Dezbateri parlamentare

Domnul Eugen Nicolicea:

16. Proiectul de Lege pentru susţinerea financiară de către statul român a Schitului românesc Prodromu, de la Muntele Athos.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dacă, din partea comisiei sesizate în fond? Vă rog.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare alocarea anual a unei sume în lei echivalente cu 250.000 de euro pentru Schitul românesc Prodromu - de la Muntele Athos.

Acest sprijin financiar în lei ar urma să fie folosit pentru acoperirea cheltuielilor de restaurare, reparare şi întreţinere a clădirilor din incintă şi a celor patru biserici, pentru realizarea de materiale cu caracter de promovare, precum şi pentru susţinerea activităţilor monahilor acestui aşezământ.

La întocmirea raportului, membrii comisiei noastre au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi avizul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, de asemenea, favorabil.

Doresc să vă informez că Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege, sub rezerva completării art.3, rezervă de care Comisia a ţinut cont şi a reformulat în sensul solicitării Guvernului.

Astfel, în urma dezbaterii proiectului de lege pentru susţinerea financiară de către statul român a Schitului românesc Prodromu - de la Muntele Athos, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestuia, cu amendamentele din anexă.

Fac precizarea, stimate domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că cele cinci amendamente din anexa pe care o aveţi la raport sunt în exclusivitate amendamente de tehnică legislativă şi unul singur pentru o mai bună claritate a textului. Cu alte cuvinte, nimic de fond.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Dumitriu.

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am emoţii. Mă bucur, într-adevăr, că la o zi mare, în sfintele sărbători de Paşte, s-a ajuns la un consens, să se aloce o sumă pentru menţinerea comunităţilor de călugări, deci a bisericilor şi a construcţiilor, pe muntele sfânt Athos.

După cum ştiţi, aceste lăcaşuri de cult au fost construite de-a lungul vremii de foarte mulţi domnitori şi boieri români. Foarte multe însă sunt rămase în paragină. Să ştiţi că nu este uşor. Ţara gazdă de acolo...eu vă spun ca unul care am fost acolo, nu ne vede cu ochi buni, sau nu vede cu ochi buni alte ţări să aibă biserici pe teritoriul Muntelui Athos. Este impresionant însă că Rusia are o grijă deosebită de mănăstirile sale, strălucesc extraordinar, alocă fonduri extraordinare. Deci, îşi menţin acolo continuitatea asta rusească, dacă vreţi, pe Muntele Athos.

suma respectivă nu e pentru întreţinerea călugărilor, a comunităţilor călugăreşti, pentru că ei au cu ce să se întreţină şi nu cred eu că ei trăiesc şi au nevoie de această sumă, ci pentru menţinerea bisericilor şi chiliilor care sunt pe Muntele Athos. Vă rog să reţineţi un lucru: suntem văduviţi şi de faptul că bisericilor şi chiliilor româneşti nu li s-a acordat rangul de mănăstire, ci rangul de schit. Deci, respectiva comunitate de acolo, respectivele complexe bisericeşti de acolo nu fac parte din consiliul de administraţie al împărţirii banilor. Schitul nostru este subordonat unei mănăstiri greceşti şi de acolo li se alocă fonduri printre degete.

Este un lucru extraordinar şi mă bucur, într-adevăr, că cei care au avut această iniţiativă şi faptul că Senatul a aprobat, şi eu cred că şi dumneavoastră o să faceţi acest lucru.

Eu vă mulţumesc frumos şi să vă dea Dumnezeu gânduri bune.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Frâncu.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vreau să salut şi eu această iniţiativă a colegului meu liberal Cătălin Micula, este de fapt însă o iniţiativă a noastră, a tuturor, şi prin votul dumneavoastră veţi reînnoda într-un fel tradiţia ca românii să ajute la dezvoltarea vieţii monahale de pe Muntele Athos.

Cred că poate Guvernul României ar trebui să ţină cont de faptul că acolo există condiţii prielnice, după ce se vor reface acele clădiri, să se solicite poate transformarea acestui schit chiar în mănăstire, pentru că este foarte important ca şi noi, românii, să avem acolo o mănăstire, şi cu toate avantajele care decurg de aici, atât în ceea ce priveşte viaţa monahală, spirituală, dar şi turismul.

Cred că este o măsură binevenită, pe care toată lumea o salută, mai ales că, iată, o discutăm în această săptămână deosebită.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Are cuvântul domnul Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Democrat salută această iniţiativă legislativă şi cred că ea vine la timp, ca să nu spunem prea târziu, pentru că la Muntele Athos, şi nu numai la Muntele Athos, ci şi în alte zone ale globului, România a pierdut de-a lungul anilor extrem de importante centre de valori naţionale şi de prezenţă a ei. Cred că Muntele Athos nu înseamnă numai un lăcaş monahal, înseamnă valori spirituale şi până la urmă înseamnă prezenţa noastră acolo, cu valori care ne caracterizează ca naţiune. Şi acesta este lucrul cel mai important.

Legea vine şi pe fondul unui reportaj care a fost ieri la televiziune, dacă nu mă înşel la TVR 2, extrem de sugestiv şi mai ales reamintind ceea ce s-a întâmplat de-a lungul zecilor de ani în care România nu a intervenit, pierzând alte câteva locuri acolo. Cred că ar fi important ca România, în relaţiile pe care le are la această dată cu partenerii noştri greci din Uniunea Europeană, să reaşeze aceste lăcaşuri pe locurile şi la nivelurile de recunoaştere la care sunt şi celelalte lăcaşuri de cult.

Aş saluta, tot aici, n-am intervenit la legea respectivă, şi cea privind reglementările privind mormintele eroilor din străinătate. Şi vreau să vă spun că, fiind în Slovacia săptămâna trecută, mi se reamintea de către colegii slovaci că mormintele şi cimitirele pe care le avem acolo, şi nu sunt puţini cei care au murit şi au murit până la urmă pentru acest popor, sunt într-o oarecare paragină şi cred că este momentul să intervenim.

Pe de altă parte, cred că astfel de reglementări juridice va trebui să dezvoltăm şi să le aşezăm astfel încât valorile naţionale, oriunde ar fi ele, să fie readuse la viaţă şi, mai ales, să ne reprezinte.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Are cuvântul domnul deputat Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iată aşadar că sper să reuşim să sprijinim comunitatea românească de pe Muntele Athos, cu toate că, aşa cum s-a spus aici, deocamdată nu avem mănăstire, şi cred că o prioritate a statului român ar fi înfiinţarea unei mănăstiri pe Muntele Athos, atâta vreme cât avem călugări, care sunt nevoiţi în acest moment să slujească, ca să spun aşa, la alte biserici, cum ar fi cele greceşti şi ruseşti, chiar şi sârbii au acolo mănăstiri, în aşa fel încât ar trebui şi noi să luptăm, statul român să lupte pentru a înfiinţa o mănăstire şi, de asemenea, să păstreze ceea ce au dobândit pe parcursul timpului. Există mănăstiri create de către voievozii români şi noi ar trebui să ne îngrijim şi să vedem ce putem face pentru a veni în rândul comunităţii ortodoxe şi a crea o mănăstire acolo, fiindcă resurse umane sunt acolo, mă refer la călugării care deocamdată la Prodromu sunt doar 28, dar pe tot muntele, la fiecare mănăstire există călugări români şi care abia aşteaptă o propunere a statului român pentru a înfiinţa o mănăstire şi a fi şi noi reprezentaţi acolo la cel mai înalt nivel.

Aşa cum s-a spus aici, deocamdată avem doar obligaţii şi puţine drepturi pe Muntele Athos. Sperăm să reuşim să avem o mănăstire şi să participăm, să avem toate drepturile pe care le conferă o mănăstire pe Muntele Athos.

Vă mulţumesc. Şi sperăm să treacă acest proiect de lege.

Domnul Eugen Nicolicea:

Atrag atenţia că ar trebui să ia cuvântul câte un reprezentant din partea fiecărui grup, dar fiind o situaţie deosebită, după sărbătorile pascale, în limita timpului, v-aş ruga să răstrângeţi şi să vorbească toţi vorbitorii.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să spun câteva cuvinte în legătură cu această situaţie, pentru că ea este puţin mai complicată. Deci, aici, nu statul român, ci statul grec trebuie să trateze această problemă, şi în primul rând Patriarhia noastră şi cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol, pentru că, nu ştiu dacă ştiţi, dar întreaga biserică ortodoxă a Greciei nu are un alt patriarh în afara celui ecumenic de la Constantinopol, Bartolomeu I.

Conflictul care există de peste o sută şi ceva de ani între statul român şi Muntele Athos derivă din timpul domniei lui Cuza, când aproximativ 25% din suprafaţa Principalelor Unite erau închinate Muntelui sfânt, Muntelui Athos, Patriarhiei ecumenice şi mănăstirilor de la Ierusalim.

În timpul domniei lui Carol I, s-a încercat ca statul român să răsplătească prin bani şi a fost o sumă importantă pe care călugării de la Muntele Athos nu au acceptat-o şi acest conflict s-a perpetuat şi în perioada interbelică. Practic, statului român i-a fost interzis accesul la documentele care există acolo, pentru că începând de la Alexandru cel Bun şi de la primii Basarabi, suntem fondatori ai unor mănăstiri de acolo, nemaivorbind de daniile care s-au făcut în mod repetat. Pentru că de la căderea ţărilor din sudul Dunării sub stăpânirea otomană, practic, principii celor două ţări româneşti au fost cei care au întreţinut atât Muntele Athos, cât şi Patriarhia de la Constantinopol şi locurile sfinte de la Alexandria. Acolo sunt documente de valoare care privesc istoria noastră şi la care noi încă n-avem acces şi cred că pe calea acestei legături, să spunem, între biserica ortodoxă română, Patriarhia Română şi Patriarhia de la Constantinopol, relaţiile trebuie îmbunătăţite, pentru că altfel va fi foarte greu, statul grec nu cred că ne va ajuta prea mult, pentru că s-au mai făcut încercări în acest sens, acolo existând şi o problemă foarte importantă minorităţii... a aromânilor care sunt în nordul Greciei, în toţi Munţii Pindului, şi pe care statul grec nu-i recunoaşte ca minoritate.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Grupului P.R.M., domnul Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, "Hristos a înviat!" din partea Grupului P.R.M., pentru că sunt primul dintre reprezentanţii Grupului PRM care ia astăzi cuvântul după sfintele Paşte, sau în cea de-a treia zi a Sfintelor Paşti. (I se răspunde "Adevărat a înviat!")

În legătură cu proiectul, iniţiativa legislativă pe care o discutăm în clipa de faţă, aş dori să subliniez nişte aspecte, şi anume faptul că, vedeţi, s-au spus aici nişte lucruri care sunt şi mai generale, şi mai particulare, şi reale şi mai puţin reale. Adevărul aceste acesta: că nu se doreşte ca pe Muntele Athos să există şi a 24-a mănăstire, respectiv mănăstirea care să aparţină românilor, pentru că fondurile care sunt alocate mănăstirilor de pe Muntele Athos se împart la un număr mai mic, la 23.

În condiţiile acestea, este normal ca acest schit, această mănăstire, de fapt, care este românească, pe Muntele Athos, trebuie cumva susţinută. Iniţiativa legislativă prevede în sensul acesta dirijarea unor fonduri direct către această biserică, către acest sfânt lăcaş care există pe Muntele Athos, deci schitul românesc Prodromu.

Am avut onoarea să mă duc acolo, dacă mă ajută Dumnezeu am să mai ajung poate acolo, la Prodromu, şi să văd această mică mănăstire, modul în care va putea să prospere, cu ajutorul nostru.

Noi avem încrederea că toată lumea priveşte cu bunăvoinţă acest sprijin de care schitul românesc Prodromu de pe Muntele Athos are nevoie din partea României şi, ca atare, ne exprimăm încrederea că votul nostru, al tuturor grupurilor parlamentare, va fi în favoarea unui asemenea sprijin.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Domnul Amarie, din partea Grupului P.S.D.

Urmează domnul Popa, din partea Grupului Partidului Conservator, şi încheiem dezbaterile generale.

Domnul Constantin Amarie:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sper să nu consideraţi un abuz că în a treia zi de Paşte vorbim în legătură cu cele sfinte, dar chiar că este o chestiune, o problemă deosebit de importantă, aşa cum s-a relevat în discuţiile colegilor noştri.

Remarcabil la Athos este faptul că aproape că nu există lăcaş de cult în care domnitorii români, Ţările Române şi contemporaneitatea să nu-şi fi adus o contribuţie în dotarea lor cu odoare bisericeşti, cu carte sfântă, cu fonduri, cu construcţii şi aşa mai departe.

Iată că ne aflăm în contemporaneitate, când în mod remarcabil, aş putea spune, în capătul Peninsulei Halcidice se află schitul Prodromu, schit românesc unde vieţuiesc 28 de călugări al cărui principiu de viaţă este "Ora et labora".

Am fost acolo şi eu, veţi merge şi dumneavoastră probabil, pentru că este datoria fiecărui creştin o dată în viaţă să ajungă la Athos, şi am fost impresionat, împreună cu colegii deputaţi cu care am vizitat, de ceea ce au realizat cei 28 de călugări, cărora nu le lipseşte personal nimic, pentru că ştiu să ducă o viaţă în modestie, dar care se nevoiesc pentru construcţiile care există acolo şi a căror contribuţie românească este remarcabilă.

De asemenea, alături de Prodromu, se mai constituie un schit la Athos, Schitul Lacuri, care şi aceste are mare nevoie de susţinere financiară. Dar Athos-ul are o constituţie, o constituţie foarte strictă, aşa cum sunt toate constituţiile, spre fericirea sau spre nefericirea noastră, acea constituţie nu poate fi încălcată, precum Constituţia României.

De aceea, schitul românesc este subordonat unei mănăstiri greceşti. Trebuie să recunoaştem şi realitatea văzută pe teren. Călugării ortodocşi întru ortodoxia noastră greci sunt deosebit de naţionalişti. Un novice la Athos poate să stea şi doi ani, şi trei ani şi nu e sigur că va căpăta din partea statului grec, din partea Patriarhiei, statul de membru al comunităţii. De aceea, trebuie cu mare atenţie să urmărim modul în care aceşti bani vor ajunge, pentru că dacă e să folosim un termen din finanţe, schitul Prodromu nu este ordonator principal de credite. Banii vor ajunge la mănăstirea mamă, dar nu se ştie cât vor ajunge şi la schitul românesc. E o chestiune în care trebuie să se implice Guvernul, oamenii politici care la ora actuală au puterea să o facă, şi este o chestiune care trebuie să fie reglată de la autoritate de stat la autoritate de stat.

Eu cred că nu este pierdută partida ca să se facă nişte demersuri serioase, începând cu Parlamentul, ca acest schit să capete statutul de mănăstire, aşa cum întreaga istoria a creştinismului românesc şi a susţinerii Athosului o merită, ca o recunoaştere pentru contemporaneitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Este adevărat, Grupul parlamentar al Partidului Conservator a susţinut şi proiectul de lege atunci când s-a pus problema sprijinirii românilor de pretutindeni, va fi de acord şi cu acest proiect de lege privind susţinerea financiară a schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos. Şi spun acest lucru pentru că de multe ori scăpăm din vedere lucruri importante care aparţin poporului român. Şi trebuie să felicit aici echipa de iniţiatori, grupul de iniţiatori ai Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Micula, domnul deputat Puşcă şi domnul deputat Timiş, care s-au gândit la acest lucru, pentru că vreau să vă spun, în majoritatea exemplelor pe care le avem noi la îndemână, să ştiţi că patrimoniile de cult şi patrimoniile culturale sunt susţinute şi sprijinite de guvernele respective.

Uitaţi-vă dumneavoastră, patrimoniile de cult şi culturale pe care le avem noi din altă parte sunt susţinute de guvernele respective cu bani grei. De ce? Pentru că ei vor să aibă rădăcini la noi aici. Şi atunci noi de ce să nu avem rădăcini în altă parte şi de ce să nu sprijinim şi noi aceste patrimonii de cult şi culturale?

De aceea, spunea antevorbitorul că trebuie să urmărim dacă Ministerul Finanţelor va acorda sumele necesare sau nu. Şi aici aş ruga grupul de iniţiatori, cei trei pe care i-am amintit mai înainte, să urmărească, pentru că avem experienţe triste în Parlamentul României când am adoptat legi, au fost promulgate de preşedintele României şi nu au fost respectate, nu s-au acordat fondurile financiare, am pierdut din vedere acest lucru şi iată că am ajuns la situaţii neplăcute, aşa cum a fost şi cu Fundaţia Gojdu, unde din neglijenţa noastră, din neglijenţa statului român, am pierdut sume importante care trebuiau să revină acelor tineri meritorii care ar fi trebuit să fie susţinuţi prin burse, aşa cum s-a stabilit prin cadrul fundaţiei.

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, vom susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă la titlu există observaţii. Nu există. Adoptat.

Dacă de la poziţia 2 până la poziţia 5, împreună cu amendamentele adoptate de către comisie, există obiecţii sau observaţii? Nu există. Adoptate.

Proiectul de lege se va supune votului final într-o şedinţă ulterioară.