Dezbateri parlamentare

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cum domnii secretari au venit, îi rog să facă o numărătoare, o verificare de cvorum în sală, să vedem dacă avem minimum 117 de deputaţi, pentru a continua cu discuţiile la Legea pensiilor.

Vă rog, domnilor secretari.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În sală sunt 80 de deputaţi, fapt ce nu ne permite începerea dezbaterilor Legii pensiilor.

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugaţi să cheme domnii şi doamnele deputate din locurile în care se află, deoarece au semnat 241 de deputaţi. Probabil că se află în Camera Deputaţilor. Dacă nu, în decurs de 5 minute începem apel.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Începem dezbaterea în continuare a Legii pensiilor.

Vă reamintesc că am solicitat comisiei de specialitate să revadă anumite articole care au fost controversate şi care au avut mai multe propuneri de susţinere, ca soluţii pentru vârstele de pensionare şi stagiile de cotizare, pentru venitul de înlocuire, pentru sistemul de recalculare.

Deci, o să reluăm discuţiile de la poziţia 49 din raportul normal al comisiei şi vă atrag atenţia că avem şi un raport suplimentar care v-a fost înmânat şi discuţia pe art.43 din proiectul de lege, care iniţial se afla în poziţia 49 din primul raport, se află la poziţia 1 din raportul suplimentar.

Menţionez încă o dată pentru dumneavoastră că este vorba de vârstele de pensionare şi stagiul de cotizare.

Am să rog comisia de specialitate să ne prezinte soluţia la care a ajuns, soluţie pe care dumneavoastră o găsiţi în raportul comisiei de specialitate.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum ne-am angajat în plenul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă s-a aplecat asupra celor câteva soluţii reieşite în urma discuţiilor din Camera Deputaţilor.

O să-mi şi permit foarte pe scurt să prezint variantele prezentate şi, în final, varianta acceptată de comisie, care face obiectul raportului suplimentar ce vi-l supunem votului.

Au existat mai multe variante de amendamente privind vârsta standard de pensionare. Primul luat în calcul a fost menţinerea actualei vârste-standard de pensionare – 57 de ani la femei şi 62 de ani la bărbaţi – şi creşterea stagiului de cotizare la femei de la 25 la 30 de ani, la bărbaţi de la 30 la 35 de ani, amendament ce a fost respins.

O a doua variantă, tot aşa, respinsă, a fost creşterea vârstei de pensionare, la femei de la 57 la 58 de ani, într-un interval de 3 ani, şi la bărbaţi de la 62 la 65, cu creşterea stagiului de cotizare imediat de la 25 la 30 de ani pentru femei şi de la 30 la 35 de ani, soluţie care, tot aşa, a fost respinsă.

În final, membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au votat cu majoritate de voturi un amendament care prevede creşterea într-un interval de 13 ani, respectiv 2000-2013, a vârstei-standard de pensionare la femei de la 57 la 60 de ani şi a stagiului de cotizare de la 25 la 30 de ani şi a vârstei de pensionare la bărbaţi de la 62 la 65 de ani şi a stagiului complet de cotizare de la 30 la 35 de ani.

Aceasta este soluţia, repet, acceptată cu majoritate de voturi de membrii comisiei, soluţie care se regăseşte în raportul comisiei. Este soluţia prezentată la punctul curent 1 din raportul suplimentar. Asupra celorlalte două puncte o să ne referim la momentul în care vom supune votului punctele respective, respectiv legate de rata de înlocuire şi de formula de recalculare a pensiilor.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, iniţiatorul, cu privire la soluţia comisiei. Şi să-mi permiteţi şi mie să iau cuvântul.

Deci, este soluţia iniţiatorului aceasta.

Doamnelor şi domnilor colegi, vă rog să-mi permiteţi, încă o dată, să iau cuvântul.

(Doamna deputat Paula Maria Ivănescu coboară la microfonul de la tribună.)

Este adevărat că amendamentele propuse de mine în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat nu au primit votul favorabil al comisiei de specialitate. Dar aş vrea, încă o dată şi pe scurt, să vă reiterez posibilitatea de a bulversa un sistem de pensii care de-abia se pune pe picioare într-o formulă reformată şi să zicem bună, cu aceste creşteri de vârste şi de vechimi-standard de-a lungul unei perioade de timp.

Ce ne împiedică că spunem acum o vârstă cu o vechime şi aceasta în funcţie de felul în care se va aşeza sistemul, va funcţiona sistemul, poate fi modificată în anul 2013, în anul 2021, în anul 2005, în anul care se va crede de cuviinţă că este apt în urma formării unui sistem stabil şi bine, bine organizat la centru şi în teritoriu.

În al doilea rând, propunerea Grupului PD de a creşte vârsta de pensionare a femeilor la 57 de ani şi la 62 de ani, este o propunere care pare mai acceptabilă şi mai aplicabilă pentru starea actualei generaţii, care se află foarte aproape de pensie, sau chiar şi un pic mai departe, stare care nu se va îmbunătăţi şi nu se va schimba.

Menţionez acest lucru, că este o creştere a vârstei de pensionare de 2 ani, propusă de Partidul Democrat, deoarece actualmente femeile se pensionează la cerere la 55 de ani şi bărbaţii la 60 de ani. Faţă de aceste vârste se fac toate reducerile acelea, conform grupelor de muncă. Deci, practic şi efectiv, acestea sunt actualele vârste de pensionare. Am crescut suportabil cu 2 ani aceste vârste, în condiţiile în care populaţia trăieşte şi munceşte aşa cum a fost, cum este.

Totodată, am crescut stagiul de cotizare faţă de prevederile actuale cu 5 ani şi pentru femei şi pentru bărbaţi, în aşa fel încât sistemul să nu fie bulversat. Sistemul nu va scoate mai mulţi pensionari deodată şi nu va suferi pierderi, chiar şi din punct de vedere aritmetic, privind aceste lucruri.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Faţă de propunerea acceptată în comisia de specialitate, am să vă rog să fiţi foarte atenţi la propunerea susţinută de noi şi care cred că v-a fost şi dumneavoastră propusă de întâlnirea cu cetăţenii, cu sindicatele, susţinută de altfel şi de Consiliul Economic şi Social, şi am să vă rog, cu maximă, cu maximă înţelegere, să votaţi această soluţie, că este cea mai bună dintre toate cele acceptate şi propuse până acum.

(Doamna deputat Paula Maria Ivănescu se reîntoarce la prezidiu.)

Domnul deputat Avramescu. Vă rog.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa a două propuneri: una, privită în perspectiva care, pe de o parte, ţine seama de normele europene şi, pe de altă parte, dă o speranţă de îmbunătăţire a condiţiilor noastre; şi a doua propunere, care priveşte strict situaţia populaţiei astăzi în ţara noastră.

Dacă ţinem cont de situaţia de astăzi a populaţiei din ţara românească şi de speranţa de viaţă a românilor, atunci poate este bine să punem vârsta de pensionare pentru bărbaţi 57 de ani şi pentru femei de 62 de ani. Uitaţi-vă care sunt speranţele de vârstă!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

mai trebuie să mai şi glumim, chiar dacă este vorba de femei şi de bărbaţi şi de vârstă de pensionare.

Domnul deputat Marian Sârbu, PDSR.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vreau să fac o singură precizare legată de vârsta de pensionare, vârsta-standard, pentru că doamna deputat Ivănescu n-a folosit acest termen - "vârsta-standard". ceea ce s-a propus în comisie şi ceea ce s-a acceptat în comisie, ca vârstă de pensionare, la art.43, reprezintă vârstele-standard de pensionare atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

Vreau să vă spun că noi, în comisie, am acceptat o astfel de variantă, dintr-un motiv foarte simplu, şi anume acela că, prin alte articole din lege, de asta este foarte bine să citim legile în ansamblul lor şi să vedem ce posibilităţi există la toate articolele, deci, prin alte articole există posibilitatea ieşirii la pensie atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, cu 5 ani mai devreme decât vârstele-standard, respectiv 55 de ani la femei şi 60 la bărbaţi, cu condiţiile respective de stagiu de cotizare şi cu eventualele diminuări la pensia anticipată parţială, pentru că la pensia anticipată de retragere nu există nici un fel de penalizare.

Deci aş vrea, pe cât posibil, să încercăm să rezistăm tendinţelor populiste, prin care încercăm să câştigăm capital electoral fără nici un fel de bază, să avem grijă că acest sistem este extrem de important nu numai pentru cei care sunt astăzi în pensie, cât şi pentru cei care vor intra în sistem în anii următori, să avem grijă de faptul că factura socială pentru pensii o plătesc până la urmă copiii noştri, adică generaţiile care vin şi că principiul solidarităţii sociale înseamnă, până la urmă, grijă atât pentru cei care urmează să intre în sistem, cât şi pentru cei care sunt deja pensionari.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Valentin Iliescu. Se pregăteşte domnul deputat Grigoraş.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să vă rog să-mi permiteţi ca, din partea Grupului parlamentar al PUNR, să exprim un punct de vedere strict legat de problema în cauză, vârsta de pensionare. Evident, problema trebuie privită dintr-un dublu punct de vedere.

Pe de o parte, al pensionarilor, care se confruntă cu pensii foarte mici şi ca urmare a faptului că raportul între pensionari şi salariaţi s-a dezechilibrat foarte serios în defavoarea primilor sau oricum pensionarii au depăşit numărul salariaţilor, dar sigur şi din punctul de vedere al salariaţilor. Aici, când discutăm despre această problemă trebuie s-o judecăm şi până la urmă să decidem şi să ne exprimăm un punct de vedere, ţinând cont de interesele şi ale primei şi ale celei de-a doua categorii.

Din punctul nostru de vedere, evident că încercăm o soluţie de compromis, şi tocmai de aceea, şi în cadrul comisiei şi aici voi susţine un punct de vedere, care este următorul. Având în vedere că standardul de viaţă în ultimii ani nu a crescut, ci, dimpotrivă, a scăzut, lucru care s-a repercutat negativ şi asupra speranţei de viaţă a românilor, soluţia pe care Grupul parlamentar al PUNR a propus-o şi pe care o susţine, inclusiv prin votul de astăzi, este ca soluţie provizorie pe care o adoptăm prin această lege să menţinem vârsta standard de pensionare la femei de 57 de ani şi la bărbaţi de 62 de ani, urmând ca peste un an, când practic această lege va deveni realitate şi în măsura în care există premisele ca speranţa de viaţă a românilor să crească, să revenim asupra acestei prevederi, asupra acestui articol şi să punem problema, într-un interval de 13 ani, cum a propus iniţiatorul şi cum noi am accptat ca soluţie în comisie, creşterea vârstelor standard de pensionare la 60 de ani la femei şi la 65 de ani la bărbaţi. Mi se pare o soluţie rezonabilă care nu aduce, cel puţin în acest moment, până când legea va intra efectiv în vigoare, nici un fel de atingere, nici salariaţilor, nici pensionarilor, urmând ca atunci, în funcţie, repet, de creşterea sau menţinerea sau de scăderea standardului de viaţă, să putem judeca cu mai multă luciditate dacă o asemenea măsură se impune.

Repet, soluţia pe care o va vota şi pe care o consideră optimă PUNR-ul în momentul de faţă este menţinerea vârstelor standard de pensionare la bărbaţi şi la femei.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Are cuvântul domnul deputat Gavrilaş şi se pregăteşte domnul deputat Protopopescu.

Domnul Neculai Gavrilaş:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi şi colege,

Eu am promovat acest amendament în raportul iniţial şi l-am promovat categoric fără nici un fel de tentă populistă sau electorală, domnule Marian Sârbu, ci ţinând cont de nişte statistici foarte elocvente. Dacă comparăm şi vedem cum a evoluat durata medie de viaţă în ultimi 9 ani, a scăzut cu 3 ani. Speranţa medie de viaţă la vârsta de 65 de ani în România este de 11,3 ani, în comparaţie cu alte ţări, în care ea variază de la 13,8 până la 14,9. Astea sunt argumentele pentru care noi la ora actuală nu avem nici un fel de motivaţie să majorăm vârsta standard de pensionare. În condiţiile în care un cetăţean din această ţară a muncit 30, respectiv 35 de ani, eu consider că este normal şi firesc ca la vârsta de 57 şi respectiv 62, în condiţiile actuale de viaţă şi de standard al nivelului de trai din România, să îl lăsăm, prin această lege, să-i dăm posibilitate să se pensioneze. Faptul că avem şi posibilitatea pensionării anticipate e cu totul şi cu totul altceva. O să vedeţi dumneavoastră că se va întâmpla în felul următor: vom stopa acest fenomen de tendinţă de a se pensiona anticipat. Majoritatea o să se pensioneze la această vârstă. La această vârstă care este vârsta normală şi firească, de 57 şi 62, în corelaţie cu această durată medie de viaţă şi cu speranţa mediei de viaţă la vârsta de 65 de ani care este astăzi în România.

Consider că e foarte realist şi este un mesaj normal şi firesc şi cred că această lege nu este o lege perfectă şi, ca oricare lege, de altfel, ea va intra în vigoare din anul 2000. E normal, vom putea amenda această lege ţinând cont de vârstele standard de pensionare, în funcţie de evoluţia nivelului de trai din România. Dar, deocamdată, la această oră se justifică, după părerea mea, în corelaţie cu vârstele şi speranţele mediei de viaţă, aceste vârste standard, de 57 şi 62 de ani.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Are cuvântul domnul deputat Protopopescu şi se pregăteşte domnul deputat Lazia.

Domnul Cornel Protopopescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dezbatem această lege care este foarte importantă atât pentru cei care urmează să se pensioneze, cât şi pentru cei care vor urma, după o perioadă mai îndepărtată, să se pensioneze. Rostul nostru în acest Parlament este să analizăm cu toată seriozitatea realităţile actuale şi să vedem ce vrem să facem pe baza acestor realităţi într-un viitor apropiat sau într-un viitor mai îndepărtat. Eu cred că în momentul de faţă nu putem să considerăm că viaţa se opreşte la vârsta de pensionare şi să împingem vârsta de pensionare la 65 de ani pentru bărbaţi şi 57 de ani pentru femei, pentru că dacă facem aşa ceva, şi în momentul de faţă vor fi, ştiu eu, destui care ar trebui să se pensioneze şi să-i mai amânăm cu pensionarea pe diferite criterii, că se mai obţin nişte fonduri, că se mai obţin nu ştiu mai ce probleme, echilibru între pensionari şi cei care sunt în viaţa activă. eu consider că viaţa nu trebuie împărţită în două, adică viaţa numai până la pensie, şi de acolo să fie foarte scurtă un an, doi, ci noi trebuie să ţinem cont că tot omul încearcă sau speră ca de la pensie să mai poată să trăiască câţiva ani şi dacă se poate şi câţiva ani buni.

Nu trebuie să facem o lege pe baza excepţiilor, într-adevăr, sunt persoane care pot să lucreze, pot să muncească şi până la 70 de ani şi până la 75 de ani, ba chiar până la 80 de ani şi chiar mai mult. Dar acestea sunt excepţii. Rostul nostru este să vedem care este media de viaţă, care este speranţa de viaţă, să vedem dacă realitatea românească permite în momentul de faţă să forţăm o astfel de notă, să forţăm vârsta. pentru că această lege are, dacă vreţi, două elemente foarte importante, şi în jurul acestora probabil vor gravita, vor guverna celelalte elemente, celelalte articole din lege sau ceea ce presupune aceasta.

În primul rând, primul element şi cel mai important înseamnă vârsta de pensionare, vârsta aceasta care e considerată vârstă standard şi într-adevăr există posibilitatea pensionării mai devreme, datorită unor condiţii, şi cealaltă chestiune, sunt problemele care se leagă de nivelul pensionării, de nivelul pensiei, în funcţie de posibilităţile...

Deci, eu nu vin cu alte elemente, dar vreau să întăresc propunerea că în momentul de faţă este realist şi este normal să aprobăm această vârstă de pensionare de 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi, rămânând ca noi, Parlamentul, în momentul în care consideră că speranţa de viaţă a crescut, condiţiile României permit, să modificăm, să creştem în mod progresiv, şi nu dintr-o dată, să trecem la atâţia ani dintr-o dată, şi să dăm dovadă încă o dată de nici un fel, nu de populism cum s-a spus aici, nu de altceva, ci de realism. Deci, rugămintea mea este să votăm această propunere care este singura în momentul de faţă reală şi reprezintă, ştiu eu, dorinţa celor care vor să se pensioneze.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, are cuvântul domnul deputat Lazia.

Domnul Ion Lazia:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

În continuarea colegului meu, într-adevăr, fac apel la raţiune, şi ceea ce trebuie să avem în vedere, într-adevăr, foarte mulţi oameni aflaţi acum către finalul vârstei şi foarte aproape de vârsta de pensionare solicită acest lucru. În schimb, să nu uităm cealaltă filosofie a legii, şi anume aceea de a se crea prin această lege o casă autonomă a sistemului de pensii care are, înainte de toate, nevoie de resurse. Or, în momentul în care mergem în continuare pe această paritate periculoasă, care va pune în incapacitate sistemul, vom putea ajunge şi, într-adevăr, cu bune intenţii, eu nu aş merge să fiu chiar atât de răutăcios şi să spun că aceste propuneri sunt populiste, ci, mai mult, eu le-aş numi nişte propuneri sentimentale, dar trebuie să lăsăm la o parte sentimentalismul atunci când mergem pe o filosofie a unei legi în perspectivă.

Domnul Ioan Gavra:

Ce filosofie, ce filosofie? asta-i bună!

Domnul Ion Lazia:

Într-adevăr, pe domnul coleg nu-l interesează filosofia legii şi poate dumealui este mai mult, aşa, preocupat de imaginea imediată a celor pe care dumnealui îi reprezintă. Şi l-aş ruga, în măsura în care poate, să mă lase să-mi continui raţionamentul...

Domnul Ioan Gavra:

Hai, continuă!

Domnul Ion Lazia:

Domnule Gavra, eu nu v-am întrerupt pe dumneavoastră niciodată... Atunci, bine…

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să păstraţi liniştea în sală. vă rog să ne ascultăm toţi colegii care doresc să ia cuvântul.

Domnul Ion Lazia:

Atunci vin cu rugămintea de a menţine această propunere pe care în cadrul comisiei vreau să vă spun că am judecat-o, eu ştiu, în comparaţie şi cu celelalte elemente, pe de o parte, iar pe de altă parte, nu s-a făcut aici referire la o altă statistică. Marea majoritate a persoanelor care se pot pensiona la cerere şi au un loc de muncă, vreau să vă spun că nu o fac. Solicită pensionare la cerere doar acele persoane care, prin natura situaţiei, nu mai găsesc şi nu mai un loc de muncă, fie se află în şomaj sau poate în ajutor social. Iar aceste persoane nu sunt semnificative în raport cu persoanele care într-adevăr se pensionează la vârsta standard.

În consecinţă, solicit, doamnă preşedinte, stimaţi colegi, să acceptaţi propunerea făcută de către comisie.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul doamna deputat Smaranda Dobrescu, şi apoi ultimul vorbitor, domnul Dumitru Buzatu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Evident, o armonizare a legislaţiei ne-ar cere o aliniere la vârstele europene. Sigur, realitatea românească este diferită de alte realităţi. De aceea, noi ne-am propus să reformăm sistemul ţinând cont şi de realităţile româneşti.

Dacă modul de calcul al pensiilor viitoare, dacă vârsta de pensionare şi dacă cel de-al doilea pilon nu vor fi acceptate, adică elementele reformatoare ale noului sistem, atunci este mai bine să nu debusolăm pe cei care pun în practică acest sistem, şi să lăsăm vechiul sistem de pensii.

Toate aceste trei elemente de fapt doresc ca pensia actuală şi viitoare să fie mai bună. Micşorând vârsta de pensionare sigur că rezolvăm una din componentele, retragem una din componentele care pot duce la mărirea pensiei sau cel puţin la menţinerea ei pe loc, întrucât, dacă nu facem nimic, vârsta, cuantumul pensiei în câţiva ani va ajunge la o rată de înlocuire de 25-30%.

Stimaţi colegi,

pentru politicieni există câteva provocări majore, şi aceasta este una dintre ele, vârsta de pensionare, cum poate ar fi şi asiguarea locurilor de muncă. Ele sunt nişte cereri sociale de care trebuie să ţinem cont. Dar, spre deosebire de reprezentanţii pensionarilor, de reprezentanţii salariaţilor, care vor revendicări, au revendicări şi vor soluţionări imediate, noi, ca politicieni, trebuie să avem şi o anumită perspectivă. Or, dacă noi considerăm păstrarea vârstei de pensionare aceeaşi acum, şi peste 13 ani, şi peste 20 de ani înseamnă că noi ţinem cont de o cerinţă actuală, dar nu ţinem cont de nimic în viitor şi chiar asupra acestora cărora le facem acum, să spunem, un serviciu, menţinând vârsta de pensionare, noi le vom micşora şi acceptăm să le micşorăm pensia acum şi în viitor.

Stimaţi colegi,

Nu o numesc populism, o numesc dorinţa de a fi pe placul celor care ne-au ales. Dar tot noi trebuie să avem puterea să explicăm că este în favoarea lor, a viitorilor pensionari, a celor care acum sunt tineri, ca această vârstă de pensionare să fie mai mare.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Ultimul vorbitor din partea colegilor deputaţi, domnul deputat Dumitru Buzatu, apoi iniţiatorul şi apoi vom vota.

Vă rog, domnilor secretari, să verificaţi dacă avem cvorumul în sală, între timp.

Domnul Dumitru Buzatu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mi s-a întâmplat de puţine ori ca de la acest microfon să fiu de acord cu iniţiatorul, însă de data aceasta mă văd nevoit, deşi am susţinut o altă poziţie de-a lungul dezbaterilor în comisie, să exprim acordul meu cu iniţiatorul, cu ultima amendare a iniţiatorului, şi am să încep prin a demonta, în primul rând, acea argumentare cu un iz electoral foarte puternic, care a fost propusă de unii dintre colegii noştri, referitoare la scăderea vârstei, la acceptarea unor vârste standard foarte scăzute de pensionare. Când în 1996, PDSR a elaborat proiectul de lege al sistemului public de pensii, proiect care a fost îmbunătăţit şi prezentat acum în faţa dumneavoastră, se cunoşteau foarte bine dificultăţile care au apărut în sistem după 1990. Una dintre dificultăţi, deci poate cea mai importantă, era legată de vârstele standard de pensionare, care erau foarte scăzute, atât în raport cu necesităţile sistemului, cât şi în raport cu ceea ce se întâmplă în diverse sisteme publice de pensii în Uniunea Europeană.

Astăzi, după ce prin proiectul de lege s-a încercat corijarea acestei deficienţe, atât prin creşterea stagiilor de cotizare, cât şi prin creşterea vârstelor standard, dar într-un mod acceptabil şi cu numeroase posibilităţi, pentru acele persoane care au lucrat în medii care au produs o uzură puternică a forţei de muncă, cu numeroase posibilităţi de a se retage înainte de împlinirea acestei vârste standard, au apărut aceste argumentări cu iz electoral care, ignorând starea actuală a sistemului, doresc să ne comportăm conform acelei butade din scrierile lui Caragiale: "Primesc să se schimbe, dar să nu se modifice nimic. Sau, să se modifice pe ici pe colo, dar să nu se schimbe nimic."

Noi am fost, cred eu, imprsionaţi de argumentarea acelor colegi care au susţinut că speranţa mediei de viaţă în România e foarte scăzută şi din acest motiv nu putem să acceptăm o vârstă standard de pensionare atât de ridicată. Vreau să vă spun că această argumentare este impregnată de un puternic iz sofistic. În lume, atunci când s-a procedat la stabilirea unor vârste standard de pensionare, nu s-a ţinut cont de speranţa medie de viaţă, care este un indicator destul de complex, dar care are în vedere mortalitatea noilor născuţi şi dă o imagine falsă în ceea ce priveşte posibilitatea persoanelor de a rămâne în activitate. Atunci când se stabilesc vârstele de pensionare se ia în calcul, în primul rând, speranţa medie de viaţă pornind de la o anumită vârstă a oamenilor activi. De regulă, această vârstă este de 35 de ani. Or, dacă vom studia statisticile, să vedem care este speranţa medie de viaţă a oamenilor activi care au ajuns la vârsta de 35 de ani, de 45 de ani, de 55 ani, vom vedea că devine întru totul justificată o asemenea propunere ca cea a iniţiatorului. Eu sper că nu argumentele acestea cu iz electoral, dar şi iresponsabil vor prevala în apreciarea dumneavoastră, ci cele care trebuie să ţină cont şi vor ţine cont, în primul rând, de necesităţile unui sistem care trebuie să asigure pentru aceia care ies din activitate un venit care să le permită să trăiască într-un mod decent.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ultimul vorbitor pe acest punct este domnul ministru Athanasiu şi apoi urmează votul.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fără a reitera aici o dată în plus argumentele deja prezentate de o parte din colegii deputaţi, aş vrea să subliniez câteva lucruri. Ni se propune astăzi menţinerea a ceea ce este, uitându-se două lucruri, că dacă ceea ce este astăzi ar fi fost bine, n-am fi modificat legea, şi, doi, că acest proiect conţine în el mecanismele reducerii vârstei care, în condiţiile menţinerii vârstelor de astăzi, ar crea un sistem care ar coborî mai mult vârsta de pensionare decât este astăzi.

Aş vrea să reflectăm o dată în plus că dacă suntem furaţi de ideea de a păstra vârstele de astăzi, omiţând mecanismele pe care chiar legea le prevede, - mă refer la proiect -,de retragere anticipată, deci de pensionare anticipată, vom coborî şi mai mult vârstele de astăzi. Deci vom face un mare rău securităţii financiare a sistemului de asigurări sociale.

Sigur că poate ni se pare bine, plăcut ochiului şi auzului să scoborâm vârstele, dar dacă nu gândim că această reformă îşi propune, în primul rând, asigurarea unei securităţi financiare a bugetului de pensii şi, în al doilea rând, o ameliorare în timp a ratei de înlocuire prin pensii a salariilor, nu vom atinge obiectivele reformei şi, cum spunea cineva bine aici, mai bine lăsăm acest sistem care se va prăbuşi şi a cărei prăbuşire va cădea în răspunderea acestui Parlament, sigur, peste o decadă sau două decade, decât să ne facem că reformăm, fără a face în realitate ceea ce trebuie. Ceea ce trebuie este să mărim aceste vârste într-un plan de 14 ani, vor mai veni legislaturi, vom vedea cum funcţionează acest sistem, corecţii se vor putea aduce. să nu omitem că într-o primă fază sistemul duce la o creştere doar cu doi ani a vârstei de pensionare, faţă de pensioanrea la cerere, oferind în schimb posibilitatea pensionării anticipate, care permite o reducere cu 5 ani, nu cu 2 ani, cum permite astăzi legea, deci e mult mai generoasă, mult mai generoasă. în anul 2000 nu va fi o creştere decât cu doi ani. Vor fi 14 ani, ei, bine, în cei 14 ani alte Parlamente vor vedea cum va funcţiona sistemul şi vor putea să considere că am făcut noi astăzi bine sau că astăzi noi am făcut rău. Dar cel mai rău lucru este astăzi să nu facem nimic, pentru că a păstra vârstele, aşa cum ni se propune, este a nu face nimic.

Şi un ultim argument. Cei care spun, în mod legitim, că situaţia pensionarilor este grea, ar trebui să se gândească şi când discutăm vârstele de pensionare la pensionarii astăzi în plată, pentru pensionarii astăzi în plată este vital ca vârstele de pensionare să crească. Deci, dacă ne preocupă atât de mult, şi e normal să ne preocupe, situaţia pensionarilor, gândiţi-vă, în acest moment şi la ei, apropo de vârstele de pensionare. Pentru că organizaţiile de pensionari sunt de acord cu creşterile acestea de vârstă, tocmai ca să existe cât de cât siguranţa primirii beneficiilor, aşa modeste cum sunt, pe care le realizează din pensie. Vă rog să votaţi propunerea făcută de noi şi de către comisie, care are în vedere o creştere graduală, o creştere care asigură tot ceea ce reforma acestui sistem îşi propune: ameliorarea în timp a pensiilor şi siguranţa financiară a sistemului.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În acest moment va trebuie să ne pronunţăm prin vot asupra art.43 din proiectul de lege iniţial, şi anume, avem amendamentul comisiei de specialitate, care este prezentat în raportul suplimentar la poziţia 1. dacă acest amendament al comisiei de specialitate nu este acceptat, vom trece la votul amendamentelor propuse de Grupul parlamentar al PD şi Grupul parlamentar al PDSR, parcă, în cadrul comisiei, nu ştiu dacă a fost prins. Deci amendamentele respinse, poate au acelea mai mare succes, sau varianta iniţială.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei de specialitate, de amendare a art.43 din proiectul de lege, acum probabil că are un alt număr, dar nu are importanţă, care se referă la vârsta de pensionare – 60 de ani pentru femei, 65 de ani pentru bărbaţi, cu o creştere în timp până în anul 2013, conform anexei nr.3.

Cine este pentru? Vă rog, să număraţi. Trebuie să verificăm şi cvorumul. Aşa este, se vede că e majoritate, dar să numărăm. 131 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 11 voturi contra.

Abţineri? 15 abţineri.

Cu majoritate de voturi, propunerea comisiei de specialitate, de amendare a art.43, a fost votată.

Mai avem restanţă art.44, care rămâne nemodificat.

Avem o singură propunere, cea a comisiei şi a iniţiatorului. Dacă sunt comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Unanimitate.

Şi art.44 a fost votat în unanimitate.

Tot din şedinţele anterioare avem o poziţie din raportul comisiei de specialitate. poz.100, referitoare la art.83 din proiectul de lege, a fost retrimisă la comisie, şi la pct.3 al raportului suplimentar ni se oferă varianta amendată de comisie pentru acest articol. Vă reamintesc că este vorba de calcularea punctului de pensie, calculul anual al punctului de pensie, care se referă la o valoare de înlocuire ca procent din salariul mediu pe economie. Această valoare a avut mai multe propuneri în cadrul şedinţei în plen de săptămâna trecută, comisia a ajuns la un procent de 55% venit de înlocuire din salariul mediu pe economie. Mai sunt comentarii? Nu sunt. Da? Doriţi?

Domnule Valentin Iliescu, spuneţi dacă în calitate de preşedinte sau ...

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

În calitate de preşedinte, pentru a relata colegilor variantele luate în calcul şi soluţia pe care comisia şi inclusiv iniţiatorul v-o propun pentru vot.

După cum bine ştiţi, în proiectul de lege iniţial, rata de înlocuire era de numai 50%. în cadrul şedinţei în Camera Deputaţilor, în plen şi în comisii, au mai fost avansate şi alte variante, respectiv 55%, soluţie acceptată şi de iniţiator, 60 şi 65%. Cu majoritate de voturi a fost tranşată această rată de înlocuire de 55%, pe care comisia v-o propune în raportul suplimentar.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Gavrilaş.

Domnul Teodor Gavrilaş:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că în raportul suplimentar nu se regăseşte amendamentul pe care eu l-am propus în plen săptămâna trecută cu o rată de înlocuire de 65% şi susţin acest amendament care vreau să fie dezbătut şi supus la vot în plen.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că această valoare de înlocuire de 55% este într-un fel rezultatul unei negocieri politice între cei care au acceptat până la urmă această valoare. După cum cunoaşteţi, Guvernul venise în proiectul iniţial cu o valoare de înlocuire de 50%. Noi, Grupul parlamentar al PDSR propusesem o valoare de înlocuire de 60%, ba chiar cu obligaţia bugetului de stat să garanteze această valoare de înlocuire. Aceasta este încă o discuţie pe care, probabil, o vom mai purta sau care va fi purtată şi la Senat. Vreau însă să vă spun că noi considerăm că această valoare de înlocuire de 55% este în acest moment rezonabilă, având în vedere şi faptul că iniţiatorul, de la o vârstă a pensiei, vârstă standard de ieşire la pensie de 62 de ani pentru femei, a scăzut această valoare standard la 60. După opinia mea, într-un ansamblu care înseamnă vârste standard, stagii de cotizare şi valoare de înlocuire, această valoare de 55% este o valoare rezonabilă şi suportabilă de sistem.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Iniţiatorul sunteţi de acord, da? Da.

Dacă nu mai sunt comentarii, supun votului dumneavoastră formula amendată de comisia de specialitate pentru art.83 din proiectul de lege care se află la poziţia 3 din raportul suplimentar al comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Haideţi să numărăm mai bine, se pare că e majoritatea. Să numărăm mai bine împotrivă şi abţineri că avem deja cvorumul deja făcut.

Cine este contra? 10 voturi contra.

Cine se abţine? 6 abţineri.

Cu majoritate de voturi, varianta amendată a art.83 a fost adoptată.

De asemenea, am mai retrimis la comisie art.171 care se referă la amendarea pensiei stabilite la nivelul anului 1990 cu o cotă parte fie din indexare, fie din indicele preţului de consum.

Comisia de specialitate ne propune la poz.4 din raportul suplimentar acceptarea amendamentului formulat de PDSR în aşa fel încât creşterea şi recalcularea pensiilor să se facă pe baza unui indice mediu al preţurilor de consum.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Iniţiatorul este de acord.

Deci, supun votului dumneavoastră forma amendată de comisia de specialitate a articolului 171 din proiectul de lege şi care se află la pct.4 în raportul suplimentar al comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Reluăm discuţia de la locul în care am lăsat-o şi anume este vorba de poziţia 206 din raportul vechi, raportul iniţial al comisiei, referitoare la art.171 din proiectul de lege.

Doamna deputat Filipescu. Vă rog.

Doamna Ileana Filipescu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cine este de acord cu reforma din România trebuie să recunoască necesitatea moderniziării sistemului de ...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Un moment, doamna deputat, scuzaţi-mă.

Doamna Ileana Filipescu:

La art.171 propun un alineat nou.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Doamna deputat Ileana Filipescu propune un alineat nou pentru art.171. Noi am votat varianta comisiei. Haideţi s-o ascultăm să vedem.

Deci, doamna deputat Ileana Filipescu propune un alineat nou la art.171. Am votat până acum ceea ce a fost discutat şi reîntors la comisie, acum să ascultăm propunerea de nou amendament. Vă rog, doamna deputat, dar mai tare în microfon că nu se aude.

Doamna Ileana Filipescu:

Deci, citesc tot sau numai amendamentul?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Amendamentul, atât. Dacă vreţi să ne daţi explicaţie este foarte bine ca să înţeleagă toţi colegii. Întâi citiţi amendamentul.

Doamna Ileana Filipescu:

Deci, art.171 se completează cu un nou alineat 3: "a) în primii 10 ani de aplicare a pezentei legi, calculul pensiilor de asigurări sociale de stat urmează metodologia aplicată pensiilor aflate în plată la alin.1, după ce se face calculul acestora în conformitate cu metodologia din Legea nr.3/1977.

b) în cazul în care cuantumul pensiei calculat prin metodologia din prezenta lege este mai mare decât cel rezultat conform metodologiei din litera a), se plăteşte pensia rezultată prin aplicarea noii metodologii".

De ce solicit ca acest amendament să fie votat de dumneavoastră? în mod corect proiectul stipulează că pentru pensiile în plată, indiferent de prevederile noi, rămâne valabilă pensia cea mai avantajoasă pentru asigurat. În schimb, pentru cei aflaţi aproape de vârsta pensionării, proiectul nu mai prevede niciun fel de posiblitate de opţiune, deci, din punct de vedere politic este imoral, iar din punct de vedere juridic este incorect.

În toată perioada comunistă, oamenii au fost obligaţi să accepte criterii aberante de evoluţie a carierei, cei cu adevărat corecţi, cinstiţi, deci morali, neavând decât un control restrâns asupra promovării proprii. Modul nou de calcul al pensiilor îi lasă din nou fără niciun fel de control asupra propriilor soarte, deoarece ei nu mai pot modifica nimic din nivelul veniturilor pentru anii anteriori revoluţiei. De asemenea, diferenţierile practicate în epoca comunistă pentru aceeaşi muncă, aceeaşi pregătire, aceeaşi funcţie, diferă foarte mult după domeniul de activitate. Un economist din industria grea avea salariul mai mare decât unul din industria uşoară. Toţi inginerii aveau salarii mai mari decât universitarii la aceeaşi încadrare etc. Dacă un tânăr sau relativ tânăr are toate şansele ca până la pensie veniturile sale anuale să reflecte contribuţia lui vcârstă peste medie nu mai are această posibilitate. Mai direct spus, modul nou de calcul propus este în avantajul categoric al şefilor permanenţi din epoca ceauşistă, chiar dacă după revoluţie au mai cedat din prerogativele lor şi din salariile astronomice raportate la salariul mediu. Singura modalitate corectă de rezolvare este aplicarea obligatorie a noului mod de calcul numai pentru cei care la data intrării în vigoare a legii au mai puţin de 47 de ani. Deci, au încă posibilitatea de control a propriei lor evoluţii financiare. Principiul aplicat pensiilor în calcul privind alegerea variantei avantajoase asiguratului trebuie extins şi asupra celor trecuţi de 47 de ani la data intrării în vigoare a legii. De altfel, acest mod incorect, politic şi social, de a face legi care prin imoralitatea lor generează injustiţie socială, este cel mai important mijloc de promovare a eludării legilor. Ce îl va împiedica pe un salariat aproape de vârsta pensiei să prefere să stea în pensie de boală sau să iasă la pensie anticipată şi să lucreze la negru dacă, aflat pe culmea carierei, tot nu mai poate beneficia pe deplin de calculul acestor ultimi ani pentru calculul pensiei.

Nerăbdarea, lipsa de discernământ la promovarea schimbărilor, poate fi un factor mai degrabă antireformist decât de progres, dacă duce la regres social. Or, ce este scăderea dramatică a nivelului venituirilor la vârsta a treia dacă nu e o involuţie socială? Parcă era vorba să nu mai avem generaţii de sacrificiu şi, în condiţiile proiectului actual, generaţia de mijloc, cea care oricum duce greul perioadei de tranziţie şi şi-a pierdut tinereţea în ceauşism, în săptămâna de lucru de 6 zile şi cu activităţi impuse pentru duminică, cu concedii ridicol de mici, cu sărbători religioase sistematic petrecute la munci obşteşti, generaţia aceasta este sacrificată în totalitate şi în numele reformei până la capăt de drum.

Vă rog să susţineţi amendamentul propus pentru că în acest fel se dă posibilitatea celor aflaţi spre sfârşitul activităţii lor profesionale să poată primi o pensie cel puţin egală cu cele recalculate, aflate astăzi în plată.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu ştiu, poate că din punct de vedere al tehnicii legislative ar trebui un articol nou pe acest punct. Din partea comisiei, puteţi să vă exprimaţi.

Domnul Valentin-Adrian Iliescu:

Din punctul de vedere al comisiei, lucrurile sunt foarte simple. Comisia nu poate lua în calcul un amendament pe care nu l-a discutat în comisie, pe care nu l-a avut, şi care într-un fel este împotriva filosofiei legii. Vă aduc aminte, stimaţi colegi, că noua formulă de calcul stabilită şi propusă şi acceptată chiar în debutul acestui proiect de lege se referea la inechitatea formulei de calcul actuale din Legea 3/1977. Prin ceea ce propune doamna deputat, cu încă 10 ani pe baza cărora să se ofere o variantă după actuala lege şi, de asemenea, calcularea pensiei după noua lege la care noi lucrăm urmând ca cel care beneficiază de pensie să aleagă varianta cea mai bună, o consider o prelungire - şi este un punct de vedere personal - a unei formule inechitabile care este în prezent şi care a creat multe, foarte multe nemulţumiri. Din punctul meu de vedere, cred că amendamentul doamnei deputat nu poate avea avizul comisiei pentru că, repet, nu a fost discutat în comisie şi, pe de altă parte, îl consider de neadmis.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Asta este părerea dumneavoastră. Deci, bănuiesc că n-aţi avut când să consultaţi toată comisia. Desigur, trebuia înaintat la comisie ca să spună un punct de vedere.

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Atât cât am putut să reţin din argumentele doamnei deputat Filipescu n-aş putea să spun că ceea ce a spus dumneai este lipsit de adevăr. Există substanţă în felul în care dumneai a argumentat o posibilă amendare a acestui articol. Numai că a admite un astfel de articol legat de metodologia de calcul înseamnă practic o suspendare pe 10 ani, cum aţi propus dumneavoastră, practic, înseamnă o suspendare a prevederilor pe care încercăm să le introducem astăzi prin reformarea sistemului pentru o perioadă de 10 ani. Deci, toate articolele care au, au avut în calcul sau au în calcul modificările legate de calculul pensiilor punctul de pensii ş.a.m.d., prin ceea ce propuneţi dumneavoastră, practic, se suspendă de facto pe timp de 10 ani. Or, această posibilitate este după părerea mea inacceptabilă. Vreau să vă spun că prin reformarea unui sistem ca acesta, extrem de important, nu se face numai, eu ştiu, nu se fac numai lucruri bune, nu există sistem infailibil, numai că din tot ceea ce înseamnă expunerea de motive a legii, pe care cu siguranţă toată lumea a citit-o, este nevoie acută de reformarea întregului sistem, inclusiv a metodologiei de calcul. Deci, lăsând la o parte argumentaţia punctuală pe care aţi făcut-o, care după părerea mea, are substanţă, în ceea ce înseamnă filosofia legii şi ceea ce trebuie să facem noi schimbând, reformând sistemul, ceea ce propuneţi dumneavoastră în acest moment este indezirabil.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu şi apoi domnul deputat Rădulescu Cristian.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulţumesc, doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Problema ridicată de doamna deputat Filipescu este corectă, reală şi morală. Dar îmi pare rău că dumneai nu a ştiut, n-a cunoscut ceea ce cunoaşte, să spunem, comisia că sistemul nou, reforma în pensii prevede introducerea a patru sisteme sau dacă vreţi patru legi noi. Primul este sistemul public, baza sistemului de pensii, al doilea este sistemul cu capitalizare gestionat privat, sistemul universal de pensii, cum i se mai spune. Al treilea este sistemul opţional de pensii private. Iar cea de-a patra lege este legea beneficiilor adiţionale care are adresabilitate exact la categoria la care dumneavoastră v-aţi referit, şi anume cei care nu vor beneficia în viitor de pensia suplimentară datorată capitalizării. Acestei categorii sper că noul proiect de lege, care ne va spune iniţiatorul în ce fază este, le va aduce reparaţia necesară şi morală.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Situaţia pe care a expus-o colega noastră nu este nicidecum punctuală, ea caracterizează un mare număr de persoane care se află acum în pragul pensionării sau se îndreaptă peste câţiva ani spre această situaţie. Mulţi dintre dumneavoastră care sunteţi în această poziţie v-aţi făcut pesemne calculul şi aţi observat că ceea ce se va obţine ca pensie după noul sistem este ceva mai puţin decât pensia calculată după vechiul sistem. Şi acesta este motivul care a determinat-o pe colega noastră să depună acest amendament.

În ceea ce a dorit dânsa să amendeze nu se cuprinde intenţia ca timp de 10 de ani să se suspende calcularea pensiei după actualul sistem şi dorinţa ca, pentru o perioadă de 10 ani de acum înainte, persoanele care vor ieşi la pensie să poată opta pentru varianta cea mai favorabilă de calcul a pensiei lor. Asta este esenţa amendamentului dânsei. Dacă însă noi nu suntem în cunoştinţă de cauză că există proiecte avansate şi foarte serioase, intenţii foarte serioase de rezolvare a acestei situaţii prin alte modalităţi legislative, am dori ca domnul ministru să ne aducă la cunoştinţă şi să ne explice această situaţie pentru a simplifica legea aceasta şi nu a introduce proceduri care să fie eventual peste 6 luni prevăzute de alte legi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai doreşte dintre domnii colegi. Da, domnul deputat Lazia. În aşa fel încât iniţiatorul să vorbească ultimul şi apoi să trecem la vot.

Domnul Ion Lazia:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Unul din motivele pentru care actualul sistem de asigurări sociale a intrat în incapacitate de plată a fost şi acela că în ultimii 7-8 ani de zile salariile au avut o creştere foarte mare şi în mod firesc şi normal oamenii şi-au ales la ieşirea la pensie perioada optimă, cea care asigura o pensie foarte mare. Acest lucru a creat şi alte inechităţi. Oameni care au fost pensionaţi, profesori universitari, medici ş.a.m.d. chiar în perioada 1988-1989-1990, sunt acum cu pensii poate chiar la jumătatea pensiei pe care o femeie de serviciu care s-a pensionat la ora actuală o are. A încerca şi a spune că oamenii vor trebui să opteze, să le lăsăm libertatea de a opta, cu siguranţă ei vor merge către actualul sistem de pensionare şi nicidecum nu vor accepta regulile pe care le impune această lege. Or, sistemul are foarte clar nevoie de rigoare. În acelaşi timp, trebuie să ştim ce resurse avem, şi în acelaşi timp să putem prognoza. Or, dacă timp de 10 ani lăsăm cumva la alegerea celui care iese la pensie să opteze pe un anumit tip de calcul al pensiei, fiţi siguri că ei vor opta cum este normal şi firesc către sistemul care îi avantajează. Îi avantajează pe ei ca indivizi, dar în ultimă instanţă va dezavantaja întreg sistemul, punând în pericol, şi exact ceea ce a spus şi domnul ministru, securitatea financiară a sistemului.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumim, domnule deputat. Mai doreşte cineva? Doamna deputat Filipescu. De obicei se intervine numai o dată la fiecare articol. Vă rog, doamna deputat.

Doamna Ileana Filipescu:

Mulţumesc colegilor care au apreciat faptul că este normal şi firesc ca cei care vor intra la pensie în următorii ani, începând din acest an poate chiar, să opteze pentru cuantumul mai mare al pensiei. Este firesc, pentru că exact aceştia sunt cei care n-au beneficiat timp de 30-35-40 de ani de muncă de condiţiile de care se poate beneficia astăzi şi nici de posibilităţile de a cotiza pentru pensie atât încât să-şi asigure o pensie decentă. Este vorba ca generaţia care a fost cu adevărat de sacrificiu, generaţia lui ‘40 şi chiar următoarele până în ‘50, care urmează să se pensioneze, tot ei să fie cel mai drastic loviţi de noul sistem de pensii. Pentru clarificarea situaţiei, rog pe domnul ministru Athanasiu să ne dea lămuriri şi explicaţii în consecinţă.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul ministru Athanasiu, vă rugăm. Şi apoi vom pune la vot.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că mie îmi era simplu să spun că procedural acest amendament a venit tardiv, nu a venit regulamentar, dar cred că fondul chestiunii puse de doamna deputat e mai important şi atunci permiteţi-mi şi să-mi îngăduiţi un minut pentru a da câteva explicaţii care, în parte, au fost deja formulate.

Sigur că prin acest amendament s-ar crea un regim juridic dual, în care ar coexista pe o perioadă relativ lungă, 10 ani, două sisteme de calcul, ceea ce sigur ar fi, din punct de vedere juridic, un uşor exotism, ca să nu-i spun altfel. Sigur, chiar am putea trece peste acest lucru din considerentele arătate în susţinerea amendamentului, nedreptatea produsă pentru persoane care nu au beneficiat cum beneficiază, să zicem, pensionarii de astăzi, care ies în plată astăzi, şi care au o altă bază de calcul începând cu 1996 decât cei dinainte de 1996. Şi acest lucru este adevărat. Însă eu cred că o reformă, chiar aşa cum spuneaţi dumneavoastră, doamna deputat, că dacă se face prea repede, că dacă se face inactual şi inadecvat, este de fapt o antireformă, eu nu consider acest proiect deloc aşa: el este un proiect care poate vine prea târziu, în niciun caz prea devreme, dar, repet, a crede că rezolvând problema unei părţi din populaţie, creând un asemenea sistem şi prejudecând întreg sistemul pe care-l dorim prin acest proiect poate acoperim o nedreptate, creând însă multe alte probleme şi făcând ca acest sistem să nu se poată aplica corespunzător chiar din momentul intrării lui în vigoare.

De aceea, noi am conceput şi am spus-o de la început. Acest prim proiect este într-o suită de reformare a sistemului de asigurări sociale. Nimeni nu şi-a propus ca numai reformarea acestui sistem să rezolve toate problemele pensionarilor în plată sau a celor care vor beneficia de pensii în viitor. Pentru că dacă şi-ar fi propus acest lucru, era o utopie, o utopie care e mai periculoasă chiar decât o acţiune greşită, utopia e mai rea. Deci, noi am conceput această reformă şi suntem avansaţi în lucrările noastre. Al doilea pilon al sistemului, cel privind pensiile capitalizate, administrate privat, este deja la Camera Deputaţilor şi vor începe discuţiile în comisii. Sigur, nu se adresează poate celor la care vă gândiţi dumneavoastră. Dar nu trebuie să respingeţi aşa, cu un gest de plictiseală. Este foarte important pentru România acest sistem. Şi dacă nu gândim puţin şi pentru generaţiile viitoare şi gândim numai cu faţa la trecut, n-o să păşim prea repede în viitor. Al treilea, sigur, e un sistem facultativ. Şi al patrulea este Legea beneficiilor adiţionale care este de mult gata, aşteptăm şi din partea ministerelor economice avizul, şi care vizează în concret actualii pensionari cărora prin acest sistem li se va asigura o majorare de pensie. La acestea se adaugă şi recorelările pe care noi le facem tocmai pentru aceia care nu beneficiază de o nouă bază de calcul din 1996 până astăzi. Cred că toate aceste măsuri îndreaptă nedreptăţi anterioare nu în măsura în care se doreşte, dar, repet, nu putem ipoteca funcţionalitatea unui sistem pentru a ne întoarce în urmă şi a repara punct cu punct absolut tot. Cineva spunea că o lege bună este o lege care rezolvă problemele majorităţii. Niciodată o lege nu trebuie să-şi propună să rezolve în cel mai înalt grad, cel mai bine, la timp şi pentru totdeauna problemele absolut ale fiecăruia. Pentru că dacă doreşti acest lucru, riscă să se întâmple ceea ce spun francezii într-un proverb că cel ce vrea să îmbrăţişeze tot, sufocă tot. Deci, credem că această "aurea mediocritas" care este acest proiect care încearcă să rezolve media problemelor, media populaţiei, media siguranţei financiare, deci la medie să le rezolve, este cel mai potrivit proiect pentru astăzi, pentru mâine şi pentru poimâine în România. Poate peste mulţi ani de zile, sigur, o reformă de alt tip se va impune. Pentru astăzi este sigur drumul care trebuie să-l facem.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, mulţumim. Doamna deputat Ileana Filipescu. Drept la replică. Poftiţi.

Doamna Ileana Filipescu:

Aş fi dorit ca domnul ministru să ne explice la care anume categorie de pensionari, la cei care se pensionează, se vor pensiona în următorii ani sau s-au pensionat în perioada anterioară cu 2-3 ani, la ce proiect se referă dumnealui şi la ce categorie de pensionare, pentru că a spune că am vorbit aici despre o utopie şi că este mai bine să aplicăm ceva greşit decât o utopie, să nu uităm că ceea ce am spus eu se referă la sute de mii de oameni. Şi nu cred că este greşit să ne preocupăm de soarta acelora. Şi eu sunt unul dintre cei care în viitorul foarte apropiat pot să intru la pensie cu atât mai bine înţeleg situaţia. Şi în afară de aceasta, aş vrea să spun domnului ministru că gestul pe care l-am făcut nu este acel pe care l-a interpretat dumnealui şi că am învăţat să mă comport în sală fără să mi se atragă atenţia.

Mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sigur, noi avem posibilitatea să tranşăm prin vot. Întreb comisia de specialitate dacă, până terminăm lucrările, poate să se pronunţe asupra, probabil, a unui articol nou. Ca alineat nou se pare că nu merge, ci ca articol nou imediat după acesta.

Domnul Valentin-Adrian Iliescu:

Doamna preşedinte,

V-aş face următoarea propunere. Eu cred că toţi colegii comisiei sunt prezenţi în sală, tocmai pentru că această lege trenează de foarte multă vreme, nu cred că o discuţie suplimentară a comisiei ar aduce altceva decât votul pe care însuşi plenul Camerei Deputaţilor îl va da acum. Argumentele pro şi contra faţă de acest amendament s-au prezentat, sunt epuizate absolut toate şi sunt ferm convins că votul asupra acestui amendament, votul Camerei va fi identic şi cu cel al comisiei. Aşa că v-aş propune să puneţi la vot amendamentul doamnei deputat, dacă trece, să-l prindem în proiectul de lege, dacă nu, să-l respingem.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, într-un fel aveţi dreptate. Eu nu v-am propus să-l luaţi mâine la comisie, pentru că de acum încolo avem nişte lucruri cu care se pare că vom fi aproape în unanimitate. Dumneavoastră să-l discutaţi tot în cursul zilei de astăzi, în aşa fel încât în jurul prânzului să terminăm legea cu totul. Şi eu am o rugăminte, să trataţi nu ca alineat nou. Doamna deputat aşa a considerat. Poate că un articol nou, poate că nu este scris explicit. Puteţi să daţi răspunsul de respingere şi mai târziu, nu numai pe loc. Vă rog. Aveţi această pacienţă pentru comisie.

Deci, aşteptăm un moment, până se hotărăşte comisia.

Aşadar, punctul de vedere al comisiei a fost exprimat, dar, fiindcă nu a fost un amendament depus anterior în discuţia comisiei, colegii noştri au analizat pe loc textul acestui amendament. Indiferent de poziţionarea lui, ca amendament sau articol nou, comisia se pronunţă, cu majoritate de voturi, împotriva acestui amendament.

Eu îmi fac datoria, totuşi, să supun votului dumneavoastră solicitarea doamnei deputat Ileana Filipescu, de a introduce un alineat nou, 3, cu conţinutul care v-a fost prezentat, în cadrul art. 171 din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 25 de voturi pentru, insuficiente pentru a fi adoptat. Art. 171 rămâne votat în forma anterioară, în întregime.

Revenim la raportul iniţial al comisiei de specialitate. Ne aflăm la poz. 207 din raport şi avem un articol nou.

Dacă sunt comentarii? Vă rog, poftiţi! Domnul deputat Stanca are o dorinţă.

A fost dezbătut în comisie, domnule deputat, articolul dumneavoastră?

Domnul Teodor Stanca:

Da, a fost discutat inclusiv cu ministerul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Stanca propune introducerea unui art. 172, nou, altul decât cel propus de comisie. Înaintea acestuia sau îl modifică pe acesta? Deci, înaintea acestuia.

Domnul Teodor Stanca:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamnelor şi domnilor,

Regret că nu este iniţiatorul de faţă, deşi m-am înţeles cu domnul ministru că se impune introducerea unui articol nou, după art. 171, votat. Şi, anume, de ce ?

Marţea trecută, noi, la propunerea comisiei, am anulat art. 98 din textul iniţiatorului, care făcea vorbire la procedura de recalculare a pensiilor. Prin intervenţiile mele anterioare şi cu acceptul dumneavoastră, s-a considerat că cei care îşi continuă activitatea după pensie pot să cotizeze şi pot să beneficieze de prevederile acestei legi.

Dar, cum am anulat art. 98, care vorbea despre procedura de recalculare, legea a rămas fără această procedură şi nu putem lăsa legea fără să facem câteva precizări referitoare la procedura de recalculare. Deci, am discutat şi cu iniţiatorul, am discutat cu mare parte dintre colegi şi fac următoarea propunere: să se introducă, după art. 171, votat, un art. 172, cu următorul text: "Pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia." Alin. 2: "Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleaşi reguli procedurale privind soluţionarea şi contestarea prevăzute pentru cererea de pensionare." Şi alin. 3: "Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare aceleia în care s-a depus cererea de recalculare." Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să ne prezentaţi şi nouă amendamentul, domnule deputat!

Dacă sunt comentarii? Comisia şi domnul ministru sunt de acord.

Supun votului dumneavoastră ca, înaintea poziţiei 207 din raport să introducem un articol nou, al cărui text v-a fost prezentat de domnul deputat Stanca.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? 1 abţinere.

Cu majoritate de voturi, acest articol nou a fost votat.

Revenim la poz. 207 din raport, care se referă la un articol nou, propus de comisia de specialitate, şi a cărui numerotare am pierdut-o între timp, după câte modificări s-au făcut. Doamna deputată Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Deşi mă aflu printre cei care au propus reformularea, faţă de iniţiator, cu scuzele de rigoare revin şi mărturisesc că am scăpat din vedere o anumită categorie pentru care se stabilesc decontări şi reciprocităţi, şi anume, în afară de sistemul pentru avocaţi, care este în afara sistemului public, mai există şi sistemele neintegrate, în special cele care aparţin cultelor religioase (câteva dintre ele nu sunt integrate).

Drept care, recunoscându-mi greşeala şi cerându-mi scuze colegilor de comisie şi dumneavoastră, vă rog să acceptaţi următoarea reformulare a celor 4 alineate. Alin. 1: "Pensiile stabilite pe baza vechimii în muncă realizate în sistemul asigurărilor sociale de stat şi alte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se recalculează conform prevederilor de la art. 171 alin. 1". Alin. 2 rămâne neschimbat, cu menţiunea că în textul din raport este trecut drept alin. 1 şi vă rog să-l menţionaţi ca numărul doi. Alin. 3 îl reformulez astfel: "Partea din pensia calculată conform alin. 1, cuvenită pentru vechimea realizată în alte sisteme de asigurări sociale, va fi achitată de acestea." Iar alin. 4: "La data intrării în vigoare a prezentei legi, încetează orice decontare reciprocă cu sistemele de asigurări sociale neintegrate." Vă mulţumesc şi depun amendamentul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art. 172, sunt informată, după renumerotare, care se află la poz. 207, în forma prezentată de comisie şi amendată de doamna deputată Smaranda Dobrescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 208, avem, de asemenea, articolul care, de data aceasta, după renumerotare, va avea nr. 174 şi are acelaşi cuprins ca al iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 209 din raport, se află articolul renumerotat 175, are acelaşi cuprins cu al iniţiatorului. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitatte.

La poz. 210 din raport se află art. 176, în renumerotare. Sunt comentarii? Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Consider că este necesar să precizăm natura litigiilor care sunt pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii. Şi poate spunem: "Litigiile cu privire la calcularea pensiilor aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul." Că, aşa, exprimarea este incompletă. Deci, să precizăm natura litigiilor care vor fi soluţionate pe baza legilor în vigoare la data în care a fost stabilit dreptul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, propuneţi ca la alin. 1 să fie introduse "litigiile referitoare la stabilirea pensiilor"? "Drepturilor de asigurări sociale"?

Vă rog, pentru o formulare corectă.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Noi suntem de acord cu această propunere, dar, pentru o formulare care să fie acoperitoare nu numai la pensii (pentru că legea nu reglementează numai dreptul la pensii), v-aş propune următoarea formulare: "Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi..." Şi textul, după aceea, continuă.

Dacă aţi fi de acord?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

De acord.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Corect. Comisia estte de acord.

Supun votului dumneavoastră art. 176, aflat la poz. 210 din raport, în forma amendată de domnul deputat Gaspar şi completată de domnul ministru Athanasiu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 211, comisia ne propune eliminarea textului art. 175 din proiectul de lege. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru eliminare? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost eliminat.

La poz. 212, avem un articol care se modifică numai la renumerotare, este 177. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 213, este vorba despre art. 178, după renumerotare, şi este amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră poz. 213 din raportul comisiei de specialitate, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

În unanimitate, acest articol a fost adoptat.

La poz. 214 din raport, avem un amendament al comisiei de specialitate, care se referă la art. 179. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 215 din raport, comisia propune un amendament, la aritcolul renumerotat 180. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

La poz. 216, comisia propune eliminarea textului art. 180 din proiect de lege. Domnul Stanca. Vă rog!

Domnul Teodor Stanca:

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor,

Nu putem elimina acest text, pentru că noi am votat, la art. 145, că salarizarea personalului angajat al casei naţionale şi al caselor teritoriale se va stabili prin lege. Noi am propus această eliminare în art. 180, pentru că, atunci, se făcuse propunerea ca legea aceasta să apară până la înfiinţarea casei. Or, plenul nu a aprobat această variantă şi a rămas textul original, că se va stabili prin lege.

Până apare legea, însă, trebuie ca acest personal să fie salarizat. Şi, atunci, nu putem merge nici pe textul vechi, care face trimitere la alte legi, care nu mai sunt acum în funcţiune, ci trebuie să stabilim un text prin care personalul să fie salarizat conform Legii nr. 154 privind sistemul de salarizare, salariul de bază din sectorul bugetar.

Deci, v-aş propune să menţinem art. 180, dar într-o altă formulă. Şi vă citesc. Alin. 1: "Până la data intrării în vigoare a legii salarizării prevăzută la art. 145, salarizarea preşedintelui, membrilor consiliului de administraţie şi a personalului angajat al casei naţionale şi al caselor teritoriale se stabileşte după cum urmează: a) salariul preşedintelui, la nivelul indemnizaţiei prevăzute de lege pentru funcţia de ministru; b) indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului de administraţie, cu excepţia preşedintelui, la nivelul a 10% din salariul preşedintelui; totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administrare ca urmare a participării la şedinţe nu poate depăşi, într-o lună, 20% din salariul lunar al preşedintelui; c) salariile personalului angajat al casei naţionale şi al caselor teritoriale şi asigură în intervalul de limite prevăzut în anexele la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică." Alin. 2: "Personalul prevăzut la art. 178 alin. 3 îşi va păstra salariul de bază şi celelalte drepturi salariale avute anterior dacă va ocupa aceleaşi funcţii, grade şi trepte profesionale." Şi alin. 3: "Cheltuielile privind salarizarea preşedintelui, a membrilor consiliului de administraţie, precum şi a personalului angajat al casei naţionale şi al caselor teritoriale se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat." Textul este agreat de iniţiator şi vi-l propun spre aprobare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Înţeleg că şi comisia este de acord. Iniţiatorul, renunţaţi la propunerea de eliminare? Da.

Deci, la poz. 216 din raport, deoarece comisia de specialitate a renunţat la eliminarea textului, vă propun să votăm conţinutul amendat al articolului fost 180, acum 181, prezentat de domnul deputat Stanca, cu care este de acord toată lumea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 217 din raport, avem un articol care, după renumerotare, are nr. 182 şi cu amendamente ale comisiei. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 218, avem o amenadare a comisiei de specialitate.

Dacă nu sunt comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 219 din raportul comisiei de specialitate, avem art. 184 după renumerotare şi într-o formă amendată de comisia de specialitate.

Nefiind comentarii, cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 220, avem o formă amendată de comisia de specialitate, care, acum, este nr. 185, probabil. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest text a fost votat în unanimitate.

La poz. 221, comisia ne propune eliminarea art. 85 din proiect de lege. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este de acord cu eliminarea acestui articol? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

La poz. 222 din raport, de asemenea, comisia propune eliminarea art. 186 al proiectului de lege. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru eliminare? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Eliminarea a fost votată în unanimitate.

La poz. 223, avem o formulă amendată, pentru articolul, probabil, după renumerotare, 186. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 224 din raport, comisia propune eliminarea textului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este de acord cu eliminarea? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest ttext a fost eliminat.

La poz. 225 din raport, comisia ne propune un articol nou, 187, amendat. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 226 din raport, avem un text reformulat şi amendat de comisie. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră Cap. VIII, în întregime.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

La poz. 227, avem titlul Cap. IX.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Titlul a fost votat în unanimitate.

La poz. 228 din raport, avem un art. 189, reformulat de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

La poz. 229 din raport, avem art. 190, după renumerotare, şi amendat de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

La poz. 320, din nou, comisia ne propune eliminarea textului 193 din proiectul de lege. Nu sunt comentarii.

Cine este de acord cu eliminarea? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost eliminat în unanimitate.

La poz. 231, avem în discuţie art. 191, amendat de comisia de specialitate. Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 232 din raport, avem artt. 192, reformulat de comisie. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 233 din raport, avem art. 193, care este numai amendat prin renumerotare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 234 din raportul comisiei de specialitate, avem art. 194, amendat de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 235 din raport, comisia propune introducerea unui articol nou, care, renumerotat, va fi 195, probabil. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă?

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol nou a fost adoptat în unanimitate.

La poz. 236, comisia ne propune eliminarea textului art. 198 din proiectul de lege.

Dacă nu sunt comentarii, cine este de acord cu eliminarea? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest text a fost eliminat.

La poz. 237 din raport, comisia propune introducerea unui articol nou, care, probabil că are nr. 196. Doamna deputată Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să reformulez acest aritcol, întrucât în conceptul nostru ne-a scăpat o anumită posibilitate, existentă în practică, şi anume: o persoană care a realizat stagii de cotizare mai mici decât cele minime necesare unui sistem (: de exemplu, 14 ani în sistemul public şi 14 ani în sistemul miliar, deci sub 15 ani), să nu poate beneficia de drepturi în nici unul din cele două sisteme. În acest sens, consider că o altă formulare ar fi acoperitoare şi pentru aceste situaţii şi, dacă îmi permiteţi, o voi citi.

Alin. 1: "Între sistemul public de pensii şi celelalte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechime în muncă sau vechime în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensia pentru limită de vărstă, invaliditate şi urmaş."

Alin. 2 rămâne neschimbat, iar alin. 3 va fi reformulat astfel: "Perioadele asimilate stagiului de cotizare prevăzute la art. 40 alin. 1 lit. c), care constituie şi vechime în muncă sau în serviciu în sistemul pensiilor militare şi în celelalte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate, se iau în calcul opţional într-unul din sisteme".

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, aţi introdus cuvântul "opţional" în plus faţă de precizările...

Aş vrea să se pronunţe comisia şi iniţiatorul. Iniţiatorul este de acord. Şi comisia este de acord.

Supun votului dumneavoastră articolul nou, numerotat 196, care este prezent în poziţia 237 din raportul comisiei, în forma amendată de doamna deputat Dobrescu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

La punctul 238 din raport, comisia propune introducerea unui nou articol. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol nou a fost votat în unanimitate.

La poziţia 239, comisia propune introducerea unui articol nou. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziţia 240, avem o formulare pentru art. 199.

Din partea comisiei de specialitate, dacă sunt comentarii?

La art. 199? Da. Poftiţi.

Domnul Radu Gheciu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamnelor şi domnilor,

Este vorba despre Anexa nr. 2.

Amendamentul pe care-l prezint împreună cu colegul Vasile Stan se referă la condiţiile speciale de muncă din domeniul artistic.

După cum ştiţi, prezenta lege aduce o corecţie radicală în ceea ce priveşte ceea ce se numesc încă grupele I şi II de muncă şi restrânge considerabil categoriile profesionale care beneficiază de condiţii speciale de muncă, lărgirea acestora în trecut fiind, după cum ni s-a explicat, una dintre cauzele intrării în criză a sistemului de pensii. Prin urmare, această restrângere este justificată.

La Anexa nr. 2, care se referă la diferite profesii artistice, care justifică, într-adevăr, încadrarea lor în condiţii speciale de muncă, pentru că viaţa profesională se poate limita, în timp, din motive biologice sau pentru că prezintă un grad de risc profesional foarte ridicat, ceea ce vă vorbesc se regăseşte la pag. 256, penultima din raport, este însă inclusă şi o categorie artistică, demnă de stimă în felul ei, fără îndoială, dar care nu cred că justifică intrarea în condiţiile speciale de muncă - este vorba de clovni, în condiţiile în care, de pildă, ca să dau un singur exemplu, muncitorii din siderurgie nu mai beneficiază de condiţiile speciale de muncă.

Prin urmare, amendamentul pe care vi-l propunem la Anexa nr. 2 este să fie scoasă poziţia a cincea, clovni, din profesiile care beneficiază de condiţii speciale de muncă.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă atrag atenţia că nu discutăm Anexa nr. 2.

Suntem la poziţia 240, în care este menţionată anexa cu numărul ei, nu şi cu conţinutul. Când vom ajunge la Anexa nr. 2, atunci ne faceţi această propunere. Da? Bine.

Domnul Radu Gheciu:

Eu am făcut demonstraţia...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Numai ne aduceţi aminte că aveţi amendament pe Anexa nr. 2, nu pe articolul în cauză.

Dacă nu mai sunt comementarii, supun votului dumneavoastră art. 199, poziţia 240 din raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

La poziţia 241 avem art. 200, în care avem o propunere de reformulare din partea comisiei.

Domnul deputat Stan, vă rog.

Domnul Vasile Stan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Deci, dacă se votează legea cu acest articol, cum este formulat în raportul comisiei, va exista o lege unitară de ieşire la pensie a tuturor bugetarilor civili. Mai puţin cadrele didactice. Deci, în acest articol nu a fost inserată şi prevederea art. 127 alin. 3 din Legea nr. 128 privind Statutul cadrelor didactice.

O să-mi permit să vă citesc acest articol din Statut: "Personalul didactic poate fi pensionat la cerere, cu 3 ani înainte de limitele de vârstă prevăzute în legislaţia în vigoare dacă are o vechime în învăţământ de cel puţin 25 ani femeile, respectiv 30 de ani bărbaţii". această prevedere din Statutul cadrelor didactice legiferează că femeile contribuie 25 de ani, pe când în legea pe care noi o discutăm acum vorbim de 30 de ani, bărbaţii cotizează 30 de ani, iar în legea pe care noi vrem s-o votăm astăzi vorbim de 35 de ani. Deci, este prima nepotrivire.

A doua chestiune este că se doreşte să se iasă la cerere cu 3 ani mai devreme la pensie. Există mai multe posibilităţi de a rezolva această problemă. Prima: să abrogăm prevederea din articolul respectiv din Legea nr. 128 şi atunci cadrele didactice vor ieşi la pensie conform legii pe care-o discutăm acum, cadrele didactice având posibilitatea să iasă la pensie anticipată, de retragere ca toţi ceilalţi bugetari.

Există o altă posibilitate: ca într-una din Anexele nr.1 şi 2, dar în special Anexa nr.1, să introducem şi această categorie socio-profesională pentru condiţii deosebite de muncă, dar nu ştiu cum o să se potrivească meseriile de miner, de lucrător în domeniul nuclear cu cadrele didactice. Probabil că vor fi multe obiecţiuni. Sau cum spunea colegul meu, siderurgia şi probabil şi alte profesii de acest gen.

Deci, dacă nu se acceptă şi aceasta a doua variantă, ar exista o a treia, în care să prevedem ca, într-adevăr, cadrele didactice să iasă cu 3 ani mai devreme, dar să cotizeze la fel ca ceilalţi bugetari. Deci, 30 de ani femeile şi 35 ani bărbaţii.

Las la aprecierea comisiei, a legiuitorilor şi a dumneavoastră să ne hotărâm asupra uneia din aceste 3 variante, dar aşa cum este acum, nu este în regulă. Probabil că cineva va veni la microfon şi o să spună că "...este un drept câştigat".

Voci din sală:

Nu este prezent!

Domnul Vasile Stan:

Deci, "dreptul câştigat", cum să vă spun eu..., o să-i amintesc acestui cineva, că "drept câştigat" a fost şi al 13-lea salariu, care, la sfârşitul anului 1998 nu s-a acordat decât unora.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Aş dori poziţia comisiei şi a iniţiatorului.

Deci, haideţi să întrebăm iniţiatorul că bănuim că are o poziţie mai uşor de exprimat, pentru că nu este mediere între... Sigur că este de fond.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur, ceea ce spune domnul deputat Stan este corect.

Este corect pentru că nu putem trata o situaţie identică cu regim juridic diferit. O spun principiile şi dacă nu ne ţinem măcar de principii, de ce să ne mai ţinem după aceea, decât de cap, că ne doare capul..., dacă nu ne ţinem de principii.

Aşa încât, sigur, într-adevăr, este vorba de legi speciale, or, legile speciale, spun regulile elementare de drept, de interpretare, că atâta vreme cât legea generală nu se referă în mod expres la ele, ele continuă a se aplica. Aşadar, abrogarea unei prevederi dintr-o lege specială trebuie să fie expres prevăzută în legea generală, care este proiectul nostru, pentru că altfel ar însemna, dacă noi nu am prevedea nimic în lista actelor normative supuse abrogării exprese, ar însemna că regimul din legile speciale continuă a se aplica.

Or, avem un regim special, regimul magistraţilor de pensionare. Avem un regim special, tot de natură statutară, pentru personalul didactic. Pentru unii - mumă, pentru alţii - ciumă. Adică, pentru judecători, procurori, deci, tot ce Constituţia prevede a fi magistraţi, se abrogă prevederile de favoare.

Sigur, aici este o altă chestiune pe care o putem discuta. Eu n-o mai discut, pentru că, la momentul respectiv, ministerul şi Guvernul au avut un alt punct de vedere. Noi am spus că aceste regimuri speciale ar putea să continue, pentru că aici este vorba de un sistem contributiv, pensiile care se obţin în acele sisteme - mă refer la magistraţi, au o dublă sursă de finanţare. Dar, dacă totuşi discutăm pe textul comisiei, atunci soluţia logică este să integrăm în lista de abrogări şi prevederile Statutului personalului didactic, pentru că altfel, este o soluţie asimetrică, care nu se poate justifica logic în nici un fel. Ori se abrogă ambele, ori, cum propusesem noi iniţial, nici judecătorii şi nici personalul didactic să nu fie sub cârmuirea legii generale, ci să rămână pe o lege specială.

Întrucât însă, într-adevăr, stagiile de cotizare se schimbă şi aşa mai departe, credem că o reglementare unitară, prin acest proiect de lege şi prin abrogarea expresă, la acest moment se impune.

Deci, suntem de acord din acest punct de vedere cu propunerea făcută, nu înainte însă de a vă ruga, dat fiind modificările pe care le-am operat pe text şi am relansat posibilitatea cumulului între pensie şi salariu, să eliminăm abrogarea prevederilor art. 3 din Legea nr.2/1991, a cumulului, întrucât, potrivit votului dumneavoastră la articolul cu pricina, cumulul rămâne posibil, aşa încât şi legea care-l validează trebuie să nu fie abrogată.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, am să vă rog, pentru ca să ştie toată lumea ce avem de votat, nu amendamentul..., completările cu abrogările, că de fapt despre asta este vorba, o completare a acestui articol cu încă alte abrogări şi să le spunem clar care sunt, ca să fie treaba ştiută şi hotărât ce anume votăm.

Este cineva în măsură să ne prezinte aceste noi abrogări... Sigur că mai este şi posibilitatea de a interveni la Senat pentru a completa ceea ce noi, eventual, uităm astăzi, dar haideţi să facem o treabă bună până la capăt.

Vă rog, citiţi amendamentul dumneavoastră.

Domnul Vasile Stan:

Deci, se abrogă art. 127 alin. 3 din legea nr. 128 din 12 iulie 1997.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, acesta este unul. Şi mai spunea domnul ministru unul..., legea cu cumulul. Deci, avem cele două acte normative, menţionate de iniţiator, de domnul ministru Athanasiu, şi amendamentul propus de domnul deputat Stan, care înţeleg că intră în economia legii şi a textului acestui articol.

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră art. 200, în forma amendată.

Deci, am să vă rog să interveniţi atunci când este timpul de intervenit, intrasem deja în procedura de vot. Poftiţi.

Domnul Virgil Petrescu:

Iertaţi-mă. Nu se intrase încă în vot. Tocmai de aceea am ridicat mâna ceva mai devreme, pentru că era important să ştim ce anulăm.

Deci, din Legea nr. 128 a Statutului personalului didactic se propune abrogarea următorului lucru: "Personalul didactic poate fi pensionat la cerere, cu 3 ani înainte de limita de vârstă prevăzută în legislaţia în vigoare...", deci, noi mergem pe legislaţia în vigoare, ridicând vârsta de pensionare la 60, respectiv 65 de ani... Noi când am prevăzut acest lucru am spus că şi personalul didactic va intra în rigorile acelei legi, numai că, fără să spunem limita de vârstă, că ştiam că se va modifica în legea generală, noi am prevăzut ca, la cerere, înainte cu 3 ani de limita de vârstă prevăzută în legislaţia în vigoare, dacă are o vechime în învăţământ de cel puţin 25 ani femeile, respectiv 30 ani bărbaţii.

Deci, în situaţia în care femeile ies la pensie la 60 de ani, în învăţământ, la cerere, numai dacă cer, pot să iasă la 57 ani, iar pentru bărbaţi, 65 de ani, limita, la cerere pot să iasă la 62 ani.

Ce este rău în asta? Şi vă propun să nu abrogăm acest art.127 alin. 3, care a avut în vedere modificarea Legii pensiilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă reamintesc, conform celor votate în această lege, la cerere se poate ieşi cu 5 ani mai devreme, aşa că nu se întâmplă absolut nimic dacă abrogăm acest articol. Este chiar mai favorabil şi inclusiv pentru cadrele didactice.

Domnul deputat Marian Sârbu.

Următoarea dată, vă rog să vă hotărâţi cine doreşte să ia cuvântul, că, altfel, întrerupem votul de mai multe ori.

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă preşedintă,

Vreau să fac o precizare pentru că, totuşi, trebuie să ştim foarte clar ce votăm, dacă votăm şi cum votăm...

Vreau să vă spun că ceea ce aţi spus adineauri nu este corect.

Diminuarea cu câte 5 ani pentru bărbaţi şi femei a vârstelor standard de pensionare nu are legătură cu acest articol, pe care ar urma să-l abrogăm, pentru că, prin ceea ce este prevăzut în Statutul personalului didactic, practic fiind o derogare, o lege specială în raport cu ceea ce ar reprezenta cadrul general, adică această lege pe care-o votăm, înseamnă o derogare de la vârstele standard, nu de la vârstele prevăzute ca pensionare anticipată, de retragere sau parţială, care ar însemna diminuări corespunzătoare în cazul pensionării anticipate parţiale, cu nişte procente care sunt prevăzute de lege.

Statutul personalului diedactic prevede nişte reduceri, de care a vorbit şi domnul Petrescu, unui număr de ani, 3 în speţă, pentru vârstele standard de pensionare şi nu se încadrează, conform legii pe care o votăm şi articolului pe care l-am votat deja, în diminuarea cu câte 5 ani, la pensie de retragere sau parţială.

Deci, să fie foarte clar: dacă suntem sau nu suntem de acord ca personalul didactic să rămână cu un privilegiu pe care noi l-am stabilit deja prin Statutul personalului cadrelor didactice, cu o diminuare a vârstelor standard de pensionare sau nu.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, vă rog domnule deputat Marineci.

Domnul Ionel Marineci:

Doamnă preşedintă,

Vreau să vă informez, dar probabil că ştiţi că membrii Comisiei pentru învăţământ sunt la ora aceasta la o întâlnire cu Comisia Parlamentului European şi nu cred că este cazul să punem în discuţie o prevedere a Statutului personalului didactic fără să ne consultăm cu această comisie.

După părerea mea, nici nu era cazul să o punem în discuţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai aveţi şi alte păreri?

Da. Vă rog...

Domnul Marian Sârbu:

V-aş propune ca în pauza de masă, Comisia pentru muncă şi protecţie socială să analizeze acest articol şi să vină cu o propunere din partea tuturor grupurilor parlamentare, adică reprezentanţilor în comisie, pentru că este totuşi un text extrem de important şi trebuie să fie foarte clar ce votăm.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Bine. S-a mai făcut această propunere şi n-a fost acceptată.

Putem tranşa prin vot, că, în fond, de aceea suntem aici.

pentru ca să fie lucrurile lămurite, haideţi să votăm întâi ce ne-a propus comisia în textul raportului şi apoi o să luăm pe rând modificările propuse de domnul ministru şi de domnul deputat Stan, ca să vedem dacă se completează textul comisiei cu amendamentele respective. Cred că este mai corect aşa. Avem posibilitatea să votăm astăzi toată legea, nu şi per ansamblu. Este foarte bine să ducem la bun sfârşit această muncă.

Deci, în acest moment, supun votului dumneavoastră poziţia 241 din raport, art. 200, deci numai în forma prezentată de comisie, urmând s-o completăm, cu votul dumneavoastră, cu restul abrogărilor.

Deci, este un vot...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu puteţi face un dublu vot la acelaşi text!

Vreţi să faceţi un dublu vot?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Facem un vot în trepte, pentru ca să vedem dacă lumea este de acord. Nu este pentru prima dată când se face votul în trepte.

Haideţi să votăm întâi propunerile de suplimentare ale celor doi. Deci, faţă de textul articolului, vom vota întâi amendamentele domnului deputat Stan, adăugirea domnului ministru şi apoi, dacă acestea nu se acceptă, să votăm textul.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedintă,

Aşa cum a subliniat şi colegul Marian Sârbu, problema este foarte delicată şi nu ştiu de ce dumneavoastră încercaţi acum să forţaţi votul, ba mai mult, să introduceţi o procedură de vot, care până acum nu s-a practicat în Parlament. Niciodată nu s-a dat votul în trepte, niciodată...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ei, nu.! Hai să ne aducem aminte, domnule deputat. Să ştiţi că nu avem memoria chiar atât de scurtă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedintă,

Mi-aţi dat cuvântul, vă rog să-mi daţi voie să...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, dar să vorbiţi în limitele adevărului...

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă preşedintă,

V-aş ruga foarte mult ca intervenţiile care le faceţi să fie de o anumită decenţă, pentru că eu ceea ce vorbesc, eu vorbesc foarte corect...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Acelaşi lucru este valabil pentru toţi...

Domnul Acsinte Gaspar:

... şi vă rog să luaţi regulamentul şi să vedeţi că se votează articol cu articol.

În momentul în care dumneavoastră supuneţi la vot art. 200, aşa cum este redat el în proiect, nu se mai poate reveni asupra votului respectiv.

Se poate ca în pauză să se examineze această propunere, care a fost făcută de domnul deputat Stan, de asemenea, domnul ministru a făcut şi dânsul o propunere, care este raţională că, din moment ce s-a acceptat cumulul pensiei cu salariul, să se scoată acea prevedere. acum vreau să vă spun şi altceva: sigur că, de regulă, totdeauna normal este să avem abrogări exprese în materii care sunt destul de delicate. Dacă vă uitaţi în partea finală a textului, acolo se spune: "...precum şi orice alte dispoziţii contrare...", ceea ce va da posibilitatea ca unii să înţeleagă că s-a abrogat sau nu s-a abrogat art.127.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, o menţiune: au mai fost proceduri adoptate şi-n legislatura trecută, şi-n această legislatură, tocmai pentru înţelgerea lucrurilor, cu puţine abateri de la procedurile regulamentare. Aşa că, atunci când vorbim de decenţă, să ne gândim la toate situaţiile prin care am trecut.

În al doilea rând, au mai fost astăzi articole pe care nu aţi dorit să le trimiteţi la comisia de specialitate.

În acest moment, deci eu rog comisia de specialitate ca în pauză să completeze exact cu articolul, alineatul, numărul, ca să nu mai fie exprimarea aceea generală: "... orice prevederi contrarii se abrogă...", deci, în această pauză, comisia de specialitate să ne propună un număr de lege, de articol, de alineat care se abrogă, în aşa fel încât să votăm texte clare şi concrete.

Deci, trecem peste acest articol, care este ultimul şi ajungem la anexe.

Deci, avem Anexa nr. 1.

Pe procedură, domnule deputat? Aţi renunţat, aţi făcut gestul că renunţaţi în favoarea domnului Gaspar...

Am să vă rog să vă manifestaţi, cum să spun..., mai pe înţelesul celor din prezidiu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Deci, îmi cer scuze dacă am creat confuzie prin gestul respectiv, dar ceruse cuvântul domnul Gaspar înaintea mea şi am făcut semn să-i daţi... în ordinea în care s-a cerut cuvântul.

Deci, mie mi se pare că de data aceasta forţăm puţin nota. Nu a existat nici o discuţie prealabilă în comisie pe această temă, care să creeze suspiciunile acestea, că nu s-ar fi judecat bine propunerea respectivă, şi eu cred că aveţi la îndemână procedura regulamentară simplă, adică, avem propunerea comisiei, o supunem la vot, vedem care este rezultatul votului şi, în continuare... Deci, eu nu cred că aceste propuneri, care au făcut obiectul amendamentului domnului Stan şi nu ştiu mai cui, deci, comportă o discuţie atât de profundă, încât să nu putem decide prin vot în această sală, în cunoştinţă de cauză.

Cred că toată lumea este lămurită în legătură cu ceea ce s-a spus prin amendamentele respective.

De aceea, eu cred că am putea tranşa fără să mai împiedicăm discutarea legii, am putea tranşa aici, conform procedurii regulamentare normale.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Şi eu eram de aceeaşi părere, dar pentru că mai ales colegii dumneavoastră se împotrivesc, am spus deja, am luat o hotărâre, şi aşteptăm, eventual, poziţia comisiei, cu textul nemodificat. Deci, aşteptăm în această pauză, un lucru pe care-l puteam rezolva aici şi acum.

Trecem la Anexa nr. 1. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Anexa nr.1 a fost votată în unanimitate.

Anexa nr. 2.

Deci, vă rog să refaceţi propunerea, domnule deputat, la microfon, pentru că nu am reţinut-o.

Domnul Radu Gheciu:

Îmi cer scuze că am intervenit la articolul care se referea la anexă în general.

Este vorba de propunerea de a se exclude dintre profesiile artistice care beneficiază de condiţii speciale, poziţia nr. 5, "clovn".

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, înainte de a vota anexa, vă supun la vot propunerea de eliminare din textul Anexei nr. 2, poziţia nr. 5, de "clovn".

Cine este pentru? Insuficiente voturi pentru a trece.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 2 în întregime.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă?

Deci, vă rog, cine este împotrivă? Număraţi. Un vot împotrivă.

Cine se abţine? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, Anexa nr. 2 a fost adoptată.

Anexa nr. 3 o aveţi în raportul suplimentar, la pag. nr. 4. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 3, modificată de comisia de specialitate, conform prezentării din raportul suplimentar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Această Anexă nr.3, în forma prezentată de comisia de specialitate în raportul suplimentar, a fost votată în unanimitate.

Anexa nr.4.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi această anexă a fost adoptată.

Anexa nr.5 a suferit modificări, care sunt cuprinse în raportul suplimentar al comisiei.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Anexa nr.5, în forma prezentată în raportul suplimentar al comisiei, a fost adoptată în unanimitate.

Anexa nr.6 din raportul comisiei de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.6.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Anexa nr.6 a fost votată în unanimitate.

Anexa nr.7.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Şi această anexă a fost votată în unanimitate.

Cumva, comisia de specialitate a luat vreo hotărâre cu privire la art.200 sau revenim după pauză? Da, deci mai aşteptăm, domnilor colegi, un minut, două, şi vom lua hotărârea şi în legătură cu art.200, în aşa fel încât să terminăm această jumătate de zi mulţumiţi că ne-am făcut datoria şi am terminat o lege atât de importantă.