Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei europene asupra coproducţiilor cinematografice, adoptată la Strasbourg la 2 octombrie 1992.

Dacă din partea iniţiatorului? Domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi ca, înainte de a prezenta proiectul de lege pe care l-aţi anunţat, să-i spun domnului deputat Brudaşca că acea eroare pe care dânsul a sesizat-o în raportul de mediere este corectă, iar potrivit Legii nr. 202 cu privire la organizarea Monitorului Oficial, în procesul de publicare se pot aduce corecturi atunci când sunt erori materiale de natura celeia pe care aţi sesizat-o. În felul acesta cred că domnul deputat este liniştit.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Superfericit!

Domnul Acsinte Gaspar:

În legătură cu proiectul de lege, ţin să menţionez următoarele: Convenţia europeană asupra coproducţiilor cinematografice a fost adoptată la data de 2 octombrie 1992, fiind în prezent ratificată de majoritatea ţărilor europene. România a semnat această convenţie la 24 aprilie 2001, dar până în prezent nu a ratificat-o.

Scopul elaborării convenţiei constă în adoptarea unor reguli şi mecanisme comune pentru susţinerea şi încurajarea coproducţiilor cinematografice europene, dezvoltarea industriei de filme şi producţie audiovizuală în cadrul statelor membre ale Consiliului Europei.

Principiile fundamentale care stau la baza convenţiei constau în afirmarea libertăţii de creaţie şi de expresie artistică, promovarea la scară europeană a diversităţii culturale, favorizarea prin eforturi comune a cooperării europene în domeniul coproducţiilor cinematografice.

Având în vedere importanţa extinderii cooperării europene în domeniul producţiei de filme, fapt care va permite implicit dezvoltarea industriei cinematografice din România, considerăm ca fiind extrem de necesară ratificarea de către ţara noastră a Convenţiei europene asupra coproducţiei cinematografice.

Faţă de cele prezentate a fost întocmit proiectul de lege care vă este supus spre dezbatere, pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 4 din 1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, vă rugăm să-l aprobaţi.

Domnule preşedinte, ţin să fac câteva consideraţii pe marginea raportului care a fost întocmit de către comisia sesizată în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pe bună dreptate sesizează că între forma tradusă în limba română, forma în limba engleză şi cea franceză sunt nişte necorelări de traducere, care vor trebui să fie rezolvate, tot aşa, în cadrul procesului, înainte de publicare.

Aş vrea, însă, un singur lucru să semnalez, că există o inadvertenţă între ceea ce se afirmă în raportul comisiei şi ceea ce se afirmă în avizul Consiliului legislativ. În raportul comisiei sesizate în fond, la punctul 6, se face următoarea menţiune: ŤLa art. 17, 18, 19 şi 21 termenul "următoare" trebuie înlocuit cu "ulterioare"ť. Aceasta se spune în raportul comisiei.

În avizul Consiliului Legislativ la pct. 8 alin. 2 se face următoarea precizare: ŤApreciem că la art. 17, 18, 19 şi 21 ar fi mai potrivit dacă s-ar fi folosit cuvântul "următoare", în locul cuvântului "ulterioare"ť. Deci există această nepotrivire. Sigur că atunci când se va proceda la verificarea traducerii convenţiei se va găsi forma corectă atât din punct de vedere juridic, cât şi să fie în concordanţă cu ceea ce reprezintă textul original, textul în varianta engleză şi varianta franceză.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aş vrea să urăm cu toţii domnului ministru Acsinte Gaspar "La mulţi ani" . Văd că-şi serbează ziua de naştere împreună cu noi în această după-amiază. (Aplauze)

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Márton.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Evident că orice comisie, când avizează un astfel de proiect de lege atunci poate să fie de acord sau să propună respingerea ratificării. Nu are căderea să intervină în textul ratificat, însă, de obicei, când s-au constatat anumite inadvertenţe în traducerea existentă, comisiile au venit cu anumite propuneri, chiar a şi fost retrimis, mi se pare, o dată sau de două ori o astfel de ratificare, pentru a se pune de acord traducerea în limba română cu textul iniţial.

Aici mi se pare că ceea ce a făcut comisia noastră, fiind pe deasupra o comisie de cultură, care poate este mai mult aplecată asupra acestei dimensiuni, sunt nişte sugestii şi urmează ca după ce noi suntem de acord cu această ratificare, înainte de publicarea textului în limba română, să se facă acele corecturi, evident, de oamenii care se pricep, ca într-adevăr, acest text să sune în limba română şi să exprime exact ceea ce este în textul iniţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Poate că ar trebui să studiem o experienţă care se aplică în alte ţări, ca textele tratatelor, convenţiilor să se publice în Monitorul Oficial şi în limba celeilalte părţi şi în limba ţării care aprobă convenţia şi în felul acesta multe din aceste probleme ar fi eliminate.

Dacă doresc grupurile parlamentare să participe la dezbateri? Poftiţi. Din partea PRM-ului domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La dezbaterea acestui proiect de lege, în Comisia pentru politică externă am avut onoarea să fiu raportor şi am sesizat eu, cu acel prilej, inadvertenţele de traducere între cele două variante ale convenţiei. Din păcate, însă, trebuie să mai menţionez şi aici că nu este singurul şi unicul caz, cel pe care noi îl dezbatem astăzi. În mod frecvent există formulări nefericite în variantele în limba română ale unor tratate şi convenţii, lucru pe care am cerut să-l aducem la cunoştinţa Ministerului de Externe, ca şi al altor ministere care sunt semnatarele unor astfel de documente cu valoare internaţională.

Sper ca măcar acum acest lucru să fie auzit şi de către cei în drept, pentru ca la direcţia sau departamentul care se ocupă de întocmirea acestor documente să se cunoască mai bine, pe lângă rigorile juridice, şi cele de limbă, exprimarea să nu aibă de suferit din acest punct de vedere.

Revenind, însă, la proiectul de lege pe care îl supuneţi dezbaterii plenului, aş ţine să menţionez că este un proiect de lege de care are nevoie activitatea cinematografică din România, în sensul oferirii posibilităţii de afirmare pe arena europeană, în cadrul coproducţiilor posibile, în viitorul apropiat, chiar dacă în momentul de faţă producţia cinematografică românească este într-o stare destul de bolnăvicioasă.

Aş menţiona, în plus, faţă de cele susţinute de domnul ministru Gaspar – căruia îi urez şi eu "La mulţi ani" – şi faptul că acest document este important, întrucât stabileşte limitele minime şi maxime pe care le reprezintă această posibilă coproducţie, respectiv minimum 10% şi maximum 70%, precum şi faptul că prin acest document se stabileşte depozitarul peliculei master, dreptul de folosinţă, reguli în ceea ce priveşte coloana sonoră şi alte aspecte care ţin efectiv de partea tehnică, de realizare a unor asemenea coproducţii cinematografice.

Sper că prin astfel de act normativ să beneficieze, în primul rând, cei care lucrează în domeniul atât de sensibil şi atât de important al activităţii cinematografice din România.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc mult.

Trecem la alte grupuri? Nu mai doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat în unanimitate.