Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

În aceste condiţii, intrăm în dezbatera proiectului de la pct. 16, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Avem raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget.

Suntem în procedură de urgenţă.

Proiectul are caracter de prioritate legislativă de integrare.

Suntem Cameră decizională.

Îl invit pe domnul ministru Sebastian Vlădescu să prezinte proiectul.

Domnul Sebastian Vlădescu (ministrul finanţelor publice):

Bună ziua, doamnelor şi domnilor.

Mă bucur că am ocazia să prezint în plenul Camerei Deputaţilor proiectul de modificare a Codului fiscal. Este un proiect care, aşa cum a menţionat şi domnul preşedinte Bogdan Olteanu, are ca prim scop introducerea directivelor Uniunii Europene în sistemul fiscal românesc. Deci, din acest punct de vedere, este un proiect care merge în linie cu dorinţa noastră, a tuturor, ca România să fie ţară membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.

Sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră a analizat în ultima perioadă de timp acest proiect, care este, probabil, cel mai dezbătut proiect de Cod fiscal care a fost promovat. Şi am adoptat calea promovării lui prin iniţiativă legislativă prezentată în faţa Parlamentului.

Începând cu dispoziţiile generale şi sfârşind cu ultimele articole, toate, din punctul nostru de vedere, au ca scop îmbunătăţirea cadrului fiscal în care companiile şi contribuabilii români activează în România.

Proiectul de Lege privind modificarea Codului fiscal cuprinde măsuri legislative care permit, de asemenea, atingerea obiectivelor din programul de guvernare. Şi aici am să menţionez: generalizarea cotei unice de 16%, extinderea bazei de impozitare, preluarea directivelor în materie din legislaţia Uniunii Europene, perfecţionarea şi simplificarea cadrului legislativ, măsuri de combatere a evaziunii fiscale.

Toate aceste modificări iau în considerare atât impozitele directe, cât şi impozitele indirecte. Şi există un număr mare de modificări care sunt modificări strict tehnice, legate de integrarea României în Uniunea Europeană.

Aş vrea să menţionez în faţa dumneavoastră un lucru foarte important pe care acest proiect de modificare a Codului fiscal îl conţine, este vorba de faptul că taxele principale rămâne nemodificate. Şi sper ca acest lucru să fie posibil pe o perioadă de timp cât mai lungă. Eu am anvizajat în moc constant orizontul 2009-2010.

Şi menţionez că, în conformitate cu prevederile prezentului act normativ, cotele de impozitare rămân 19% pentru t.v.a. şi 16% cotă unică impozit pe venit şi pe profit. Am fi dorit ca aceste cote de impozit să fie introduse şi cota unică să fie o cotă unică aplicabilă tuturor veniturilor şi profiturilor realizate în România, am început totuşi taxarea unor pieţe şi am considerat că este necesar să facem acest lucru în mod progresiv. Şi, de aceea, impozitul pe tranzacţiile cu produse agricole este de 2%. Este un început care merge în linie cu ceea ce am menţionat din primele zile ale mandatului meu, atragerea în zona fiscalităţii a tuturor zonelor din economia românească, care, până în acest moment, au fost ignorate.

Nu am să insist mai mult. Sper ca acest proiect de Cod fiscal, cu amendamentele tehnice aprobate de comisie şi cu unele amendamente pe care Ministerul Finanţelor le-a acceptat, să fie aprobat astăzi în plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul preşedinte Mihai Tănăsescu.

O să vă rog să faceţi, fiind procedură de urgenţă, şi propunerile de timp de dezbatere.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare, în primul rând, modificarea şi completarea Codului fiscal, asigurându-se astfel corelarea cu situaţia indicatorilor macroeconomici, cu cerinţele mediului de afaceri şi construcţia bugetară viitoare.

Principalele modificări legislative din acest proiect au în vedere următoarele. În primul rând, sunt propuse nişte modificări legislative referitoare la modul în care este definit contractul de leasing financiar. Apoi, în domeniul impunerii persoanelor juridice se urmăreşte extinderea bazei de impozitare, prin retrângerea categoriilor de rezerve deductibile. Simplificarea administrării impozitului pe profit, prin introducerea impozitului anual, cu plăţi trimestriale. Asigurarea standardelor de calitate şi siguranţă a zborurilor companiilor aeriene şi se propune deducerea provizioanelor constituite de către companiile aeriene din România. Preluarea prevederilor referitoare la regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor acestora din diferite state membre ale Uniunii Europene.

Apoi, se completează Codul fiscal cu reglementări în ceea ce priveşte impozitul pe venit, prin atribuirea competenţei de stabilire a nomenclatorilor activităţilor pentru care venitul net se determină prin norme de venit. Se elimină scutirea de impozit a veniturilor din salarii, ca urmare a activităţii de programare informatică, începând cu 1 ianuarie 2007. Se extinde baza de impunere privind cuprinderea în veniturile din activităţi agricole a veniturilor din valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare de către unităţile specializate.

Apoi, se propune acordarea unor posibilităţi de deduceri din veniturile impozabile din salarii obţinute la funcţia de bază a unor cheltuieli aferente economisirii în sistem colectiv, de până la 300 de RON pe an.

Sunt prevăzute, de asemenea, capitole noi, din care se transpun prevederile Directivei nr. 48/2003 privind impunerea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobândă, Directivei nr. 2003/49 privind sistemul comun de impozitare al plăţilor de dobânzi, precum şi Directivei nr. 77/799 privind asistenţa reciprocă între autorităţile competente ale statelor membre, în domeniul impunerii idrecte.

Totodată, directive europene sunt introduse şi în domeniul taxei pe valoarea adăugată. Se transpun în legislaţia naţională reglementările europene şi se vor aplica de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Se desfiinţează barierele vamale între statele membre ale Ununii şi România.

Totodată, este prevăzut ca toate statele membre să prevadă în legislaţia specifică privind taxa pe valoarea adăugată obligativitatea depunerii de declaraţii recapitulative trimestriale pentru livrările intracomunitare care sunt realizate.

De la data aderării, nu mai este reglementată utilizarea de facturi fiscale cu regim special, datorită faptului că prin anularea barierelor vamale mărfurile vor circula însoţite de facturi emise de fiecare stat membru, care trebuie să fie recunoscute în statul care realizează achiziţia intracomunitară, indiferent de forma sa.

Totodată, tot în linia alinierii cu Uniunea Europeană, au avut loc, prin propunerea de Codul fiscal, anumite eliminări de scutiri ale taxei pe valoarea adăugată, care sunt incompatibile cu acquis-ul comunitar.

În proiectul de lege s-a prevăzut, în contextul denominării monedei naţionale şi a propunerilor formulate de autorităţile locale, că încasarea impozitelor şi taxelor locale se va face la două termene, în rate egale, respectiv, 31 martie-30 septembrie, în loc de patru termene.

Vreau să vă informez, domnule preşedinte, că în cursul zilei de luni şi marţi, am discutat, în prezenţa ministrului Vlădescu, aceste amendamente, aceste propuneri ale Codului fiscal.

Votul final care a fost dat ieri în comisie arată că 12 voturi au fost pentru adoptarea acestui forme a Codului Fiscal, 6 împotriviri şi o abţinere.

Astfel, proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituţia României, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Este o lege ordinară, aşa cum aţi menţionat.

Şi amendamentele, atât cele admise, cât şi cele respinse, sunt prezentate în anexă.

Având în vedere că este un proiect de lege care se desfăşoară în regim de urgenţă, vă propunem, domnule preşedinte, ca pentru dezbaterile generale ce vor avea loc pe marginea acestui proiect de lege să avem aproximativ 45 de minute, urmând ca pentru fiecare articol în parte să dăm posibilitatea, celor care doresc să se exprime, a unui timp maxim de 10 minute.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

10 minute de articol?

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da.

Domnul Bogdan Olteanu:

O.K. Eu vă propun, la dezbaterile generale, să fie 5 minute de fiecare grup.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Atunci, propun pentru fiecare articol, să zicem, între 3 minute şi 5 minute, ceva de genul acesta.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă o să fie articole cu accent mai mare, sigur că putem să mai lărgim.

La dezbaterile generale, fiind procedură de urgenţă, va fi câte o intervenţie de grup. Încercăm să ne limităm la 5 minute, dacă nu se poate, mai închidem ochii.

Procedură, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu aş fi dorit să intervin la aceste dezbateri care sunt strict tehnice şi vreau ca specialiştii să participe la ele, problema este cea a stabilirii timpilor. Conform noului regulament, timpii se stabilesc după dezbaterile generale, aşa că preşedintele comisiei nu are nici o competenţă de a stabili timpii dezbaterilor generale, care nu sunt limitate de regulament, ci numai de bunul nostru simţ. În ceea ce priveşte ceilalţi timpi acordaţi, mi se par corecţi şi suficienţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

După cum am şi subliniat, va exista câte o intervenţie de grup, fiind procedură de urgenţă. Timpul e "de regulă" de 5 minute, sunt sigur că acel "de regulă" se referă tocmai la bunul simţ al fiecăruia dintre noi, fără îndoială.

Şi atunci, vă propun timpul de dezbatere pe articole, propus de comisie, dacă nu sunt obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Trecem atunci la dezbateri generale.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Domnul deputat Lakatos, din partea Grupului UDMR.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Pornesc de la două evidenţe: nimeni nu doreşte să plătească impozit, nici chiar ministrul finanţelor şi, a doua, când vorbeşti despre Codul fiscal, poţi fi populist, dar popular mai puţin.

Recunosc că mă număr printre cei care au solicitat de la ministrul finanţelor o strategie fiscală pe termen mediu şi lung. Dacă în domeniul strategiei mai avem de discutat, în ceea ce priveşte tactica, domnul ministru Vlădescu este de neîntrecut. Ca să folosesc acum o comparaţie la modă, fiind campionatul mondial, a lansat proiectul Codului fiscal în ultimele minute ale timpului regulamentar de joc, lăsând pe deputaţi să se mănânce între ei în prelungiri.

În aceste condiţii, fără a avea o viziune de ansamblu, fără evaluări pertinente şi variante concrete în anumite domenii, e greu să iei decizii coerente. Sunt sigur că şi în anul următor vom discuta foarte multe despre impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul persoanelor fizice sau despre nivelul taxei speciale ce se plăteşte cu ocazia primei înmatriculări, variantă admise în ultima clipă, fără consultări aprofundate.

Dar să vorbesc şi despre partea plină a paharului. Nu a paharului de ţuică sau pălincă de Bihor, întrucât de intransigenţa fiscului nu scapă, din păcate, nici cantitatea de 50 de litri pe an, consumată într-o gospodărie la ţară. Totuşi, vom apela la bunăvoinţa domnului ministru să încercăm aici un amendament de modificare - între noi să fie vorba, nu văd clar cum va colecta domnul Bodu acciza aferentă ţuicii în Ţara Oaşului sau în Bihor, dar, mă rog...

Vorbesc de partea plină în ceea ce priveşte înţelepciunea ministrului Vlădescu, care a acceptat propunerile cvasiunanime ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci privitoare la microîntreprinderi, la impozitul agricol, la scutirea de impozit asupra clădirilor în care se desfăşoară învăţământ de stat, particular şi confesional.

Vorbesc de recunoaşterea publică a faptului că aparatele de aer condiţionat şi cuptoarele cu microunde nu sunt obiecte de lux şi nu trebuie accizate. Având în vedere însă preţul energiei, s-ar putea ca totuşi costurile să fie într-adevăr de lux pentru foarte mulţi oameni.

Ne bucură faptul că şi acciza la cafea se va elimina treptat, măcar dis-de-dimineaţă ne vom trezi la realitate şi fără duşul rece al scumpirilor.

Consider o noutate a prezentului Cod fiscal încercarea de a oferi o predictibilitate asupra evoluţiilor viitoare în domeniul fiscalităţii.

Nu pot să nu remarc şi poziţia corectă a preşedintelui Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Mihai Tănăsescu, care a reuşit să treacă de obstrucţionismul tradiţional al Opoziţiei din România la nivelul unui parlamentar cu adevărat european. Gurile rele spun că s-a gândit la varianta în care ar ajunge dumnealui din nou ministru, ar trebui să aducă la îndeplinire prevederile acestui cod.

UDMR nu deschide proces de paternitate asupra propunerilor sale. Ne bucură faptul că am reuşit să ajungem la un numitor comun cu coaliţia majoritară, cu Guvernul şi cu opoziţia în privinţa Codului fiscal.

Deputaţii noştri, conştienţi de faptul că prezentul proiect de lege este prioritatea integrării în Uniunea Europeană, vor vota pentru adoptarea lui.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale?

Da, vă rog.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

În primul rând, vreau să vă reamintesc faptul că PSD a dat României primul Cod fiscal în timpul guvernării sale, între 2000 şi 2004. PSD este împotriva schimbărilor continui ale Codului fiscal. Nu poţi să creezi o economie stabilă, un mediu de afaceri prielnic cu o fiscalitate instabilă.

Deşi am oferit acest instrument financiar fiscal economiei româneşti, guvernarea actuală a purces la schimbarea continuă a Codului fiscal aşa încât în 2000 şi 2006 cred că am ajuns la peste 10 ordonanţe de urgenţă pe care le-am votat aici, în Parlament, de schimbare a unor taxe şi impozite. Acest lucru, vă spuneam mai înainte, a determinat o derută totală în rândul oamenilor de afaceri.

Sigur, toate aceste schimbări trebuiau cuprinse într-un nou Cod fiscal. Noile reglementări pe care le cere intrarea, sperăm foarte curând, în Uniunea Europeană, cereau crearea unui Cod fiscal sau, dacă vreţi, completarea vechiului Cod fiscal.

Deputaţii din PSD au avut o atitudine constructivă pe timpul desfăşurării lucrărilor în comisie, dar au susţinut, în acelaşi timp, ca vechiul Cod fiscal să sufere cât mai puţine modificări în ceea ce priveşte nivelul taxelor şi impozitelor.

Trebuie s-o spunem cu regret că nu am reuşit. nu am reuşit, sigur, datorită numărului nostru, al celor din opoziţie, mai mic, să păstrăm prevederea din Codul fiscal, potrivit căreia el nu poate fi schimbat decât după 6 luni de la intrarea sa în vigoare. Aici s-a introdus sintagma "de regulă", ceea ce va constitui un nou prilej pentru modificări continui ale Codului fiscal.

Am fi dorit ca TVA-ul de 19% să fie redus la câteva produse alimentare de bază, aşa cum au solicitat şi reprezentanţii Partidului Conservator. de asemenea, am fi dorit să nu fie extinsă aplicarea impozitului pe venit nu numai la produsele agricole, dar şi la comercializarea acestora pentru că extinderea aceasta constituie o frână în calea dezvoltării acestui domeniu. Din câte îmi amintesc eu, în campania electorală, Alianţa D.A. nu a vorbit despre extinderea impozitului în domeniul agricol.

De asemenea, propunerea privind scutirea de impozit pentru profitul reinvestit nu a avut sorţi de izbândă fiind respinsă în cadrul comisiei. Eu am speranţa că astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, la cererea şi a altor grupuri parlamentare, această propunere va trece şi vom da posibilitatea întreprinzătorilor români ca odată cu reinvestirea profitului să contribuie intens la dezvoltarea economică a României.

Creşterea accizelor la autoturismele de import, creşterea impozitelor pe bunurile imobiliare, pe autoturisme, sunt tot atâtea motive care vor determina PSD să voteze împotriva Codului fiscal.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Doamna deputat Graţiela Iordache, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş dori să încep prin a sublinia câteva dintre aspectele pozitive ale acestui Cod fiscal, printre care aş dori să enumăr, în primul rând, implementarea directivelor Uniunii Europene în domeniul TVA-ului sau în domeniul impozitării dobânzilor şi redevenţelor.

Am dorit să încep cu aspectele pozitive pentru că noi considerăm că acestea sunt mai puţine la număr şi nu numai pentru acest fapt, ci pentru că sperăm ca această dezbatere de astăzi să înmulţească într-adevăr aspectele favorabile ale Codului fiscal pentru mediul de afaceri al României, pentru că de fapt principalul câştigător, principalul beneficiar, principalul subiect al oricărui Cod fiscal trebuie să fie contribuabilul, trebuie să fie mediul de afaceri românesc.

Din păcate, constatăm că acest proiect de Cod fiscal nu este, aş spune, mai deloc prietenos cu mediul de afaceri ceea ce, în ultimă instanţă, permiteţi-ne s-o spunem, stimaţi colegi din coaliţie şi din opoziţie, este principalul defect şi un defect pe care astăzi, împreună, îl putem remedia.

Iată de ce Partidul Conservator a făcut o serie de amendamente pe care considerăm că în plen, astăzi, împreună, putem să le trecem, astfel încât să îmbunătăţim substanţial Codul fiscal. Ne referim la neimpozitarea profitului reinvestit, un amendament care vizează o categorie largă de companii şi care, mai mult decât atât, în ultimă instanţă vizează bunăstarea fiecăruia dintre noi şi chiar şi veniturile bugetare care se pot înmulţi din această măsură în perspectivă, amendamente vizând piaţa de capital, amendamente vizând încurajarea sistemului de asigurări şi, nu în ultimă instanţă, amendamente care vizează regimul fiscal al micro-întreprinderilor.

Sperăm ca împreună să putem îmbunătăţi varianta care a trecut de comisie astfel încât, într-adevăr, Partidul Conservator să poată să voteze în favoarea acestui Cod fiscal.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Baban, din partea Grupului PRM, rog liderii de grupuri să-şi invite colegii în sală pentru că după dezbaterile generale la Codul fiscal vom trece la voturile finale.

Vă rog să vă invitaţi colegii în sală pentru a vă putea executa şi votul final.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Domnilor miniştri,

Voi încerca să fiu foarte, foarte, foarte scurt.

În primul rând, aş observa că încă o dată Camera Deputaţilor nu ştie să-şi dezbată legile importante într-un timp cât mai optim. Observaţi şi dumneavoastră că de fapt, noi, în prelungirile sesiunii parlamentare, am ajuns să dezbatem Codul fiscal care este o lege foarte necesară şi pe care o cere Uniunea Europeană.

De ce să restructurăm cheltuielile bugetare câtă vreme poţi majora taxele. Asta ar fi filosofia Guvernului şi care străbate şi Codul fiscal propus spre dezbatere.

Suntem de acord cu anumite amendamente acceptate de Senat şi care au fost susţinute de noi în comisie pentru a avea o uşurare şi un mediu de afaceri mai bun. Nu putem fi de acord cu principiile de bază ale unui Cod fiscal ce se întemeiază pe cota unică de impozitare. Suntem singura ţară care dorim să intrăm în Uniunea Europeană, care are cotă unică de impozitare. Deci, contravine chiar aquisului comunitar.

În aceste condiţii la dezbaterile ce vor urma vom susţine amendamentele ce le considerăm corespunzătoare nevoilor dezvoltării economice a ţării şi, desigur, le vom respinge pe cele care împovărează populaţia cu noi taxe şi impozite.

Grupul parlamentar al PRM-ului nu va vota acest Cod fiscal.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Merca, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimate doamne şi domni colegi,

Bineînţeles, s-au enunţat aici părţile pozitive şi negative ale acestui Cod fiscal. Totodată, s-a enunţat şi faptul că e necesar acest Cod fiscal pentru începutul aderării noastre şi poate chiar primul an al existenţei noastre în Comunitatea Europeană. În acest sens s-a făcut un efort susţinut din partea tuturor grupurilor parlamentare prin reprezentanţii lor. (Scade intensitatea curentului electric).

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă invit să nu intraţi în panică. Ca urmare a aplicării noului Cod fiscal trebuie să reducem cheltuielile! (Aplauze).

Vă rog să continuaţi, domnule coleg.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc.

Şi voiam să spun că s-a văzut şi o disponibilitate din partea Guvernului, prin reprezentanţii lor, prin domnii miniştri, la problemele care s-au ridicat atât din partea membrilor comisiei, cât şi din partea celorlalţi membri ai grupurilor parlamentare, s-a văzut şi o deschidere atât din partea opoziţiei, cât şi din partea coaliţiei la discuţii, iar în acest sens, datorită faptului că unele probleme au fost susţinute de ambele părţi, noi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, vom susţine acest Cod fiscal.

Mulţumesc (Aplauze).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nu mai există alte intervenii la dezbateri generale, de aceea, înainte de a trece la dezbaterile pe articole, conform deciziei luate la începutul acestei şedinţe, vom trece la sesiunea de vot final pe cele 13 proiecte care au fost dezbătute şi adoptate pe articole dimineaţă.

Rog liderii de grupuri să-şi invite colegii în sală.

Da, colegii sunt mai în spate, am înţeles.