Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 decembrie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.182/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 decembrie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 decembrie 2002
![]() |
18. | Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unui ajutor social mamelor care nasc şi cresc trei sau mai mulţi copii (amânarea votului final). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 346/2002 |
|||||
| ................................................ |
|
La pct.38, tot Comisia pentru muncă şi protecţie socială privind Propunerea legislativă privind acordarea unui ajutor social mamelor care nasc şi cresc trei sau mai mulţi copii. |
|
Comisia de muncă a respins această propunere legislativă întrucât există numeroase alte acte normative care reglementează diferite tipuri de ajutoare pentru mamele care au mai mult de trei copii. Printre acestea amintim: alocaţia de stat pentru copii; alocaţia suplimentară pentru familiile care au în întreţinere doi sau mai mulţi copii şi aceasta este legea care ar fi trebuit să fie cunoscută de către iniţiator; alocaţia de întreţinere pentru copiii încredinţaţi sau daţi în plasament; indemnizaţia de maternitate; indemnizaţia pentru creşterea copilului, respectiv pentru îngrijirea copilului bolnav; alocaţia pentru copiii nou născuţi; rechizitele şcolare; drepturile conferite de Legea 116 pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. În afară de acest lucru, Ministerul Muncii a definitivat Proiectul Legii privind protecţia maternităţii şi familiilor cu copii în vârstă de până la 3 ani. Scopul acestui proiect de act normativ îl constituie creşterea natalităţii, o anumită politică demografică potrivită momentului, prin adoptarea de măsuri de protecţia sănătăţii salariatelor gravide, lăuze şi cele care alăptează, precum şi asigurarea creşterii şi îngrijirii copilului de până la 3 ani, respectiv 4, pentru copiii cu handicap. Această lege este armonizată cu legislaţia europeană. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, doamna deputat! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Într-adevăr, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a dat aviz negativ, a respins propunerea invocând o serie de motive. În primul rând că nu a fost indicată sursa de finanţare pentru a se putea acorda ajutorul solicitat mamelor. Cât priveşte faptul că statul român acordă o serie de ajutoare mamelor care nasc şi cresc mai mulţi copii, aş avea de obiectat următoarele: indemnizaţia de naştere care se acordă mamei la naştere este unică, adică doar o singură dată. Un proverb german spune că ceea ce iei o dată înseamnă niciodată. De asemenea, alocaţia de stat pentru copii potrivit Legii 61 din 1993 se acordă copilului şi nu mamei şi este în valoare de 180.000 de lei. Rechizitele şcolare, ca şi cornul şi laptele, se acordă copilului şi nu mamei. Or, propunerea legislativă solicită acordarea unui ajutor mamei care creşte mai mulţi copii până ajung să-şi câştige singuri existenţa. Este vorba de recunoaşterea, de răsplata efortului făcut de mamă pentru creşterea şi educarea copiilor, mamă care nu mai poate presta nici o altfel de muncă de vreme ce trebuie să crească şi să educe trei sau mai mulţi copii şi, de altfel, majoritatea mamelor de acest fel se află în mediul rural unde nu au nici măcar unde să muncească. Să nu uităm că această lege a existat în ţara noastră până în 1990 când a fost lăsată deoparte. Ea nu este o noutate, ci se dorea doar reintroducerea ei. Prin acordarea acestei alocaţii de 500.000 de lei mamelor, statul ar face mari economii şi anume, când statul dă în plasament copii la diferite persoane, acestora li se acordă un salariu minim pe economie, deci sunt angajate şi li se recunoaşte vechimea în muncă şi li se acordă o alocaţie de întreţinerea copilului. Per total, statul cheltuieşte circa 4 milioane lunar. De asemenea, statisticile arată că statul cheltuieşte pentru fiecare copil aflat în grija sa, în instituţiile de ocrotire, orfelinate, sume cuprinse între 5 şi 6 milioane, în timp ce pentru iniţiativa solicitată de noi, se cerea doar un ajutor de 500.000 de lei pentru trei copii. Iată de unde sunt economiile şi nu cheltuielile. Dar aşa e la noi. Suntem scumpi la tărâţe şi ieftini la făină, ca să nu mai spun că nu s-a încercat să se facă un bilanţ economic a acestor probleme. La acest aspect financiar se pot adăuga şi implicaţiile sociale pe care le generează, cum ar fi mulţi copii din casele de copii rămân cu o traumă totală toată viaţa, dorul de o familie, oricâţi educatori şi îngrijitori ar avea. Rămân cu numeroase carenţe educaţionale pentru că e bine să ne amintim nişte cugetări celebre că o mamă nu poate fi înlocuită cu nimic şi că o mamă face uneori mai mult decât zece şi mai mulţi educatori. Tot legat de implicaţiile sociale, ar fi prin acordarea ajutorului social mamelor s-ar reduce foarte mult fenomenul social de abandonarea copiilor de către mame în spitale şi în alte ocazii, abandon care obligă statul la aşa de mari cheltuieli pe care le-am prezentat. Şi, de asemenea, tot acordarea acestui ajutor ar reduce totodată şi groaznicul fenomen social de pruncucidere care se întâlneşte destul de des în ultimul timp. Alături de aceste implicaţii sociale, trebuie să nu uităm că acordarea ajutorului pentru mame ar duce la creşterea natalităţii care, după cum se cunoaşte, a scăzut dramatic în ultimii zece ani, periclitând însăşi fiinţa poporului român. Ar fi multe de spus pe marginea acestei probleme cât şi asupra implicaţiilor sociale ale ei, dar înainte de a încheia, aş reaminti şi faptul că se declară la tot pasul că este necesară compatibilizarea legislaţiei noastre cu cea europeană. Este foarte bine. Dar constat că această acordare se face doar selectiv, fiind promovate doar anumite iniţiative, cele propuse de guvern şi deputaţii P.S.D., în timp ce iniţiativele deputaţilor opoziţiei, în special ale P.R.M.-ului, sunt respinse ostentativ. Nu uitaţi, domnilor deputaţi, că meseria de părinte nu are culoare politică, să nu uitaţi că avem surori, fiice, nepoate şi ştim ce eforturi implică creşterea şi educarea copiilor. Copiii, care constituie viitorul ţării. Vrem să avem viitor, să ne creştem copiii bine. De aceea, domnilor deputaţi, apelez la conştiinţa dumneavoastră. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Damian Brudaşca. |
|
Deşi în orice Parlament pledoaria făcută de antevorbitoare ar trebui să determine schimbarea de atitudine, şi ar fi fost suficientă, mă consider obligat să intervin pentru a atrage atenţia asupra a două dintre aspectele invocate de autoarea acestei iniţiative. Este, în primul rând, sporirea dramatică şi îngrijorătoare a abandonului datorită sărăciei în care marea majoritate a familiilor se află şi, nu în ultimul rând, ajungerea la o situaţie care ne face de râsul lumii, copiii de români fac obiectul unor tranzacţii comerciale chiar dacă, potrivit legislaţiei, aceste acţiuni se numesc altfel. Având în vedere aceste lucruri, fiecare dramatice în sine, cred că adoptarea unei asemenea propuneri legislative va permite stoparea sau reducerea lor şi va crea condiţiile reale pentru ca familiile şi, mai ales, mamele cu mulţi copii să fie sprijinite în eforturile şi demersurile pe care le fac în vederea creşterii şi educării acestora. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Vom supune votului final propunerea de respingere astăzi. |


