Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

19. Proiectul de Lege "Legea tineretului"; PL-x 716/2018.

Din partea Guvernului, vreo intervenţie? Nu.

Din partea comisiei, reprezentantul Comisiei pentru tineret şi sport, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă înaintăm raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege "Legea tineretului"; PL-x 716/2018, trimis Comisiei pentru tineret şi sport, spre dezbatere în fond, prin adresa Biroului permanent din 31 martie 2021.

Menţionăm că punctul de vedere al Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse asupra amendamentelor depuse la comisie a fost transmis comisiei în data de 28 iunie 2022.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem plenului Camerei Deputaţilor, Cameră decizională, raport favorabil de adoptare a legii, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Propun timpi de dezbatere şase minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă sunt intervenţii? Nu.

Domnul deputat Cristian Brian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În vechile partide tinerii lipesc afişe. În USR PLUS tinerii sunt pe afişe. Cel puţin asta credeam când am ajuns în Parlament şi m-am bucurat când am văzut cât de mulţi aleşi sub 30 de ani am avut în această legislatură, de la toate partidele. Am sperat atunci că tinerii din România vor avea o voce puternică şi că au ajuns aici nu ca în trecut, din cauză că erau odraslele baronilor locali, impuse pe liste, sau cine ştie ce anomalii electorale la redistribuiri. Şi m-am bucurat şi mai tare când am văzut că avem o comisie dedicată pentru tineret şi sport.

Din păcate, am rămas la ideea iniţială, pentru că vocea tinerilor din majoritatea grupurilor parlamentare nu prea s-a auzit, iar deciziile, în numele lor, sunt luate tot de către greii partidelor.

Dar nu sunt aici să vorbim despre politica de cadre ale colegilor.

Acum, la vot avem Legea tineretului, proiect început la ministerul de resort în urmă cu mai bine de şase ani şi care a fost depus la Senat în 2018, proiect care a stat ani buni în sertarele comisiilor până când a fost deblocat de USR şi proiect care a fost discutat în zeci de dezbateri, atât la Parlament, cât şi în teritoriu, cu tinerii şi cu reprezentanţii acestora, organizaţii şi federaţii de şi pentru tineret, cărora le mulţumesc pentru aportul adus la această lege.

Şi, totuşi, ce reprezintă tineretul, în acest context? Întrebare cu care au fost prinşi în ofsaid mulţi miniştri care au avut în responsabilitate acest domeniu, atât de ignorat de clasa politică.

Haideţi să vorbim puţin despre asta, măcar azi, când se votează Legea tineretului, în Anul European al Tineretului.

Tineretul reprezintă întregul sector de relaţii dintre actorii relevanţi, precum autorităţi publice locale şi centrale de resort, direcţii judeţene de tineret, casele de cultură ale studenţilor, centrele de tineret ale primăriilor sau direcţii, departamente de tineret ale acestora, organizaţii neguvernamentale de profit, ONG-uri de şi pentru tineret, studenţeşti sau de elevi, precum şi profesionişti, potrivit standardelor ocupaţionale, ca lucrători de tineret, facilitator de dezvoltare comuniară, consilieri de dezvoltare personală sau formatori care au ca scop susţinerea contribuţiei active pe care tinerii o pot avea în societate.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat, vă rog!

Domnul Brian Cristian:

Domnule preşedinte,

Timpul propus a fost de şase minute, iar pe ecran doar trei minute mi-aţi alocat! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Sunteţi în eroare, domnule deputat!

Finalizaţi! Sunt 30 de secunde, văd timpul acolo!

Domnul Brian Cristian:

Domnule preşedinte,

E o lege care comasează tot domeniul de tineret, care se discută o dată la câţiva zeci de ani. Acum vă rog frumos să mă lăsaţi să-mi termin intervenţia, pentru că sunt şi singurul vorbitor!

Tot acest ecosistem al tineretului gravitează în jurul tinerilor care, potrivit legii, sunt cetăţeni cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani. Ei trebuie să fie principalii beneficiari ai acestei legi, iar ce votăm noi azi să ducă la îndeplinirea nevoilor tinerilor.

În prezenta lege sunt şi multe soluţii la aceste nevoi, prin amendamentele pe care le-am depus, în urma consultării cu tinerii şi cu organizaţiile, dar, indiferent de cadrul legislativ, este important şi ca Executivul să-şi facă treaba şi să aloce resursele necesare către acest domeniu.

Încă de la învestirea noului Guvern, USR a atras atenţia asupra problemelor viitoarei generaţii din România.

Cu un minim istoric la educaţie şi un buget derizoriu al noii entităţi care cuprinde tineretul, am spus atunci că Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse nu este, de fapt, un minister, ci mai degrabă o scenă de ministru, având şi cel mai mic buget dintre toate ministerele, de 130 de ori mai mic decât cel al MAI.

Menţionez aici că este obligatorie finalizarea urgentă a procesului de tranziţie a componentei de tineret de la fostul Minister al Tineretului şi Sportului, la noul Minister al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi operaţionalizarea lui.

Noi ne-am făcut treaba aici, în Parlament, e timpul să o facă şi Guvernul.

Iar, în încheiere, vreau să spun că investiţia în tineri nu este opţională, banii alocaţi activităţilor şi programelor de tineret nu sunt o cheltuială, ci o investiţie, o investiţie în viitor, o investiţie profitabilă.

Şi haideţi să nu mai ignorăm nevoile tinerilor, munca de tineret şi, practic, un sector întreg vital societăţii româneşti care îşi doreşte o schimbare de mentalitate şi atitudine!

Daţi-le tinerilor o voce şi mai ales daţi-le resurse!

Stimaţi colegi,

Nu-i mai trimiteţi pe tineri la lipit afişe! Puneţi-i, în schimb, pe afişe!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Cîtea Vasile.

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În mod sigur, ceea ce s-a întâmplat înainte s-a întâmplat înainte. Important este că, astăzi, Guvernul, care se află în funcţie, şi ministerul au reuşit să pună pe masă, până la urmă, această lege mult aşteptată şi mult dorită.

Mi-aş dori, şi sunt sigur că multe dintre lucruri sunt bune, vor fi şi lucruri perfectibile, important este că s-a pus în mişcare şi, începând de astăzi sau de când va fi promulgată legea, sigur, va produce efecte avantajoase pentru tinerii din România.

Succes tinerilor, atunci!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Kolcsár.

Vă rog.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă bucură faptul că azi vom vota în plenul Parlamentului Legea tinerilor.

Pe această cale aş dori să mulţumesc colegilor din Comisia pentru tineret şi sport pentru colaborarea bună pe care am avut-o.

Este imperios necesar să înţelegem importanţa încurajării tineretului din România, iar pentru aceasta trebuie să pornim de la stabilizarea bazei legale, a prevederilor legale care reglementează multe aspecte lipsă din legislaţia anterioară.

Am făcut toate demersurile ca, după patru ani de dezbatere parlamentară, să avem o lege actualizată. Am reuşit cu această lege să avem o definiţie corectă, concretă a taberelor, deoarece a existat un vid legislativ în acest domeniu, nefiind definit acest termen, şi este necesar să existe în legislaţie condiţiile de organizare şi responsabilităţile celor care le organizează.

Această lege aduce multe beneficii, dintre care voi sublinia doar câteva: tinerii aflaţi la prima încadrare în muncă sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit pentru o perioadă de un an; asigurăm condiţii corespunzătoare pentru integrarea socio-profesională a tinerilor aparţinând grupurilor vulnerabile, cu prioritate pentru tinerele mame, şi a tinerilor care pot fi discriminaţi pe criterii etnice, religioase şi de limbă; facilităm, prin reduceri de tarife şi taxe, accesul tinerilor la toate categoriile de transport efectuate de societăţile comerciale de stat; sprijinim construcţia sau achiziţia de locuinţe pentru tineri şi familiile tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani.

Consider că, prin adoptarea acestei legi, cu amendamentele admise, venim în sprijinul tinerilor creând posibilitatea de a beneficia de multe facilităţi.

Istoria ne arată că tinerii au forţa să facă diferenţa, prin implicare, ceea ce demonstrează adeziunea la un sistem de valori esenţiale într-o societate modernă şi democratică.

De aceea, îmi doresc să văd mulţi tineri merituoşi care se implică în viaţa comunitară, care nu fug de responsabilitate şi care au voinţa de a crea ceva mai bun pentru comunitatea lor şi pentru generaţiile următoare, iar, pentru asta, noi suntem cei care trebuie să facem primul pas, să-i încurajăm, să venim cu soluţii, posibilităţi prin care tineretul va înţelege că într-adevăr lucrăm pentru ei şi dorim să construim viitorul pentru ei.

Ca atare, Grupul UDMR va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Ţoiu.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

E important să mulţumesc şi eu tuturor grupurilor parlamentare pentru buna colaborare în comisie.

Pe de altă parte, există ceva ce merită, de asemenea, menţionat: absenţa doamnei ministru Firea atât din aceste dezbateri, acum, în plen, cât şi de la dezbaterile din comisie. Pentru un domeniu atât de important, pentru un minister pe care îl conduce, şi simbolic, şi procedural, prezenţa dumneaei în această sesiune parlamentară ar fi fost necesară, pentru că noi am invitat-o.

Acestea fiind zise, însă, să ne concentrăm pe lucrurile bune. Legea are un set de soluţii pe care tinerii le vor simţi însă doar dacă ministerul îşi duce responsabilităţile până la capăt.

În momentul de faţă, România are cel mai mic procent de învăţământ terţiar în rândul tinerilor. Ce înseamnă asta? Comparativ cu celelalte ţări ale Uniunii Europene, avem cei mai puţini tineri cu diplomă de studii universitare absolvite.

Avem, de asemenea, cel mai mare procent de şomaj, tot în rândul tinerilor, în segmentul 15-34 de ani.

De asta scutirile de taxe pe venituri, pentru primul an de încadrare în muncă, sunt un mecanism care ajută nu doar tinerii, ci şi antreprenorii care îi recrutează şi îi formează la locul de muncă, de asta prevederile din lege care prevăd sprijinul pentru navetă şi transport, cât şi pentru cazare, pentru a asigura accesul grupurilor vulnerabile la studii universitare, sunt foarte importante şi de aceea parteneriatul între autorităţile centrale şi autorităţile locale, cu organizaţiile de tineret care au dus mare parte din greul acestor consultări, în ultimii patru ani de zile, sunt esenţiale, ca să nu mai avem proiecte, aşa cum am avut, în care milioane de euro au fost consumate prin AJOFM-uri, ca să ajungă la tineri, fără să ajungă de fapt şi de drept la ei, ajungând să plătim numai XL-uri cu numere de telefon şi adrese unde n-au mai fost găsiţi de-a lungul timpului.

Legea tineretului a devenit Legea tinerilor nu doar pentru că tinerii sunt cei care au creat amendamentele, în marea lor parte, ci şi pentru că tinerii sunt cei care vor măsura succesul ei. Şi succesul ei nu se măsoară doar astăzi la vot, în plen, ci în implementarea care urmează.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andruşceac.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o ocazie bună să ne aplecăm cu şi mai mult interes către problemele tinerilor.

Din păcate, cea mai mare parte a forţei de muncă pe care o formează tinerii este acum în afara ţării. Cei mai mulţi copii se nasc în afara ţării.

Intenţiile pe care le avem, prin votul pe care-l vom da pe această lege, trebuie dublate de alocări bugetare.

Dacă nu ne vom apleca decât asupra nevoilor pe care le au poliţiştii din sistem, tinerii magistraţi, nu vom putea aduce în ţară, înapoi, oameni care să construiască această ţară şi să creăm noi locuri de muncă, să punem mâna şi umărul la dezvoltarea unui antreprenoriat român puternic.

Desigur că sunt o serie de măsuri binevenite, unele dintre ele destul de tardive, dar dacă nu vom dubla tot ceea ce vom face, de alocări bugetare care să creeze posibilitatea ca tinerii să-şi întemeieze familii şi să poată să aibă un acces facil, adevărat, la creditare, vorbim degeaba şi vorbim doar pentru a încerca, în continuare, să vânăm nişte voturi din partea tinerilor. Deci haideţi să vedem cum în bugetul anului viitor, pe care în curând îl vom construi, vom prinde banii necesari şi vom avea discuţiile şi proiectele de lege care să le permită credite pentru achiziţionarea caselor. Ceea ce înseamnă întemeiere de familie şi poate o creştere demografică la care nimeni nu s-a gândit în ultimii 30 şi ceva de ani, creştere demografică care are o balanţă negativă, în momentul în care mai sunt câţiva ani până când vor ieşi la pensie cei din cea mai mare generaţie a României.

Vom vota acest proiect, dar vă rog, haideţi să facem paşi înainte pentru ajutorarea tinerilor.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 100, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

De la 101 la 245? Nu. Adoptate.

La respinse, de la 1 la 50? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.