Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

18. Proiectul de Lege privind modificarea art. 27 alin. (1) Legea nr. 217/2003 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Iniţiatorii? Doamna Schelean, aveţi cuvântul. Aveţi cuvântul.

Doamna Valeria-Diana Schelean-Şomfelean:

Merge?

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ţara în care 8% dintre români cred că bătaia este ruptă din rai, vă rog să votăm, astăzi, pentru a oferi protecţie pe pământ pentru femeile care au atâta nevoie de ea.

În ţara în care 6,4% dintre români susţin că un bărbat care nu-şi bate femeia n-o iubeşte cu adevărat, vă rog să fim cu toţii un front unit şi să spunem că violenţa nu are ce căuta în familia românească.

În ţara în care la fiecare 6 minute şi 42 de secunde un apel de violenţă în familie este raportat la numărul de urgenţă 112, vă invit să fiţi alături de mine şi să spunem nu ferm violenţei în familie.

Votul nostru de astăzi are scopul să îndrepte o nefuncţionalitate a sistemului juridic şi să întărim încrederea justiţiabilului în funcţionarea instituţiilor statului român.

Legea pe care am iniţiat-o, alături de alţi colegi liberali şi cu sprijinul susţinut al societăţii civile, în special al Asociaţiei "Necuvinte", cărora vreau să le mulţumesc pe această cale, vine să corecteze o eroare pe care legiuitorul n-a avut-o în vedere atunci când a introdus instituţia juridică a ordinului de protecţie. Din 2012 o modificare a Legii pentru prevenirea violenţii în familie a introdus prevederi explicite despre cum funcţionează acest ordin de protecţie: faptul că judecătorii trebuie să rezolve cererile venite din partea victimelor în regim de urgenţă, să asigure un proces rapid, fără administrare extinsă de probe, şi, dacă se poate, fără martori, iar în cazul de urgenţă ordinul de protecţie să poată fi emis în aceeaşi zi. Însă practica şi raportul pe care CSM-ul l-a făcut în acest sens arată că de foarte multe ori noţiunea de urgenţă poate să echivaleze şi cu 175 de zile până când instanţele de judecată să stabilească primul termen în situaţia unor asemenea cereri.

De altfel, intervalul de timp mediu în care se emite un ordin de protecţie de către instanţă este de 33 de zile, de foarte multe ori, mult prea mare pentru victimele care se află într-o asemenea situaţie.

Legea pe care o votăm astăzi schimbă acest lucru radical. Am propus, iar Senatul, în unanimitate, a votat, sper ca şi aici, în Cameră, să se confirme acest lucru, ca instanţa să fie obligată să se pronunţe asupra cererilor de emitere a ordinului de protecţie într-un termen maxim de 72 de ore de la data înregistrării acestor cereri.

PNL va vota acest proiect de lege şi vă invit s-o faceţi şi dumneavoastră alături de mine, să le oferim femeilor, victime ale violenţei în familie, siguranţa că, atunci când sunt formulate aceste cereri, răspunsul din partea instanţelor de judecată vine cu promptitudine.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Numai o secundă. Iniţiatorii au dreptul.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Emiterea ordinului de restricţie în trei zile este un prim pas important pentru a stăvili, pentru a reduce fenomenul violenţei în familie. Este o încurajare pentru femeile care sunt victime ale violenţei, dar mai avem foarte multe de făcut pentru că fenomenul violenţei domestice este foarte răspândit şi îmbracă foarte multe forme.

Din păcate, sunt multe femei care nu cunosc care sunt drepturile lor atunci când sunt abuzate. Sunt multe femei care se tem să vorbească despre acest lucru, de eventualele repercusiuni pe care le-ar putea simţi din partea agresorului sau pentru că depind financiar de partenerul lor care le agresează în mod constant, nu se duc la medicul legist să ia un certificat pentru că le este ruşine sau le este teamă să facă acest lucru.

Pe de altă parte, este enorm de important să schimbăm mentalitatea cu privire la acceptarea violenţei. Vă amintiţi că, în urmă cu doi ani, o jurnalistă în Bucureşti a fost agresată în plină stradă şi nu era noaptea târziu, a fost târâtă aproape trei kilometri sub ochii trecătorilor şi nimeni nu a avut vreo reacţie şi n-a sunat la 112. De ce? Pentru că se gândeau că o fi probabil vreun soţ sau vreun partener supărat şi acest lucru este acceptabil în societatea românească.

Faptul că se emite acest ordin şi sper din toată inima că veţi vota acest proiect legislativ este, cum spuneam, un prim pas. Avem încă multe de făcut. Avem de alocat mai mulţi bani pentru a se construi noi adăposturi, pentru a se acorda consiliere victimelor, familiilor, astfel încât violenţa în familie să fie cât mai puţină.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Bun. Din partea Comisiei pentru egalitatea de şanse şi Comisiei juridice, raportul comun.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă. Consiliul Legislativ a dat, de asemenea, un aviz favorabil. Iar Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor separate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea art.27 alin.(1) din Legea nr.217/2003 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, cu un amendament admis prevăzut în anexă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Dezbateri generale. Cine doreşte să ia cuvântul?

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Avem încă patru luări de cuvânt.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat s-a pus în slujba eliminării violenţei domestice, violenţei împotriva femeilor, violenţei financiare şi de toate celelalte feluri încă de mult timp. Noi am fost pentru a vota la muncă egală, salariu egal. Noi am organizat Agenţia Naţională pentru Combaterea Discriminării. Noi suntem cei care am votat pentru ratificarea Convenţiei de la Istanbul.

De aceea, cunoscând consecinţele sociale, economice şi cele legate de starea de sănătate asupra femeilor, asupra copiilor şi urmaşilor familiilor în care se practică violenţa, noi suntem pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Se ştie foarte bine că violenţa împotriva femeilor este în cea mai mare parte ascunsă. O parte dintre femei, în special cele căsătorite sau cele aflate într-o relaţie de concubinaj sau de parteneriat, suferă în tăcere, fără să se plângă autorităţilor. De multe ori, femeile acceptă cu bună ştiinţă nişte situaţii de compromis în care violenţa se manifestă sub forma violenţei de limbaj, sub forma violenţei fizice, sub forma agresiunilor de toate felurile.

De aceea, acest proiect de lege va aduce o armonizare şi o îmbunătăţire a legislaţiei privind combaterea fenomenului şi trecerea României într-o etapă nouă, în care să se elimine discriminarea dintre sexe.

Vă mulţumesc foarte mult.

Partidul Social Democrat votează pentru această iniţiativă legislativă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Din partea grupurilor parlamentare, începem cu domnul deputat Petru Movilă, deputat neafiliat.

Da. Sunteţi pe listă. Dar am zis să facem o alternativă, la trei-patru doamne şi un domn.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Movilă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Dacă vom face un remember, vom vedea că în luna decembrie 2012, pentru prima oară în legislaţia românească, au fost introduse, au fost adoptate prevederile legale care instituie ordinul de restricţie şi ordinul de protecţie, un pas extraordinar făcut de România pentru acordarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană şi, sigur, o nouă mentalitate faţă de violenţa domestică care, cum au spus şi antevorbitorii, îmbracă forme diferite, de la agresiune fizică la agresiune economică şi nu numai.

Propunerea legislativă de astăzi este încă un pas înainte pentru ca legislaţia în domeniu să fie o legislaţie normală, corespunzătoare pentru România, pentru că într-adevăr în vechiul text de lege pe care l-am iniţiat, nu era prevăzut acest termen de 72 de ore şi felicit colegii mei pentru această iniţiativă, se spunea doar că aceste ordine de restricţie şi de protecţie pot fi de maximum şase luni, după care se face o reevaluare a agresorului, de asemenea, avem clar de continuat cu amendarea acestei legi pentru că încă nu avem foarte clar stabilit care este relaţia în spaţiul comun, justiţia din România încă dă decizii de separare, dar păstrarea spaţiului comun al agresorului şi victimei şi încă multe alte lucruri.

Eu şi colegii mei din Mişcarea Populară vom susţine acest proiect de lege şi încă o dată îi felicit pe colegii mei parlamentari, pe Valeria Schelean care a avut această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Sunt de acord cu dumneavoastră să-i susţineţi în afara Parlamentului. În Parlament sunteţi deputat neafiliat.

Dumneavoastră şi un grup de deputaţi neafiliaţi susţineţi acest proiect de lege. Aceasta este fraza corectă pe care trebuie s-o spuneţi la microfon.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

În calitate de deputat neafiliat, membru al Partidului Mişcarea Populară, voi vota acest proiect de lege şi vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Este o formulare corectă şi o apreciez.

Doamna deputat Pocora.

Doamnă deputat, vă reamintesc că mai sunt câţiva colegi de la PNL. Aveţi împreună cinci minute.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Tot noi aici am votat o lege, o lege care în practică a demonstrat că mai are nevoie de îmbunătăţiri. Or, acest proiect de lege spune concret: ordinul de protecţie nu se dă... nu cu celeritate şi în cel mai scurt timp, ci în 72 de ore. Este nevoie să scoatem agresorul de lângă victimă, pentru că de cele mai multe ori lângă victimă avem şi victime colaterale şi asta înseamnă copii, în primul rând, înseamnă eventual bătrâni şi persoane aflate în îngrijirea de cele mai multe ori a femeii care, de cele mai multe ori, conform statisticilor, este victima violenţei domestice.

Prin urmare, vă rog să votaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Cseke.

După care se pregăteşte doamna deputat Mocioi.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al UDMR va susţine acest proiect legislativ având în vedere că în mod continuu am susţinut prevederi legate de aplicarea acestei legi. Nu de mult timp, cu ajutorul dumneavoastră şi cu votul dumneavoastră, s-a votat un proiect legislativ iniţiat de Grupul UDMR care a devenit Legea nr. 272/2015, prin care s-a prevăzut un termen clar de comunicare a ordinului de protecţie în cazul emiterii acestuia de către instanţă către structurile de poliţie pentru punerea în aplicare. Acel termen de 5 ore. Pentru a nu mai tergiversa aplicarea unui ordin de protecţie.

Drept urmare, şi acest proiect legislativ se înscrie în această tendinţă. Cu o singură menţiune pe care trebuie s-o facem, vă rog să o aveţi în vedere şi voi avea şi eu o propunere în acest sens. Se face referire în expunerea de motive a iniţiatorilor şi la un studiu privind implementarea ordinului de protecţie, întocmit de mai multe ONG-uri. Conform acestui studiu, în 2012-2013, instanţele judecătoreşti din România au înregistrat 2453 de cereri de emitere de ordin de protecţie, din care în 972 de cazuri, adică 39,6% din cazuri, instanţele judecătoreşti nu au admis cererea de emitere a ordinului de protecţie. Adică, avem aşa: în 60% instanţa consideră întemeiată acţiunea emiterii ordinului de protecţie; în 40%, nu.

Ce menţiune dorim noi să facem în această dezbatere? Având în vedere acest termen de 72 de ore introdus, vă rog să aveţi în vedere o situaţie în care, de exemplu, cererea se depune vineri dimineaţa asta înseamnă că până luni dimineaţa instanţa trebuie să hotărască. Totuşi, trebuie să avem în vedere că aici există nişte prerogative ale dreptului de apărare al celui care este dat în judecată. Nu vrem să apărăm pe nimeni, dar, încă o dată, în 40% din cazuri, cererile nu au fost admise.

Drept urmare, rugămintea noastră, încă o dată, Grupul parlamentar al UDMR va susţine acest proiect legislativ, rugămintea noastră către Ministerul Justiţiei este aceea ca, în cazul în care acest proiect devine lege, să urmărească aplicarea acestei prevederi legale, astfel încât, pe de altă parte, şi prerogativele dreptului la apărare să fie păstrate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doamna deputat Mocioi.

Domnule Firczak, apăsaţi pe buton unde aveţi cartela şi eu vă văd aici. E simplu.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş pleca de la prezentarea unor date, nu înainte de a le mulţumi şi domnilor colegi deputaţi care susţin acest proiect.

Conform datelor Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 91% din cererile de emitere a unui ordin de protecţie în cazurile de violenţă domestică din ultimii doi ani sunt solicitări ale victimelor femei. Violenţa împotriva femeilor este una din cele mai frecvente încălcări ale drepturilor omului din întreaga lume, deşi statisticile existente la nivel naţional sunt incomplete, pentru că numărul cazurilor raportate este mult mai mic decât cel real.

Pot fi trase concluzii cu privire la caracteristicile socio-demografice ale victimelor violenţei domestice. O femeie din patru, în România, este agresată fizic sau psihic de partenerul de viaţă, iar 75% dintre aceste cazuri nu au fost raportate, potrivit Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale. Principalul argument pentru urgentarea soluţionării acestei situaţii este acela că violenţa în cadrul familiei influenţează negativ copiii, contribuind astfel la asigurarea perpetuării comportamentului agresiv ori al comportamentului de victimă în viaţa adultă a acestor copii martori sau chiar victime ale fenomenului.

De aceea, copiii au dreptul prioritar să fie protejaţi. În aceste condiţii, multe femei rămân într-o relaţie abuzivă pentru că nu au bani, susţinere sau ajutor, nu au unde să meargă atunci când sunt izgonite ori fug de acasă. Iar prin ordinul de protecţie se evacuează temporar agresorul din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate sau instanţa poate dispune suportarea de către agresor a chiriei sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori locuiesc sau urmează să locuiască, din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.

În consecinţă, Grupul parlamentar al PNL votează pentru adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Grupul parlamentar al PNL a depăşit cinci minute de foarte mult timp.

Domnul deputat Firczak, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnule deputat, aveţi cinci minute.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În mod evident şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale susţine acest proiect de lege. Este absolut necesară combaterea violenţei sub orice formă şi bineînţeles că şi a violenţei domestice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Intrăm pe amendamente admise.

Primul amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar.