Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Niţă:

Propunerea legislativă privind reglementarea datoriilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, inclusiv a penalităţilor cumulate de unităţile şi instituţiile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

Iniţiatorul? Nu este.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Propunerea legislativă privind reglementarea datoriilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, inclusiv a penalităţilor cumulate de unităţile şi instituţiile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică şi a propus cu 23 de voturi pentru şi 2 voturi împotrivă respingerea acestei iniţiative legislative, din următoarele motive.

Prin această iniţiativă se doreşte să fie trecute la datoria publică toate plăţile restante la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, inclusiv majorările şi penalităţile pentru întârzieri la plată ale unităţilor şi instituţiilor care fac parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare.

În această situaţie, în conformitate cu prevederile Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, ar fi trebuit ca iniţiatorii să prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri, şi respectiv de creştere a cheltuielilor, lucru care nu s-a prevăzut în iniţiativa respectivă.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte soluţia preconizată, şi anume preluarea la datoria publică a debitelor restante, inclusiv a penalităţilor de întârziere, această soluţie vine în contradicţie cu prevederile Legii datoriei publice, nr.81, conform căreia datoria publică internă înseamnă partea din datoria publică care reprezintă totalitatea obligaţiilor statului, provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de pe piaţa internă, inclusiv sumele provenite temporar din sursele statului. Or, sumele pe care le are de recuperat statul de la diverşi debitori au natura juridică a unor creanţe bugetare care pot fi stinse sub alte forme, şi anume prin modalităţile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanţelor bugetere - plată, respectiv compensare, executare silită mobiliară şi imobiliară, insolvabilitate ori faliment; sau pot fi anulate, conform art.135 din acelaşi act normativ.

În aceste condiţii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudaşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Argumentele prezentate din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci evident că sunt pertinente, şi ele evidenţiază şi unele stângăcii pe care iniţiatorii acestei propuneri legislative le-au avut în redactarea textului prezentat iniţial comisiei şi acum plenului Camerei Deputaţilor, dar problema pe care o abordează această propunere legislativă este o realitate, una dintre cele mai crunte, în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnologice după 1990.

Ca urmare a faptului că acest domeniu a devenit Cenuşăreasa activităţii economice a tuturor guvernelor care s-au perindat de atunci şi până în momentul de faţă, marea majoritate a instituţiilor de profil sunt astăzi într-o situaţie dezastruoasă, situaţie din care ar fi putut fi scoase numai printr-o asemenea măsură de anulare a datoriilor pe care le au în prezent, pentru a li se permite relansarea activităţii, activitate utilă evident pentru dezvoltarea economică-socială a României.

Pe de o parte, neluarea în seamă a acestei situaţii şi, pe de altă parte, condamnarea în continuare a acestor instituţii, prin fondurile extrem de mici care le sunt afectate, mult sub standardele recomandate de către Uniunea Europeană sau cele practicate de alte state aflate în situaţia României de accedere spre structurile europene, vor conduce în final la înrăutăţirea şi mai mult a situaţiei cu care se confruntă aceste instituţii de cercetare ştiinţifică şi tehnologică.

Indiferent care sunt argumentele privind stângăciile de redactare, privind existenţa altor modalităţi de rezolvare, vreau cu tot respectul să atrag atenţia colegilor de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci că nu au rezolvat problema de fond. Ideea de respingere, chiar dacă îşi găseşte argumentele logice, nu este însă ideea cu care să rezolvăm această problemă importantă, care afectează fundamental activitatea de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, aflată în momentul de faţă în România în cea mai critică situaţie existentă.

Să nu se uite că dezvoltarea prezenţei noastre pe marile pieţe ale economiei mondiale nu se face numai pe baza întâmplării, ci pe baza inventivităţii, creativităţii, pe baza înnoirilor tehnologice de care au nevoie absolut toate societăţile comerciale de profil.

Prin urmare, chiar dacă astăzi, cu entuziasmul ce ne caracterizează, vom respinge şi această propunere legislativă, atrag atenţia colegilor şi implicit Guvernului să se aplece cu mai multă atenţie asupra acestui domeniu sensibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Vom supune proiectul votului final săptămâna viitoare.