Nici acum n-aţi înţeles. Nu e vorba de un proiect de lege.

Domnule ministru, vă rog.

Nu, nu e cazul. A ieşit.

Deci avem o...

Domnul Daniel Constantin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vroiam doar să vă mulţumesc şi dumneavoastră, dar şi colegilor senatori pentru rapiditatea cu care aţi răspuns solicitării preşedintelui de reexaminare a acestui proiect de lege.

Cred că este un proiect de lege foarte important şi vreau doar să vă reamintesc că, în lipsa unui act normativ, lege sau orice fel de act normativ, Tratatul de aderare semnat de România în anul 2005 ar intra în vigoare şi asta ar însemna foarte clar, fără niciun fel de restricţie, fără niciun fel de drept de preempţiune pentru cetăţenii români că liberalizarea pieţei funciare intră în vigoare la 1 ianuarie 2014.

De aceea, cred că este un proiect extrem de important, care nu face altceva decât să pună un accent pe comunităţile locale din România, să dea ocazia cetăţenilor români să aibă, în primul rând, acces la terenurile agricole.

Nu facem o birocraţie din acest proiect de lege. Cred că am profitat cu toţii de cererea de reexaminare, astfel încât să simplificăm acest proces, să nu-l punem pe cetăţean nici măcar în postura de a face mai multe drumuri, dar nici măcar în postura de a plăti o taxă nouă.

Vreau să sesizaţi faptul că nu este niciun fel de taxă introdusă prin acest proiect. E adevărat că va trebui probabil ulterior să venim cu ceva amendamente la alte legi sau poate chiar la Codul fiscal, astfel încât să ne asigurăm că personalul din primărie sau primăria nu are o încărcătură de muncă mult mai mare până acum fără să încaseze anumite taxe sau impozite locale.

Extindem dreptul de preempţiune şi dăm posibilitatea celor care sunt coproprietari, vecini, celor care sunt arendaşi pe terenurile respective, dar şi statului să intervină atunci când vor să facă acest lucru.

Statul a fost introdus - şi o spun în mod deschis - a fost introdus în această lege ca drept de preempţiune pentru a interveni atunci când situaţia o va cere sau când situaţia va degenera într-un sens sau altul.

De asemenea, trebuie punctat faptul că odată cu cererea de reexaminare sunt două instituţii care se ocupă de piaţa funciară, una este reprezentată de ADS, având rolul de a cumpăra terenuri agricole şi subliniez - nu şi de a vinde - vom decide acest lucru, dacă se va decide la nivel politic în viitor. Cu această ocazie, Agenţia Domeniilor Statului trece în subordinea primului-ministru, dar în coordonarea ministrului agriculturii. În egală măsură va exista o direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii, care se va ocupa de eliberarea acelui aviz necesar pentru a reglementa piaţa funciară.

Un rog important în această lege îl vor juca şi notarii, dar cred că cei care câştigă foarte mult din lege sunt cei care vor cu adevărat să desfăşoare activităţi agricole şi nu să folosească terenurile din România, un bun pe care cred că nu-l valorizăm atât cât ar trebui astăzi în alte scopuri decât cele agricole.

Încă o dată, vă mulţumesc pentru toată susţinerea şi sper - aşa cum spune şi legea - în cel mai scurt timp să elaborăm normele metodologice şi să între în aplicare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ciprian Nica, vă rog, un minut.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Domnule preşedinte,

Numai îndreptarea unei erori materiale, tot aşa, din grabă şi îmi cer încă o dată scuze.

La pagina 17, numărul marginal 30, eliminăm teza finală şi "În acest caz contractul de vânare se încheie pe baza adeverinţei eliberate de primărie în condiţiile art.6 alin.(7)." Să scoatem art.6 şi alin.(7), deoarece ele au fost scoase din textul legii şi trimiterea nu mai este normală din punct de vedere al tehnicii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Vă propun să trecem în continuare la votul final, ca să câştigăm timp. Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, vă rog.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să-i rog frumos pe colegi să-mi dea şi mie lista de vot final. Am înţeles că liderii grupurilor parlamentare o au.