Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

2. Propunerea legislativă privind dialogul social; Pl-x 715/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Domnule Solomon, vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem în faţă astăzi, în sfârşit, un proiect de lege care a fost iniţiat acum 4 ani de zile şi care de 2 ani de zile are raport pe ordinea de zi a plenului şi n-a reuşit să fie dezbătut.

Poate că tot răul spre bine, pentru că am reuşit în cele din urmă, cu ajutorul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să ajungem la un consens, nu numai între grupurile parlamentare, dar şi împreună cu partenerii de dialog social, atât sindicatele, cât şi patronatele reprezentative dându-şi acordul ieri pe această formă a raportului.

În urma sesizării Organizaţiei Internaţionale a Muncii, pe proiectul nostru, s-a făcut un memorandum în urma căruia s-au făcut mai multe recomandări pe care noi, ieri, dezbătându-le, le-am introdus în corpul legii, şi anume: eliminarea interdicţiei prin care organizaţiile sindicale se puteau afilia doar la un sindicat de nivel superior; obligaţia angajatorului ca cel puţin o dată pe an să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale şi colective ale angajaţilor, la care să participe şi reprezentanţii federaţiilor; reducerea la 35% a pragului de reprezentativitate, cu reglementarea coerentă a procedurii de negociere colectivă, pentru acoperirea extinsă a intereselor tuturor angajaţilor; reducerea pragului privind criteriile reprezentativităţii la nivel sectorial pentru organizaţiile sindicale de la 7% la 5% din efectivul angajaţilor economiei naţionale; asigurarea dreptului de participare la negocieri colective a sindicatelor nereprezentative legal constituite la nivel de unitate şi neafiliate la federaţii sindicale din sectorul de negociere colectivă; scăderea pragului de negociere colectivă obligatorie la nivel de unitate care are cel puţin 10 angajaţi, precum şi la nivel de sector de negociere colectivă; posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă la nivel naţional.

S-au redefinit sectoarele de negociere colectivă la care partenerii sociali convin să negocieze colectiv.

S-au completat atribuţiile Consiliului Naţional Tripartit, care va fi însărcinat, printre altele, şi cu reexaminarea la intervale corespunzătoare a convenţiilor OIM neratificate şi a recomandărilor OIM.

Prin urmare, este o lege pe care de 11 ani aşteptăm să o modificăm.

Sper ca împreună, astăzi, să facem o lege aşteptată în societate, atât de sindicate, cât şi de patronate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tot dumneavoastră citiţi raportul?

Atunci, vă rog să luaţi raportul şi să vă întoarceţi la microfon, pentru prezentarea raportului înlocuitor.

Domnul Adrian Solomon:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor noi reglementări în domeniul dialogului social şi abrogarea Legii nr. 62/2011. Potrivit expunerii de motive, se preconizează, printre altele, înlăturarea disfuncţionalităţilor constatate în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale şi patronale, precum şi în ceea ce priveşte desfăşurarea dialogului social tripartit instituţionalizat, consolidarea rolului sindicatelor, redefinirea instituţiei reprezentanţilor angajaţilor, precum şi instituirea unei proceduri clare privind declanşarea, soluţionarea şi monitorizarea conflictelor colective de muncă şi a grevelor.

Face parte din categoria legilor organice.

Propunerea a fost respinsă de Senat în noiembrie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport de înlocuire prin care propune adoptarea propunerii legislative cu amendamentele redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi, am şi o notă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

...să o citesc. Referitoare la Propunerea legislativă 715/2018 - în tot cuprinsul legii, noţiunile "salariat" ori "angajat" se înlocuiesc cu sintagma "angajat/lucrător", pentru unitate terminologică şi respectarea recomandărilor OIM.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la dezbateri generale?

Domnul Nechita Aurel? (Vociferări.)

Domnul Muncaciu, vă rog, Grupul AUR.

Domnule Muncaciu, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În principiu, este o lege pertinentă şi are importanţă în dialogul social, pentru a regla nenumărate probleme care se ivesc în conflictele de muncă, dar eu îmi aduc aminte că una din metodele pe care patronatele le-au folosit să distrugă mişcarea sindicală a fost scoaterea obligativităţii contribuţiei, adică a cotizaţiei de membru sindical.

Noi - am înţeles de la domnul... că am scos-o de pe statul de salarii. Dar eu vă spun că dacă nu există obligativitatea membrilor de sindicat de a-şi plăti cotizaţia, mişcarea sindicală se va distruge.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Polak Tudor.

Domnul Tudor Polak:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doresc să le mulţumesc colegilor din Comisia pentru muncă şi protecţie socială, care ieri, după o şedinţă maraton de aproximativ 8 ore, împreună cu partenerii sociali, au dat dovadă de echilibru şi au reuşit să adopte acest raport pe care Grupul Partidului Naţional Liberal îl va vota şi îl susţine şi care va aduce un real progres în dialogul social din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ludovic Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să tulbur această armonie şi dezinteres cu privire la o lege extrem de importantă, şi anume Legea dialogului social. Este legea care reglementează modul de negociere a tuturor raporturilor de muncă, relaţiile dintre patronat şi sindicate, şi vreau să vă spun din capul locului că această lege este un uriaş pas înapoi în ceea ce priveşte relaţiile de muncă. Practic, readuce situaţia la aceea dintr-o perioadă în care pseudolideri sindicali fără nicio reprezentativitate impuneau prin relaţii speciale cu zona politică contracte colective de muncă care generau obligaţii pentru angajatori, obligaţii care nu au făcut altceva decât să crească în mod artificial, deasupra legii, drepturile diferitelor categorii de salariaţi şi diferitele moduri în care se organizează acest dialog social. Schimbările vizează prevederi care conferă un drept la grevă care nu este corect alcătuit, schimbă lucrurile cu privire la reprezentativitatea federaţiilor şi confederaţiilor sindicale şi a patronatelor.

De asemenea, reinstituie contractele colective de muncă care au fost un izvor de costuri suplimentare pentru toţi angajatorii şi un izvor de drepturi care de multe ori au excedat cadru legal, în special pentru liderii de sindicat.

De asemenea, viciază asociativitatea şi reprezentativitatea, în special ale sindicatelor, dar şi ale patronatelor.

Îmi pare rău că în acest for, Parlamentul României, Camera Deputaţilor, o lege atât de importantă, care va mai băga un cui în dezvoltarea capitalului privat, care va mai da o lovitură relaţiilor de muncă, în condiţiile în care astăzi,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Ludovic Orban:

... pe piaţa muncii, există o criză gravă, în condiţiile în care angajatorii privaţi sunt confruntaţi cu situaţii în care practic nu reuşesc să-şi ducă la bun sfârşit toate procedurile de angajare şi de negociere, mi se pare că votul asupra acestei legi a dialogului social, înseamnă o întoarcere mult în timp, mai aproape mai degrabă de 1989 şi de perioada comunistă, decât de România capitalistă democratică.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Deputaţii din Forţa Dreptei vor vota contra acestor prevederi anticapital, împotriva angajatorilor şi care nu fac altceva decât să redea o putere care era dispărută demult, pentru nişte pseudolideri...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule preşedinte, vă rog să finalizaţi!

Domnul Ludovic Orban:

... de patronate şi confederaţii care n-au nicio reprezentativitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am rugămintea, totuşi, să încercăm să ne încadrăm în cele două minute.

Doamna Ţoiu.

Domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Era nevoie de o nouă Lege a dialogului social, anterioara lege producându-şi efectele nu tocmai faste o perioadă prea lungă de timp.

Legea aceasta a pornit, din păcate, într-un mod nefericit, de la o declaraţie politică, la un miting, a unui personaj politic defunct astăzi, din politică mă refer, încă în viaţă. (Vociferări.) Poate unii dintre dumneavoastră vă mai aduceţi aminte de dânsul, Liviu Dragnea pe numele lui, care la un miting al PSD înfiera multinaţionalele ca fiind sursa problemelor în materia salarizării din România. (Vociferări.)

Sigur, vociferaţi acum, v-aţi dezis de dânsul, deşi l-aţi susţinut foarte intens, aşa cum v-aţi dezis, de fapt, şi de acest proiect de lege pentru o bună perioadă de timp.

Iată încă un mit picat al partidului aşa-zis social-democrat.

Acest proiect de lege este discutat astăzi, pentru că el se află în PNRR, şi are jalon cu termen de implementare la finalul acestui an, iar această lege se află în PNRR datorită USR - acesta este adevărul care s-ar putea să vă doară - şi va fi singurul jalon îndeplinit de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, aşa-zisă solidaritate socială, până la finalul acestui an, dacă ministerul îşi va face treaba şi va emite şi hotărârea de Guvern cu redefinirea sectoarelor de negociere, sectoarele economiei naţionale.

Mă bucur că am putut contribui personal ca sindicatele şi patronatele să ajungă la o înţelegere, pentru că această lege, de fapt, va fi funcţională doar în contextul în care patronatele şi sindicatele vor avea încredere unele în altele şi în măsura în care politicul, adică coaliţia sărăciei care sunteţi, va înţelege să-şi retragă tot felul de caracatiţe atât din mediul sindical, cât şi din cel patronal. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Da, este interesant cum antevorbitorul meu ştie de unde a pornit legea, eu semnând-o împreună cu Gabi Petrea, fostul ministru al dialogului social în două guverne şi care încă din 2017 a condus împreună cu mine un grup de lucru la Comisia pentru muncă, aici, la PM, împreună cu sindicatele şi cu patronatele, lucru ce a dus la acest proiect de lege.

Despre cei care au condus şi Camera Deputaţilor, şi Partidul Social Democrat, numai bine şi, cu siguranţă, îşi au locul în istoria lor şi a noastră.

Regretabil este că un fost prim-ministru, totuşi, care n-a citit raportul, vine şi spune tot felul de chestiuni care nu au nicio legătură cu adevărul, nu au nicio legătură cu ceea ce a ieşit din comisie, nici măcar cu iniţiativa. Eu înţeleg că e campion al dereglemetării pieţei muncii, dar acest lucru a dus la sărăcirea angajaţilor din România. Suntem ţara cu cei mai mulţi muncitori săraci, pentru că am generalizat, prin lipsa negocierilor şi a contractelor colective, salariul minim.

Toţi românii care muncesc sunt în risc de sărăcie şi o bună parte, 80% din ei, plătiţi cu salariul minim, sunt sub pragul sărăciei. Şi aici aţi adus şi dumneavoastră o contribuţie deosebit de importantă la propăşirea acestei situaţii.

Prin urmare, pe domnul prim-ministru care a vorbit anterior, îl rog să pună mâna să citească raportul, să vadă că el este, dincolo de orice, rodul unei negocieri reale între patronate şi sindicate, că am redefinit şi am despărţit până la urmă sectoarele de negociere colectivă de sectoarele de activitate, aşa cum sunt definite ele în Codul CAEN, dând posibilitatea lărgirii spectrului de negociere colectivă,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

...astfel încât să nu mai avem, în România, peste un an sau doi, 80% din salariaţi neacoperiţi de contract colectiv de muncă,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

... peste 1.800.000 de oameni fără sindicalizare şi să avem, evident, salarii mai mari, rod al negocierilor bilaterale între patronate şi sindicate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Noi avem o directivă europeană pe care România are doi ani să o pună în practică, o directivă europeană care vorbeşte despre criterii obiective pentru stabilirea salariului minim şi stabilirea lui din timp, astfel încât şi angajatorii şi antreprenorii să poată să ţină cont de asta în planurile de afaceri.

Unul din dezideratele prezente în directiva europeană este acoperirea a 80% cu negocieri colective ale lucrătorilor. În România suntem sub 15%, dar, ca să crească negocierea colectivă şi contractul colectiv de muncă, ca instrument folosit şi în mediul privat, este nevoie să fie mai prietenos, nu mai periculos.

Aşa cum a ieşit raportul din comisie şi este în faţa dumneavoastră la vot, în plen, are cel puţin două amendamente extrem de periculoase. Unul dintre ele priveşte posibilitatea de a face grevă împotriva Guvernului, chiar dacă angajatorul tău nu te-a supărat cu nimic, chiar dacă nu a încălcat cu nimic contractul colectiv de muncă.

Raportul pe care îl aveţi în faţă dă dreptul unei greve împotriva Guvernului.

Noi, ca USR, susţinem dreptul de a protesta, dar dreptul de a protesta nu este acelaşi lucru cu o grevă pe care o declanşezi în momentul în care angajatorul tău nu a încălcat cu nimic prevederile, pentru că avem un guvern slab.

O altă prevedere periculoasă este greva de solidaritate, unde, din nou, dacă angajatorul tău n-a greşit cu nimic, dacă nu a încălcat nimic din contractul colectiv de muncă şi a acordat toate beneficiile de acolo, se poate trezi cu angajaţi în grevă care sunt solidari cu alţi angajaţi, din alt judeţ, de la alt angajator. Există o înţelegere limitată a costurilor pe care greva le are, pentru că nu ne raportăm doar la costurile salariale, ci la costurile de oportunitate, în momentul în care producţia este oprită sau scăzută. Şi a fost invocat acest argument, că de cele mai multe ori vor să fie greve în mediul public, dar şi acolo costul este plătit de cetăţean, când sunt suspendate sau diminuate serviciile publice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc pentru că v-aţi încadrat în timp.

Domnul Aelenei?

Vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu fac cunoscută vocea unui membru al Uniunii Generale a Industriaşilor din România, în numele căreia am depus nişte amendamente care nu au fost discutate, domnule Solomon, şi nu aţi mai supus la vot niciun amendament depus în ultimele zile. S-au analizat doar articole care au cuprins observaţiile şi recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi au contat doar intervenţiile deputaţilor membri ai comisiei.

"Mediul de afaceri a fost sifonat, au fost reintroduse contractul colectiv de muncă la nivel naţional, contractele colective de muncă la nivel de sectoare economice, grevele etc. Ne-am întors în anii '90. Aşa se întâmplă când la conducerea ţării se află PSD, în coaliţie cu «ghioceii» de la PNL.

Încă o dată, în numele Uniunii Generale a Industriaşilor din România, vă mulţumesc pentru susţinere". Este vocea unui membru al Uniunii Generale a Industriaşilor din România.

Vă întreb, domnule Solomon, de ce nu s-au discutat în niciun fel amendamentele depuse de mine, ieri?

Vă rog să răspundeţi, dacă sunteţi în stare!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Drept la replică.

Domnul Adrian Solomon:

Da, nu înţeleg! Nu-l cunosc pe domnul şi îmi pare rău, asta este!

Probabil că existau amendamentele domniei-sale, nu le-am văzut. Ideea este că s-a convenit, încă de la început, că mergem pe recomandările OIM, raportul fiind deja adoptat încă de acum doi ani, din noiembrie 2020 se află pe ordinea de zi a Camerei.

Pentru introducerea recomandărilor OIM s-a retrimis la comisie timp de o săptămână, nu pentru reluarea dezbaterilor de-a fir-a-păr.

Eu ştiu că există mai multe UGIR-uri, în România. Unul dintre ele a fost şi chiar a contribuit decisiv la raport. Dumneavoastră probabil sunteţi la UGIR-ul fals. Nu ştiu, hotărâţi-vă care şi cum sunteţi industriaşi în ţara asta!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 100 există obiecţii?

Domnul Seidler.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Da. Mulţumesc.

La punctul 43, amendament admis, cel referitor la numărul de persoane necesare pentru constituirea unui sindicat, susţinem forma iniţială a legii, adică respingerea amendamentului admis. Forma iniţială a legii spune că un sindicat poate fi constituit din trei persoane. Vă aduc aminte că, în România, conform legii, o asociaţie, o fundaţie sau un partid politic pot fi constituite cu semnăturile a trei persoane. Nu vedem de ce un sindicat nu ar putea fi constituit cu semnăturile a trei persoane, mai apoi dezvoltarea acestui sindicat fiind în mâna angajaţilor din unitatea respectivă. E vorba aici despre dreptul la libera asociere şi în materie sindicală.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 43?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Da, 43 marginal, Anexa nr. 1, amendamente admise.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Suntem la anexa cu amendamente admise şi vă supun votului dumneavoastră marginal 43.

Vot, vă rog.

Cu 158 de voturi pentru, 41 contra, 11 abţineri, marginal 43 adoptat.

De la 101 la 200? Nu. Adoptate.

De la 201 la 300? Nu. Adoptate.

De la 301 la 400?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Avem două.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna...

Nu e doamna, e domnul Seidler.

Suntem între 301 şi 400.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

374 marginal, amendamente admise.

Iniţial nu exista acest articol, 150, care prevede greva de solidaritate.

Cu alte cuvinte, dacă sunteţi angajat într-o unitate şi nu aveţi nicio problemă cu patronatul de acolo, dar într-o altă unitate, alt patron, alţi angajaţi au un conflict de muncă să puteţi să afectaţi afacerea care vă plăteşte salariul, din solidaritate. Aşa ceva, în lumea modernă, nu ar trebui să fie posibil.

Aşadar, USR propune eliminarea posibilităţii să faci grevă, deşi nu ai nicio problemă în cadrul unităţii în care lucrezi, doar pentru că alţii, într-o altă unitate, au o problemă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamente admise, marginal 374.

Vot, vă rog.

163 de voturi pentru, 55 contra, 4 abţineri, aprobat. (Vociferări.)

Mai avem.

Doamna Ţoiu, suntem tot între 301 şi 400.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Marginal 379, art. 155, la amendamente admise.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai spuneţi o dată, că m-a conturbat domnul Moşteanu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Sigur!

Numărul marginal 379, art. 155 de la amendamente admise: "Pot declara grevă împotriva politicii sociale şi economice a Guvernului federaţiile şi confederaţiile sindicale reprezentative" şi articolele subsecvente.

Ca să simplificăm, din nou, dacă angajatorul nu încalcă cu nimic contractul colectiv de muncă, această prevedere dă dreptul sindicatelor să declanşeze grevă împotriva politicilor economice şi sociale ale Guvernului, diminuând sau oprind activitatea unui angajator care nu a încălcat cu nimic contractul colectiv de muncă.

De aceea, propunerea noastră este pentru respingere, şi efectul negativ pe care îl va avea această prevedere, dincolo de politizarea pe care o implică, este că va face negocierile colective şi contractul colectiv de muncă neatractive. Dacă un angajator ştie că dacă semnează contractul colectiv de muncă se poate trezi cu angajaţii în grevă pentru că-i nemulţumeşte Guvernul, va fi mult mai puţin motivat să semneze acest contract colectiv de muncă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamente admise, marginal 379.

Vot, vă rog.

164 de voturi pentru, 55 contra, o abţinere.

Marginal 379 aprobat.

Domnul Adrian Solomon:

Domnule preşedinte,

Cu acordul dumneavoastră şi cu îngăduinţa colegilor aş vrea să explic. Nu e vorba de orice politică socială şi economică a Guvernului, ci doar împotriva acelor politici care duc la diminuarea sau au dus la diminuarea drepturilor prevăzute în contractele colective semnate la nivel de unitate, sector şi aşa mai departe.

Prin urmare, nu e niciun risc să dăm Guvernul jos dacă îşi face treaba în interesul cetăţenilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Între 401 şi 444? Nu. Aprobate.

Anexa nr. 1? Nu. Aprobată.

Anexa nr. 2? Nu. Aprobată.

Anexa nr. 3? Nu. Aprobată.

Anexa nr. 4? Nu. Aprobată.

Amendamente respinse între 1 şi 34? Susţine cineva? Nu.

Propunerea rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Mă întorc. Trebuie să dăm un vot, pentru că a fost consens al liderilor.