Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, PL-x 122/2014.

Are caracter organic.

Din partea iniţiatorilor? Vă rog, domnul deputat Crăciunescu, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această iniţiativă legislativă este susţinută de un număr de 20 de deputaţi, care aparţin tuturor grupurilor parlamentare.

Există, la această iniţiativă legislativă, raport comun de adoptare de la Comisia pentru administraţie publică şi infrastructură şi de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Stimaţi colegi,

Stema României simbolizează statul român naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil.

Imaginile care compun stema evocă istoria unui popor, tradiţia lui, dar au darul de a trezi sentimentul naţional.

În absenţa tradiţiei, demnităţii şi identităţii naţionale, libertatea şi democraţia sunt ramuri fără rădăcini.

Readucerea coroanei pe capul acvilei din stema ţării are un rol moral, educativ şi demonstrativ, pe de o parte, iar, pe de altă parte, dezbaterea publică asupra stemei naţionale readuce în actualitate valorile şi simbolurile pe care le reprezintă. Se cunosc acum mult mai bine provenienţa lor istorică, relevanţa lor actuală şi idealurile la care fac trimitere.

Coroana de oţel din acvila de pe stema Regatului României a fost turnată din oţelul unui tun turcesc capturat în Războiul de Independenţă din anul 1877 şi simbolizează caracterul naţional, suveranitatea şi independenţa obţinută prin jertfa şi lupta străbunilor noştri.

Mai multe ţări care au ca formă de stat republica au păstrat sau au repus coroana în componenţa stemelor lor.

În Europa, situaţia se prezintă astăzi altfel. Polonia a repus coroana pe stemă în 1990, Cehia - în 1992, Federaţia Rusă - în 1993, Bulgaria - în 1997, iar Serbia şi Georgia - în 2004.

Această enumerare arată că parlamentele acestor ţări au înţeles importanţa şi semnificaţia stemei şi au decis să repună coroana pe acest simbol naţional.

Mai sunt şi alte state europene care au ca formă de stat republica şi care au coroana pe stemă - Albania, Austria, Croaţia, Finlanda, Malta, Muntenegru şi San Marino.

Stimaţi colegi,

Este momentul să încheiem cu tot ceea ce a însemnat perioada comunistă şi să ne asumăm trecutul şi istoria adevărată.

Astăzi, prin votul nostru, punem încă o piatră la temelia noii democraţii obţinute cu sacrificii de sânge în iarna anului 1989.

Prin decizia pe care o vom lua astăzi în Parlamentul României privind repunerea coroanei pe capul acvilei, punem punct unei situaţii care ţine de vechiul regim comunist şi dovedim că ne integrăm în practica modernă a statelor europene.

Majestatea Sa Regele Mihai, în discursul ţinut în Parlamentul României cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani, spunea foarte frumos: "Coroana Regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a statului în continuitatea lui istorică şi a naţiunii în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Laurenţiu Nistor, să prezinte raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului.

În temeiul dispoziţiilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate pentru dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, trimis cu adresa PL-x 122 din 17 martie 2014, înregistrat sub nr. 4C/XI/290 din 18 martie 2014, respectiv sub nr. 4C/VI/85 din 17 martie 2014.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 10 martie 2014, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituţia republicată a României.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Guvernul României a transmis un punct de vedere cu nr. 228/7 februarie 2014, prin care precizează că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării acestei iniţiative legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr. 1080 din 7 octombrie 2013.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, în sensul ca acvila ce apare pe stema ţării să fie încoronată.

Conform expunerii de motive, soluţia legislativă preconizată este justificată prin necesitatea de a sublinia ideea de independenţă şi suveranitate a statului român şi a perioadei în care acestea au fost obţinute ca reper de însemnătate crucială pentru statul român.

În conformitate cu prevederile art. 61-63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţa din 3 martie 2015. Din totalul de 22 de membri ai comisiei au participat la şedinţă 20 de deputaţi.

La dezbateri, au participat, în calitate de invitaţi, în conformitate cu prevederile art. 54 şi art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi domnul deputat Grigore Crăciunescu, de la Grupul parlamentar PNL, în calitate de iniţiator al propunerii legislative, doamna Sirma Caraman, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, şi domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţa din 4 mai 2015. La dezbateri au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi, în conformitate cu prevederile art. 54 şi art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, un vot împotrivă şi o abţinere, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexe la raportul prezentat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare? Grupul PSD, vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest act normativ modifică art. 1 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, în sensul în care se încoronează acvila de pe stema ţării. Este vorba atât de acvila mare, de pe scutul principal, cât şi de acvila mică, de pe stema Ţării Româneşti.

Trebuie spus că, în 1991, Comisia de heraldică din cadrul Academiei Române a stabilit o stemă, adică refacerea vechii steme din 1921, fără însemnele regalităţii, pentru a fi mai neutră politic, potrivit acelor vremuri. Însă, între timp, s-a constatat că multe state, republici, au introdus în stema lor coroana regală. Astfel, s-a impus şi la noi necesitatea ca stema României, care este elementul de individualitate al poporului român, să fie completată cu toate elementele heraldice care sunt specifice tradiţiei poporului român.

Astfel, acest proiect de lege impune însemnele coroanei regale purtate de Carol I, coroană care, aşa cum spuneau şi antevorbitorii mei, a fost confecţionată din oţelul unui tun capturat în Războiul de Independenţă de la Plevna, din 1877, pe stema ţării.

Este un proiect de lege prin care aducem o recunoştinţă veşnică celor care au contribuit, prin jertfa lor, la obţinerea independenţei şi suveranităţii poporului român.

Prin urmare, susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Crăciunescu, Grupul PNL, şi apoi minorităţile. Vă rog.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Stimaţi colegi,

Vreau să fac o precizare. Se pune coroana numai pe capul acvilei, iar stema mică, după consultările cu Comisia de heraldică de la Academie, nu a fost acceptat să fie pusă încoronată şi acvila mică de pe stema Ţării Româneşti.

Deci se pune acvila numai pe stema mare de pe scut.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, vă rog, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că ar trebui specificat un lucru simplu: acvila care reprezintă stema României a fost întotdeauna încoronată. Acvila despre care vorbim până acum, nu ştiu ce a reprezentat, poate o amintire a acvilei celei adevărate. Pentru că stema aceasta s-a născut odată cu statul român modern, care, sigur, a fost nevoit, de vicisitudinile istoriei, să pribegească o vreme.

Eu cred că anul acesta este un an special, pentru că anul acesta asistăm la o reîntoarcere a României în matca ei firească. Şi când spun asta îmi exprim speranţa că matca ei va fi cea firească, aşa cum a fost în vremurile de glorie maximă a acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ciuhodaru. Domnule deputat, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un moment istoric. Coroana princiară reapare pe fruntea României, iar într-un context geopolitic incert, cu multe probleme, legate şi de globalizare, a reafirma art. 1 din Constituţia României, acela de stat naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil e o necesitate.

Vom susţine fără niciun fel de problemă acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, avem 8 amendamente admise şi două anexe.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

La articolul unic sunt observaţii? Nu.

Art. 1.

Observaţii? Nu.

La 4 marginal? 5? 6? 7? 8?

Anexa nr. 1? Anexa nr. 2? Observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.