Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Poziţia următoare, poziţia 19 din ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind retrocedarea către Biblioteca Academiei a unor documente istorice reţinute în mod abuziv la Arhivele Naţionale ale României.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna preşedinte Raluca Turcan, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Vă rog, doamna preşedinte, aveţi cuvântul.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Proiectul de lege privind retrocedarea către Biblioteca Academiei a unor documente istorice reţinute în mod abuziv la Arhivele Naţionale ale României a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă în 21 decembrie 2009.

Comisia pentru cultură a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege. De asemenea, acest proiect de lege a primit aviz negativ din partea Comisiei juridice, iar Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Este o lege ordinară.

Proiectul a fost însă aprobat de Senat şi această iniţiativă legislativă doresc să vă menţionez că are ca obiect reglementarea restituirii către Biblioteca Academiei a unor documente preluate de către Arhivele Naţionale ale României în perioada iunie 1978-octombrie 1979, în baza legislaţiei de la acea vreme.

Raportul iniţial al comisiei a fost un raport de respingere, însă ulterior, în urma dezbaterilor şi la care au participat şi reprezentanţi ai celorlalte instituţii ale statului, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală adoptarea acestui proiect de lege privind retrocedarea către Biblioteca Academiei Române a unor documente istorice reţinute în mod abuziv la Arhivele Naţionale ale României, cu amendamente.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Avem un reprezentant al Guvernului aici, aş vrea să auzim punctul de vedere în mod expres la acest proiect de lege.

Doamna secretar de stat Alina Bica, din partea Ministerului Justiţiei.

Doamna ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Alina Mihaela Bica:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din punct de vedere juridic, proiectul prezintă anumite aspecte de legalitate, motiv pentru care Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. Şi voi fi foarte scurtă.

În conformitate cu dispoziţiile art.19 din Legea arhivelor naţionale, toate documentele care au intrat în baza legii în fondul administrat de către Arhivele Naţionale nu mai pot fi preluate şi predate altor autorităţi ale statului, cu excepţia situaţiei în care acestea au fost date în custodie.

Prezenta speţă are următoarele conotaţii. aceste documente au intrat în fondul Arhivelor Naţionale în baza unei legi, prima, adoptată în 1974 şi cea de-a doua adoptată în 1978.

Deci, prin urmare, dispoziţiile art.19 din Legea Arhivelor Naţionale sunt îndeplinite şi atâta timp cât aceste documente nu sunt în custodia Arhivelor Naţionale, ci sunt date în administrare, în baza acestei legi care este în vigoare şi nu a fost modificată, propunerea legislativă nu poate să fie adoptată.

În al doilea rând, vă rugăm să constataţi şi din expunerea de motive şi din materialele pe care dumneavoastră le aveţi în faţă, că Biblioteca Naţională, în momentul în care a predat aceste documente, a realizat predarea efectivă şi deplină, în baza unei legi şi a fost de acord cu legea respectivă. Deci, prin urmare, nu avem de-a face cu o preluare abuzivă, aşa cum spune iniţiativa legislativă de faţă.

Trebuie avute în vedere condiţiile în care vor fi predate aceste documente. Ele au nevoie de nişte resurse financiare importante pentru a fi conservate, recondiţionate şi păstrate în condiţii de securitate.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere cele două articole pe care le cuprinde iniţiativa legislativă, articole care prevăd doar că aceste documente sunt preluate şi predate Bibliotecii Naţionale şi că această predare se va realiza undeva în viitor, când biblioteca va dispune de spaţiile necesare, fără să se prevadă impactul bugetar necesar pentru a se realiza acest lucru, iniţiativa nu are susţinere din punct de vedere juridic.

Drept dovadă că avizul Comisiei juridice a fost unul negativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, doamna ministru.

La dezbaterile generale, domnul deputat Irimescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Irimescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Preluarea acestor documente de la Biblioteca Academiei şi nu de la Biblioteca Naţională, cum a susţinut reprezentanta ministerului aici, s-a făcut în baza unor hotărâri politice şi nu a unor legi, nu a unor acte juridice. Deci, este vorba de o hotărâre a Biroului Politic al fostului Partid Comunist Român. Academia Română nu a consimţit niciodată la această trecere. Drept urmare, nici nu a operat scăderea din patrimoniu a documentelor respective.

Cât priveşte condiţiile de păstrare, la Academia Română se află documente de importanţă foarte mare. Acolo s-a realizat o investiţie deosebită, o clădire modernă, cu dotările corespunzătoare, care poate asigura gestionarea şi valorificarea acestor documente. Aceste lucruri le-am spus ca observaţii a celor susţinute aici puţin mai devreme.

În afară de această chestiune, este aspectul moral al problemei, este vorba de o retrocedare, mai corect spus, de o completare a procesului de retrocedări care a avut loc în România pentru lucruri care au fost transferate, confiscate, în condiţiile binecunoscute ale regimului comunist.

Academia Română şi-a exprimat foarte clar şi a demonstrat în lucrările de la comisii atât dreptul asupra gestionării acestor documente, cât şi condiţiile legale şi materiale pe care le îndeplineşte pentru a realiza acest lucru, astfel încât vă rog, în aceste condiţii, să fiţi de acord cu această retrocedare care are, pe lângă aspectele juridice şi patrimoniale în discuţie, şi un aspect moral important.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna Raluca Turcan. Şi pe urmă domnul deputat Marton Arpad.

Doamna Raluca Turcan:

Aş dori să mai fac doar câteva precizări.

Documentele şi fondul arhivistic au fost preluate abuziv pentru că regimul a fost abuziv. Aşa cum spunea şi colegul meu, au fost preluate în baza unor hotărâri politice.

În acelaşi timp, aşa cum am spus, în comisie, am dezbătut foarte serios acest aspect şi am solicitat aprobarea acestui proiect de lege, cu amendamente. Iar amendamentele se referă în special la o separaţie pe care am făcut-o. Şi aici punem în balanţă documentele produse de instituţii ale statului, care e normal să rămână la Arhivele Naţionale şi restul fondului arhivistic, care a fost preluat abuziv şi care considerăm că este un act reparatoriu, un act corect, să se întoarcă la Biblioteca Academiei.

Deci, de aceea, în Comisia pentru cultură, am considerat corect ca documentele care nu au aparţinut instituţiilor statului, să se întoarcă la Biblioteca Academiei.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnul deputat Márton Árpad, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Lansez această intervenţie pentru toţi acei pentru care sunt importante instituţiile statului. Una dintre cele mai importante în toate ţările democratice, culmea instituţiilor de ştiinţe, este Academia statului respectiv.

Doamnelor şi domnilor,

Nu vorbim despre orice fel de retrocedare, ci vorbim despre retrocedarea unor bunuri preluate în mod abuziv de către statul comunist de la Academia Română. unu.

Doi. M-a surprins neplăcut, deşi nu trebuia, pentru că aceste susţineri le-am mai auzit de "n" ori în comisie, argumentaţia conform căreia actele prin care s-au făcut aceste nedreptăţi, zic eu, de către statul comunist, erau făcute de bună-voie, da, toţi care au semnat că îşi dăruiesc pământul, au dat de bună-voie statului român la vremea respectivă, toate legile prin care au fost naţionalizate bunurile oamenilor şi ale societăţilor au fost legale. Unele erau chiar legi intangibile. Ar fi trebuit să rămânem acolo.

Numai că noi, eu aşa am crezut, facem parte dintr-o coaliţie de guvernare de dreapta, care ne-am propus ca să terminăm cu situaţia, deocamdată incertă, a situaţiei juridice a proprietăţii în România, să clarificăm lucrurile, inclusiv în domeniul arhivelor naţionale.

Este singura lege care datează din 1996, nemodificată. Este singura lege care are, o să intervin şi în momentul în care vom vorbi despre acea lege, acea modificare, care se bazează, într-adevăr, pe acea singură idee pe care, din păcate, doamna secretar de stat a ridicat-o aici: păzirea documentelor. Pentru că, această Lege a arhivelor păcătuieşte, în primul rând, pornind de la această idee, cum că arhivele sunt pentru a fi păzite, nu pentru a avea acces la documentele din arhive.

S-a cerut retrocedarea unor bunuri ale Academiei României, instituţie care, conform legii - şi trebuie să ştie, sper, doamna secretar de stat, ştie - este una din puţinele autorităţi ale statului care are dreptul să-şi menţină toate acele documente care sunt produse de ea, sau pe care le are în proprietate, şi nu trebuie să le depună după o dată de, de la producerea acestora.

Este adevărat, am văzut un anteproiect, cred, făcut, după această intervenţie, de mai marii arhivelor naţionale, din care Academia Română a dispărut din articolul respectiv, poate pentru a nu mai avea acest drept de a reprimi aceste bunuri.

Eu cred că, pe de o parte, s-ar face o dreptate justificată, din toate punctele de vedere, Academiei Naţionale, instituţie de importanţă majoră în domeniu, aş zice, suprem, în domeniul ştiinţei, pe de altă parte, am mişca cât de cât o reformă în domeniul arhivelor. Şi, aşa cum aţi şi spus, doamna preşedinte, când ne-am aplecat asupra acestei legi, erau mai atenuate punctele de vedere legate de apartenenţa noastră la un partid sau la altul, şi am încercat, şi cred eu, am şi găsit modalităţi şi formulări (amendamente), prin care toate obiecţiile ridicate parţial, deci unele justificate, ale doamnei secretar de stat, au fost rezolvate.

Deci, aceste proprietăţi, aceste bunuri vor fi date numai dacă ele nu au fost produse de acele autorităţi care ar fi trebuit să le predea la Arhivele Statului, şi vor fi predate numai în măsura în care Biblioteca Academiei Române are toate lucrurile făcute la punct, şi în măsura în care sunt pentru conservare, chiar pentru a permite accesul, care iarăşi este o cheltuială, deci nu obligă statul român la nicio cheltuială.

În această situaţie, nu există influenţe bugetare asupra acestuia. Şi vă spun un singur lucru: vă aduceţi aminte cât ne-am certat atunci când trebuia să predăm documentele securităţii acelei instituţii nou create? Aceea s-a putut. Aceasta de ce nu, oare?

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Toader, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Poate, rarisim se mai întâmplă acest lucru, noi, Grupul parlamentar al Partidul Democrat Liberal, susţinem trecerea acestor documente la Academie. Şi am să mă justific. Problema de abuz în statul comunist era acoperită de lege. Să nu credeţi că era vreo prevedere care nu era acoperită de o lege, şi bineînţeles că această acoperire legală era un abuz faţă de dreptul cetăţeanului: ne asculta cu legea, ne urmărea cu legea, deci toate erau în limita legii; ne deporta cu legea. Să nu discutăm de abuz, decât de un abuz acoperit de lege.

Pe de altă parte, faptul că se reîntoarce la Academie, faptul că discutăm despre modalitatea în care poate oricine să aibă acces, fiindcă totuşi Academia - Biblioteca Academiei - are un spaţiu rezervat pentru studiu. La Arhive, ştiţi, întotdeauna depinde unde sunt, nu pot fi studiate decât în anumite condiţii, şi cred că facem o reabilitare de drept: dăm înapoi ceea ce era la Academie. Am retrocedat terenuri, am retrocedat casele, nu retrocedăm documentele Academiei?!

Deci, pentru Guvern, cu părere de rău - dacă guvernul a susţinut aşa ceva - noi suntem pentru a retroceda aceste documente Academiei. La cheltuieli, este problema internă a Academiei, care are un buget. Problema internă, până la urmă, a arhivelor, cum îşi rezolvă situaţia şi în cât timp vor trece, n-am pus niciun termen. Principalul este să existe acest drept.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Doamna Aura Vasile.

Se pregăteşte domnul Ovidiu Ganţ.

Doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Încep prin a spune că Grupul parlamentar al PSD+PC va susţine această iniţiativă legislativă. Şi vin să completez la ceea ce colegul meu a spus, cu următorul lucru: Legea arhivelor s-a modificat. A trecut de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, a fost avizată de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, proiect de lege care stabileşte că pot să fie constituiţi operatori privaţi care pot să facă activităţi de arhivare, în condiţiile în care dispun de un spaţiu şi nu ştiu cât personal, care, în schimbul unei taxe pe care o plăteşte la Arhivele Naţionale, pot să dispună 5 ani de aceste arhive şi multe, multe altele, care, la momentul respectiv, doamna sau domnişoara secretar de stat... îmi puneam întrebarea, ieri, în comisie, împreună cu alţi colegi, ce se va alege de această arhivă acolo unde va ajunge, în condiţiile în care este ştiut că, poate, foarte multe societăţi comerciale, agenţi economici privaţi sau de stat abia aşteaptă să scape de o serie de materiale, de care să răspundă altfel.

Dar, se spunea în această modificare a legii, doamna secretar de stat, că orice cetăţean care are o împuternicire poate să meargă şi să studieze sau să primească copii în schimbul unei taxe.

Doamna secretar de stat, deci spuneam în schimbul unei taxe, la arhive. Deci, taxă la avizare, taxă la studiu! În condiţiile în care acest guvern de dreapta, printr-un anumit pachet de legi al doamnei, fost ministru, Macovei a retrocedat sau a încercat să facă echilibru şi să retrocedeze celor care au fost abuziv desproprietăriţi de bunuri (case, păduri, terenuri şi multe altele), nimeni nu şi-a pus, doamna secretar de stat, de la Ministerul Justiţiei sau din altă parte, sau de la Arhivele Statului, sau ceea ce dumneavoastră trebuia să controlaţi, că în această bucăţică de timp a luat fiinţă o mafie imobiliară, o mafie care, împreună cu salariaţi de la Arhivele Statului, au dat hârtii false sau copii eronate, care au dus şi au lăsat pe drumuri peste un milion de cetăţeni în România. Şi, vă anunţ că mai sunt încă aproape 3 milioane pe rol, pentru că a existat, dacă vreţi, această iresponsabilitate a unor salariaţi din această structură, cu ajutorul căreia s-a putut realiza această mafie a retrocedărilor abuzive şi false.

Vreau, de asemenea, să spun, domnule preşedinte de şedinţă, şi stimaţi colegi, că în acest moment, când în România sunt scoase pe tuşă sau sunt descalificate o serie de institute sau o serie de structuri, care dau credibilitate ţării, care se numeşte România, sau poporului, care se numeşte poporul român, în acest moment este inclusă şi Academia. Pentru că mă gândesc în acest moment la viitoarea Lege a învăţământului, care este în continuare în dezbaterea Senatului; mă gândesc în acest moment la consiliile locale şi la consiliile judeţene, la primării, instituţii care trebuie să aibă grijă de cetăţean, şi, prin foarte multe constrângeri, în acest moment, nu mai pot să-şi îndeplinească acest atribut.

Deci, ceea ce domnişoara sau doamna secretar de stat a spus, că în arhive avem, ştiu eu, siguranţă, şi că, vezi Doamne, există reformă în Arhivele Statului, lăsaţi-mă să mă îndoiesc. Şi, dacă prin Legea retrocedării, abuziv, mafia imobiliară a putut să câştige, să câştige pe drept şi cinstit Academia Română, Academie Română care pentru noi este, dacă vreţi, fanionul ştiinţei şi culturii din România, a acestui neam, care, teoretic arhivează pentru trecut, prezent şi viitor, ceea ce trebuie să facă fală nouă şi copiilor noştri şi viitorului nostru.

De asemenea, cred eu că este important, şi probabil că acest lucru este cel mai important, ca orice cetăţean, indiferent de etnie, cultură, nivel, să poată să aibă acces gratuit, doamna secretar de stat, la toată istoria şi la ceea ce s-a întâmplat în România, bun sau rău.

Dacă nu ne cunoaştem istoria şi dacă nu ştim să învăţăm din ea, degeaba, doamna secretar de stat, încercăm să facem reformă în viitor. Pentru că, după cum constataţi şi dumneavoastră, şi noi, şi cetăţenii din România, reforma statului, care a fost aşa de bine clamată, ca un stindard al actualei guvernări, sau unui partid care susţine această guvernare, nu a făcut decât să ne ducă de râpă. Ne-au dus de râpă economic, ne va duce de râpă din punct de vedere al intervenţiei statului pentru cei care au nevoie de ajutor, în cultură, prin distrugerea oamenilor de teatru, şi bineînţeles, nu în ultimul rând, a sportului românesc, prin acea ordonanţă de pomină.

Deci, reforma statului, aşa cum o vedeţi dumneavoastră, nu are nicio legătură cu noi.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Vă rog, domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimaţi reprezentanţi ai Executivului,

Vreau să vă spun, de la bun început, că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine şi va vota în favoarea raportului de adoptare a acestei iniţiative legislative.

M-aş fi rezumat la această afirmaţie, dacă n-aş fi avut şi n-aş fi trăit neplăcuta experienţă de a asculta punctul de vedere al doamnei secretar de stat. Vreau să cred că afirmaţiile domniei sale sunt legate de formalismul activităţii pe care o desfăşurăm şi nu reprezintă convingerile domniei sale, în raport cu acest gest de restituire către proprietarul de drept al acestor bunuri.

Doamna secretar de stat, vă acord circumstanţe datorită vârstei. Dar să uitaţi, să ignoraţi că toate sau marea majoritate a crimelor, a abuzurilor, pe care le-a produs regimul comunist în România, au avut la bază aşa-numite acte normative - hotărâri ale Consiliului de Miniştri, legi, naţionalizarea din 1948 a avut la bază legi, sentinţe de condamnare la moarte au avut la bază legi -, doamnă secretar de stat, să invocaţi legislaţia unui regim criminal, similar, dacă vreţi, dictaturilor sud-europene sau unei dictaturi naziste în Germania, invocaţi legislaţia comunistă din România pentru a justifica acest lucru?!

Vorbiţi despre faptul că de "bună-voie" o instituţie a cedat aceste documente? Or, ştiţi, foarte bine că în cazul instituţiilor, dar şi a persoanelor fizice, viciul de consimţământ era întotdeauna prezent în raport cu statul comunist.

Vă rog frumos, doamna secretar de stat, atunci când vorbiţi în numele acestui guvern - al Guvernului României - să nu mai invocaţi, niciodată, abuzuri comuniste, chiar sub forma unor legi, atunci când este vorba de restituirea de drept către proprietarul bunurilor acestuia.

Este vorba şi de această situaţie, şi de situaţii ulterioare. Este absolut incalificabil că în România - membră a Uniunii Europene - o astfel de luare de poziţie se produce astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat Alina Bica doreşte să facă câteva precizări.

Doamna ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Alina Mihaela Bica:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

O foarte scurtă precizare: legea de care am făcut vorbire, respectiv Legea nr.20/1972, prin care s-a realizat această preluare, îşi are sorgintea în Legea nr.40/1932, prin care Ministerul Cultelor şi Culturii de la acea dată a prevăzut în mod expres, şi vă citez: "Arhivele Statului vor prelua de la muzee şi toate bibliotecile existente la vremea respectivă materialul arhivistic vechi".

Prin urmare, Legea nr.20/1972 este o preluare, aproape cu copy-paste, a ceea ce s-a dispus înainte de 1945. Prin urmare, nu se poate pune în discuţie, şi în discursul pe care l-am avut către dumneavoastră a fost strict o abordare din punct de vedere juridic a unei instituţii, instituţie care a fost preluată în 1972, având la bază o reglementare mai veche, din 1935.

În aceste condiţii, apare o problemă cu privire la dreptul de proprietate. De ce? Pentru că documentele arhivistice respective sunt din secolele XIV - XV. Prin urmare, ele nu au fost produse de Academie după 1945, astfel încât să invocăm legislaţia comunistă existentă la acea dată.

Este posibil ca aceste documente arhivistice să fi fost preluate din perioada 1935 până în 1945, pe baza unei alte legi, în care, într-adevăr, discutăm de consimţământ în ceea ce priveşte transmiterea dreptului de proprietate. A fost strict o abordare din punct de vedere juridic, nu am dorit să insult pe nimeni, nu am dorit să pun Guvernul într-o lumină nepotrivită, ci doar am exprimat o raţiune juridică, şi anume: unu - există un dubiu cu privire la dreptul de proprietate, dat fiind faptul că avem de-a face cu documente din secolele XIV - XV, sorgintea transmiterii dreptului de proprietate s-a realizat începând cu 1935, Academia trebuia să producă documente cu privire la dreptul de proprietate pe care-l avea în legătură cu înscrisurile respective şi, ca atare, nu cred că se pune problema dacă nu s-au produs aceste documente cu privire la afectarea consimţământului în raportul juridic cu pricina.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Ultimul vorbitor, domnul deputat Marton Arpad. Vă rog să fiţi scurt, că intrăm în timpul votului final.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna secretar de stat,

Am eu o propunere: când veniţi să apăraţi un punct de vedere al Guvernului, legat de un proiect de lege, ar fi bine să vă documentaţi temeinic.

În această situaţie, printre documentele a fi retrocedate se află multe pachete de documente, care au venit la Academie prin donaţie. Deci, situaţia juridică şi a proprietăţii este clară. Şi, poate nu ştiţi, nu cunoaşteţi, de câte ori am avut astfel de probleme legate de opere de artă şi alte asemenea, fonduri care prin donaţie au ajuns aici sau acolo, şi când donatorul a specificat că numai atunci aparţine statului român, dacă este în instituţia respectivă. Deci, chiar din punct de vedere juridic, ceea ce invocaţi dumneavoastră, este inacceptabilă menţinerea la Arhivele Statului a acelei părţi din întregul despre care vorbim, care prin donaţie a ajuns în patrimoniul Academiei Române.

Deci, din punct de vedere juridic, nu poate fi susţinută această idee.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Considerăm epuizate dezbaterile generale.

Intrăm în dezbaterea raportului comisiei sesizate în fond.

Vă rog să urmăriţi amendamentele admise.

Dacă la numărul curent 1, titlul legii, există vreo intervenţie? Nu avem.

Poziţia 2 din raport?

Poziţia 3 din raport? Nu avem intervenţii.

Considerăm că proiectul de lege a fost adoptat.

Rămâne pentru votul final.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu acest proiect de lege am epuizat timpul afectat dezbaterilor proiectelor de legi aflate pe ordinea de zi.

Facem o pauză de 5 minute, în intervalul căreia rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, pentru a trece la ultima parte a şedinţei noastre de astăzi, cea consacrată votului final.

Vă mulţumesc.