Dezbateri parlamentare

Domnul Miron Tudor Mitrea:

28. Aşa cum ne-am înţeles la începutul şedinţei noastre de astăzi, din acest moment, trecem la punctul 28 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenia română, dar care au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Vă informez, cu această ocazie, că participă la lucrările şedinţei noastre Delegaţia Federaţiei Saşilor Transilvăneni condusă de domnul Bernd Fabritius, preşedinte, precum şi de directorul executiv Erhard Graeff, cărora le urez bine au venit în plenul Parlamentului.

Domnule ministru Corlăţean, vă rog, aveţi microfonul pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnul Titus Corlăţean (ministrul afacerilor externe):

mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

În numele Guvernului României, aş dori să susţin adoptarea, astăzi, a acestui proiect de lege - Proiectul de Lege nr.150/2013 privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenia română, dar care au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Este vorba, de fapt, de o modificare, o completare a Decretului-lege nr.118/1990.

Este vorba despre un proiect de lege care, înainte de orice, reprezintă un gest necesar, un gest reparatoriu şi are mai ales o semnificaţie morală pentru cei care au avut de suferit de pe urma deportărilor şi represiunilor săvârşite de regimul comunist instaurat de trupele sovietice.

Şi eu aş dori, în calitate de ministru al afacerilor externe, să salut prezenţa în sală a preşedintelui Asociaţiei Saşilor Transilvăneni din Germania, domnul Bernd Fabritius şi pe ceilalţi membri ai delegaţiei care reprezintă Comunitatea germană originară din România.

După cum ştim, Comunitatea originarilor germani din România a avut, în decursul secolelor, o contribuţie deosebită, remarcabilă la istoria, la dezvoltarea României, la patrimoniul cultural. În egală măsură, ştim foarte bine istoria, trecutul, o istorie cu momente dramatice, care, în contextul celui de al doilea război mondial, a însemnat divizarea continentului european şi a produs efecte dramatice care, din păcate, se resimt în parte şi astăzi.

Şi pentru Comunitatea germanilor din România, cel de al doilea război mondial a avut consecinţe dramatice, inclusiv legate în mod evident de cea de a doua conflagraţie mondială şi consecinţele care au decurs din acest lucru.

Sub dominaţia sovietică şi regimul comunist, s-a recurs arbitrar la deportări masive şi la alte măsuri represive contra minorităţii germane care nu au ţinut seama, de exemplu, de faptul că mulţi germani au luptat şi în armata română.

Astfel de lucruri au lăsat urme şi, atât pentru minoritatea germană originară din România, şi mai ales pentru persoanele în vârstă, vorbim de persoane aflate la vârsta de 80 de ani, 90 de ani, acest gest reparatoriu, gest moral pe care astăzi vi-l propunem, în numele Guvernului României, dumneavoastră, Parlamentului României, să-l facem, este un gest aşteptat de foarte mulţi ani. Au fost discuţii de-a lungul anilor, au fost promisiuni ale diferitelor guverne ale României, cu bună-intenţie făcute, nefinalizate, din păcate.

Astăzi este un moment extrem de important şi aşa se şi explică faptul că Guvernul României a promovat acest proiect de lege, ministerul Muncii este cel care a gestionat pe fond acest proiect şi a existat sprijinul politic al premierului şi al Guvernului şi, sunt convins, al Parlamentului României, în clipa de faţă.

Aş încheia, spunând că este un gest care ştim că este salutat şi va fi salutat de etnicii germani originari din România, cei care mai trăiesc în România, cei care sunt în Germania sau în alte state, în Europa, sau în afara Europei. Ştim că este şi un gest aşteptat la Berlin şi care va avea consecinţe benefice.

şi mai adaug un lucru. S-a formulat - şi acest lucru a fost şi discutat în comisia de specialitate - un amendament la proiectul de lege, care a fost formulat de altfel cu bune-intenţii. Vă adresez solicitarea şi rugămintea, în acelaşi timp, pentru a nu adăuga un element suplimentar de birocraţie şi a nu lăsa în afara domeniului de aplicare un număr de oameni, încă o dată, vorbim de octogenari sau nonagenari, v-aş adresa rugămintea, dacă se poate ca proiectul de lege să rămână aşa cum a fost el redactat la nivelul Guvernului şi transmis la Parlament, deci, fără amendamentul respectiv.

mulţumesc foarte mult şi adresez apelul unui vot cât mai consistent în Camera decizională, în Camera Deputaţilor a României.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Invit la cuvânt Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Domnule deputat Iordache, preşedintele comisiei, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avut în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi. Toate aceste comisii au dat un aviz favorabil.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de domnul ministru Titus Corlăţean.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Amendamentele respinse le găsiţi în Anexa nr.2.

În condiţiile propunerii domnului ministru, domnule preşedinte de şedinţă, supuneţi la vot, în aceste condiţii, articolul unic, amendamentul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială pentru articolul unic şi, în condiţiile în care articolul unic, în formula comisiei, nu va trece, va rămâne articolul unic ca propunere a Guvernului.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc. Vă mulţumesc şi pentru îndrumările pentru modul în care trebuie să conduc. Sunt foarte preţioase, domnule deputat.

Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule ministru al afacerilor externe,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am să spun, în primul rând, că în mod evident Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea acestei iniţiative. Dar pentru că aceia care au avut iniţiativa, şi anume, confraţii noştri din Germania, asociaţiile saşilor, şvabilor emigraţi nu pot lua cuvântul de la tribuna Parlamentului, am să o fac eu şi în numele lor şi al potenţialilor beneficiari ai acestei iniţiative.

Şi am să încep, stimate domnule ministru al afacerilor externe, prin a vă mulţumi dumneavoastră, în primul rând, personal.

S-a întâmplat, în repetate ocazii, ca politicieni din România să răspundă formal în mod favorabil unor propuneri venite din partea noastră, ca să spun aşa, dar s-a întâmplat rar ca acestea să se şi materializeze.

Deci, acest lucru care este astăzi propus putea, de fapt, să se întâmple mai demult. Este meritul dumneavoastră personal, domnule ministru, dar este şi meritul Guvernului României, în ansamblu, pentru faptul că o promisiune devine realitate.

Şi, de aceea, vă mulţumesc în numele acelora care sunt vizaţi de această lege. Au suferit în 1945 de pe urma acestei măsuri punitive colective împotriva unor civili, cetăţeni români. Subliniez acest lucru, pentru a mă asocia propunerii dumneavoastră de eliminare a acelui amendament pe care-l consider superfluu, pentru că aceştia cu toţii erau cetăţeni români şi introducerea oricărei birocraţii suplimentare ar îngreuna unor oameni care astăzi au peste 80 de ani, 90, să poată să acceadă la aceste eventuale drepturi pe care statul român este dispus astăzi să le acorde.

Mai important poate decât aceste drepturi este reparaţia morală pe care aţi invocat-o, stimate domnule ministru, pentru aceşti oameni care au trăit o viaţă cu urmările acestei măsuri. Eu cred că gestul pe care astăzi îl face Guvernul României şi sper să-l facă şi Camera Deputaţilor, la votul final de astăzi, este un gest de o importanţă covârşitoare.

În fine, aş dori, stimate domnule ministru, să vă mai spun că aveţi perfectă dreptate. În opinia mea, gestul respectiv are reverberaţii politice importante în relaţia pe care statul nostru, România, le are cu Republica Federală Germania.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră şi anticipat colegilor pentru votul de astăzi.

Pe de altă parte, stimate domnule preşedinte, am să revin. Vreau să ridic formal obiecţii împotiva amendamentului adoptat.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dobre. Aveţi microfonul, domnule deputat. Mă iertaţi că nu v-am văzut.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal sprijină acest proiect de lege al Guvernului. Vom vota alături de el şi cred că trebuie să-l votăm în formula propusă de domnul ministru al afacerilor externe. Şi procedural, domnule preşedinte de şedinţă, va trebui să supuneţi votului amendamentul iniţial admis şi să rămânem în forma adoptată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar UDMR.

Domnule deputat vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În mod evident, şi Grupul UDMR susţine adoptarea acestui proiect de lege, cu observaţia făcută aici de către toţi antevorbitorii, cu procedura de eliminare a unui amendament făcut de comisie, dar trebuie să accentuez că iată de ce este util acel alineat din regulament, a cărui aplicare s-a încercat a se bloca acum o zi, pentru că, din când în când, mai e nevoie să fie supusă şi înţelepciunii plenului o decizie dintr-o comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

De fapt, avem un singur articol - articolul unic al proiectului de lege.

avem un număr de amendamente respinse şi un număr de amendamente admise.

Amendamentele respinse sunt trei.

Dacă sunt susţinute cele trei amendamente?

Domnul Márton Árpád, amendamentul de la numărul curent, care? 1. OK. Vă rog, aveţi microfonul.

O să facem întâi discuţia pe amendamente şi după aceea supunem votului amendamentele.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci, este un amendament al grupului nostru, semnat de domnul deputat Kerekes în comisie, cu următoarea argumentare: în legea actuală, este vorba de reprezentarea persoanei respective de către cetăţeni români şi s-ar putea ca persoana respectivă să fie o persoană bătrână, în vârstă, dar să aibă un copil care poate să-şi reprezinte părintele, dar şi el este cetăţean, nu mai este cetăţean român şi este de altă cetăţenie.

Şi această amendare propusă de domnul Kerekes deschide posibilitatea ca părintele să fie reprezentat de copilul său.

Aceasta este susţinerea amendamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să-mi spuneţi la ce număr curent? Că domnul Kerekes are trei amendamente respinse. Mi le arătaţi? Ca să ştiu ce supun la vot.

Deci avem trei amendamente respinse, amendamentele de la numărul curent 1 şi 2 nu se susţin, deci sunt respinse.

Domnul deputat a susţinut din partea Grupului parlamentar al UDMR amendamentul respins de la numărul curent 3 din raportul de amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră amendamentul. Vă rog votaţi.

17 voturi pentru, două abţineri, 107 împotrivă.

Amendamentul s-a respins.

Mă întorc pe raportul cu amendamente admise. Avem un amendament admis de către comisie. Există însă o solicitare din sală să-l supun votului pentru respingere.

Supun votului amendamentul comisiei şi vă rog să votaţi.

Trei voturi pentru, zece abţineri, 120 de voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Supun articolul unic al legii votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

134 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă.

Articolul unic a fost adoptat în forma în care a venit de la Guvern.

Titlul legii nu l-am mai supus votului dumneavoastră. Nu au existat discuţii, este nemodificat, deci e considerat adoptat.

Proiectul de lege a fost dezbătut, pleacă în forma iniţială la votul final.