Dezbateri parlamentare

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta intrăm în ordinea de zi, cu proiectul de Lege privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.

Îi dau cuvântul iniţiatorului, domnului senator Petre Roman, preşedintele Senatului, care este iniţiatorul acestui proiect de lege.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Petre Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt foarte bucuros că am ajuns în momentul în care dezbatem această iniţiativă, acest proiect de lege şi la Camera Deputaţilor. Este un proiect de lege care cred că a devenit urgent spre a fi adoptat, deoarece, aşa cum ştiţi, el se referă la iniţiativa legislativă a cetăţenilor, atât în domeniile legilor ordinare, cât şi în domeniile legilor organice, şi în temeiul art.73 din Constituţie – în domeniul legii constituţionale.

În temeiul art.146 din Constituţie, cele două temeiuri de care vorbesc – art.73 şi art.146 -, prin Constituţie, arată dreptul cetăţenilor de a avea o iniţiativă care priveşte orice fel de lege prevăzută de Constituţie – deci legi ordinare, legi organice, legi constituţionale – legi de modificare a Constituţiei.

Exercitarea iniţiativei legislative a cetăţenilor nu s-a putut realiza până în prezent, ceea ce cred că constituie în acest moment o lipsă, o carenţă serioasă din punctul de vedere al principiilor şi normelor democratice.

Constituţia a fost adoptată cu 8 ani în urmă, iar dreptul prevăzut de Constituţie ca cetăţenii, prin asociere, să poată exercita posibilitatea de a avansa proiecte de lege nu a fost posibil până acum. Acesta este scopul proiectului de lege pe care l-am întocmit.

În câteva cuvinte, în legătură cu conţinutul acestui proiect de lege care a fost adoptat la Senat.

Pentru asigurarea caracterului public al iniţiativei, proiectul de lege prevede obligativitatea constituirii unui comitet de iniţiativă alcătuit din cel puţin 10 membri care să răspundă de elaborarea propunerii legislative, de conducerea procesului de obţinere a semnăturilor pentru promovarea iniţiativei şi de susţinere a acesteia în Parlament. Desigur, din acest comitet nu pot face parte persoane care sunt nemijlocit, în activitatea lor, legate de activitatea statului, a Guvernului, sau care sunt membri ai unor partide politice.

S-a prevăzut, de asemenea, în conţinutul listelor de susţinători, obligativitatea întocmirii acestora pe localităţi, spre a se putea verifica condiţia constituţională de dispersie teritorială. Există această condiţie ca cetăţenii să provină dintr-un număr de judeţe, aşa cum este şi firesc, în aşa fel încât iniţiativa să aibă într-adevăr un caracter naţional.

Pentru controlul calităţii de alegător a susţinătorilor, aceste condiţii sunt atestate de către primari, sau, în cazul localităţilor urbane, de către persoane din primărie, împuternicite de primar.

În ce priveşte verificarea condiţiilor de exercitare a iniţiativei, iniţiativa legislativă se înregistrează cu respectarea unui termen de 3 luni la una din Camere şi aceasta va sesiza Curtea Constituţională.

Forma care a fost reţinută şi de către Senat este că de la data primirii hotărârii Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea proiectului de lege, Camera sesizată cu iniţiativa legislativă începe procedura parlamentară. După aceasta, Curtea Constituţională se pronunţă şi asupra constituţionalităţii propunerii de revizuire a Constituţiei.

Încă o dată, vreau să subliniez că, datorită faptului că această iniţiativă legislativă se poate exercita atât pentru legile ordinare şi organice, dar şi în ce priveşte revizuirea Constituţiei, în textul proiectului de lege pe care vi l-am propus trebuie să apară distinct procedurile corespunzătoare care să respecte principiile prevăzute de Constituţie.

Vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu dezbaterea în fond a proiectului de Lege privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru drepturilor omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, sesizată în avizare, a avizat favorabil proiectul de lege. Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 octombrie 1998.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mulţumim domnului deputat Nicolae Grădinaru.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Da, aveţi cuvântul.

Domnul Tamás Sándor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule preşedinte al Senatului,

Onorată Cameră,

Precum bine se ştie, conform Constituţiei României, iniţiativa legislativă în România aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor şi unui număr de cel puţin 250 de mii de cetăţeni cu drept de vot.

Dar, din păcate, nici azi cetăţenii României nu pot să exercite aceste drept fundamental şi constituţional, pentru că prevederile constituţionale nu au fost reglementate prin lege, fapt ce a produs chiar conflicte politice.

Precum se ştie, în ultimul deceniu s-a organizat şi s-a încercat exercitarea a trei iniţiative populare, dintre care un demers a fost făcut în majoritate de cetăţeni de naţionalitate maghiară din România, încercând modificarea Legii învăţământului, varianta PDSR, singurul demers, de altfel, care a îndeplinit pe deplin prevederile constituţionale. Această iniţiativă a fost sprijinită de peste 490 de mii de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot. Iniţiativa a fost înregistrată la Senat în anul 1995, dar, din păcate, puterea politică de atunci a desconsiderat voinţa şi dreptul fundamental al unui important segment al cetăţenilor din România.

Vă mărturisesc că, în cadrul Grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaţilor, am făcut demersuri pentru a redacta o iniţiativă legislativă în acest sens, dar, din fericire, între timp a fost înregistrată şi adoptată de Senat propunerea domnului senator Petre Roman, propunere pe care grupul nostru parlamentar a sprijinit-o şi în Senat şi o va sprijini şi în Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mulţumesc domnului deputat Tamás.

Din partea altor grupuri parlamentare?

Domnul deputat Leon Pop, din partea grupului parlamentar al PUNR.

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă pe care urmează s-o dezbatem astăzi, să-i dăm după aceea caracterul de lege, este binevenită şi reprezintă unul din aspectele democraţiei directe, a contactului direct al populaţiei cu formarea legislaţiei ţării noastre.

Doresc să menţionez că, potrivit Constituţiei României, există câteva restricţii în ceea ce priveşte iniţiativa legislativă a cetăţenilor.

Deci, dacă cetăţenii pot veni cu iniţiativă legislativă în domeniul legilor constituţionale, organice şi ordinare, lor nu le este permis, potrivit Constituţiei, să aibă iniţiativă legislativă în domeniul legilor care reglementează fiscalitatea, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.

Ţinând cont de toate acestea, încă o dată apreciem că această iniţiativă legislativă vine să umple un gol în domeniu şi urmează ca să ne exprimăm convingerea în sensul că vom vota această propunere legislativă, transformând-o într-o lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar, Grupul parlamentar al PDSR.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule senator,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Importanţa propunerii legislative care este supusă astăzi dezbaterii Camerei Deputaţilor, derivă în primul rând din punerea în aplicare a unor importante dispoziţii constituţionale. Ea ţine în mod inexorabil de exercitarea puterii politice de către popor, titularul suveranităţii naţionale, de democraţie şi de recunoaşterea tendinţelor constituţionale moderne, în virtutea cărora implicarea titularului unic al puterii politice în guvernarea ţării are, ca note definitorii, referendumul şi iniţiativa legislativă populară.

În al doilea rând, importanţa acestei iniţiative legislative reiese nu numai dintr-o simplă cerinţă formală de reglementare prin lege a iniţiativei legislative populare, ci dintr-un imperativ al democraţiei, afirmarea dreptului poporului de a fi un autentic purtător al suveranităţii naţionale, având posibilitatea pătrunderii cu interese distincte, dincolo de cele promovate de partidele politice parlamentare şi de Guvern, în cele două Camere ale Parlamentului.

Aşa cum se poate observa, în opinia noastră, iniţiativa legislativă populară este apanajul cetăţenilor, acestora Constituţia rezervându-le un mijloc direct de exprimare în procesul legislativ. Acest aspect nu este însă pe deplin subliniat de către acest proiect de lege, care ne este supus spre dezbatere şi adoptare. Mai mult, propunerea legislativă nu face nici o distincţie între partidele reprezentate în Parlament şi cele extraparlamentare. Primele pot aduce în faţa autorităţii legiuitoare orice propunere legislativă, pentru promovarea acesteia fiind nevoie doar de o singură semnătură, din partea unui deputat sau a unui senator. În schimb, în cel de al doilea caz, se cer 250 de mii de semnături, sau chiar 500 de mii de semnături, în cazul legilor de revizuire a Constituţiei.

Această disproporţie se fundamentează pe posibilitatea ca, în timpul unei legislaturi, electoratul să se desolidarizeze de votul pe care l-a dat în alegerile parlamentare sau să se lase convins de iniţiativa unor partide extraparlamentare de a promova o gamă distinctă de interese printr-o iniţiativă populară în faţa Parlamentului.

O a doua critică ce poate fi adusă acestui proiect de lege se referă la faptul că el nu operează o distincţie netă între propunerile legislative care au ca obiect materii specifice legilor organice sau ordinare şi cele care se referă la revizuirea Constituţiei.

Astfel, potrivit art.144, lit.a) din Constituţie, se instituie un control din oficiu şi prealabil al Curţii Constituţionale asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, care are ca obiect verificarea constituţionalităţii iniţiativei respective.

De asemenea, Curtea Constituţională verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, atribuţie conferită de art.144, lit.h) din Constituţie.

În opinia noastră, asistăm la o greşeală de concepere a proiectului de lege în raport cu dispoziţiile constituţionale. Corect ar fi ca propunerile de revizuire a Constituţiei, iniţiate de 500 de mii de cetăţeni, să fie supuse examinării din oficiu Curţii Constituţionale şi nu la cerere, cum se menţionează în proiectul de lege. În acest sens, prevederile art.144 lit.a) sunt ferme şi de neînvins.

De asemenea, în cazul în care ne găsim în faţa aplicării prevederilor art.144 lit.h), avem în vedere numai propunerile legislative prin care se reglementează materii specifice legilor organice şi ordinare, care se supun atât avizării Consiliului Legislativ, cât şi a Curţii Constituţionale.

Desigur, aceste erori pot fi cu uşurinţă înlăturate cu ajutorul Comisiei noastre juridice, care cuprinde reprezentanţi de seamă ai gândirii juridice româneşti.

Îndreptarea acestor erori se cere a fi făcută cu rapiditate, în condiţiile în care o astfel de lege nu numai că este cerută de Constituţia României, dar ea este solicitată şi de Curtea Constituţională, care se vede blocată, în lipsa legii, în a da curs iniţiativelor populare cu care este sesizată.

Până în prezent, au fost respinse astfel de sesizări tocmai datorită absenţei unei reglementări legale, care să permită verificarea în totalitate şi autenticitatea semnăturilor din listele de susţinători, dacă semnatarii au calitatea de cetăţeni cu drept de vot şi au domiciliul în judeţele pe listele cărora au semnat.

Ţin să precizez că cel puţin una dintre obiecţiile prezentate poate fi motiv ca legea, după adoptare, să fie supusă controlului Curţii Constituţionale, ceea ce ar însemna o întârziere în promulgarea ei. De aceea, rog şi pe iniţiator, şi comisia, să revadă unele din textele în discuţie, pentru ca, în final, să adoptăm legea.

Iată de ce, domnule preşedinte de şedinţă, domnule senator, domnilor membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, vă propun să revedem câteva prevederi din proiectul de lege şi, săptămâna viitoare, să dezbatem şi să adoptăm această lege, repet, deosebit de importantă pentru democraţia şi statul de drept în România.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului parlamentar al PNŢCD, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Iftene Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru raţiunile avansate de iniţiator, PNŢCD sprijină acest proiect de lege. Ne rezervăm, însă, dreptul ca, în momentul dezbaterilor concrete, să facem amendamente, sau să sprijinim alte amendamente care vor fi în sensul poziţiei noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul deputat Oltean.

Din partea Grupului parlamentar PNŢCD, adineauri a vorbit domnul deputat Iftene Pop.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule preşedinte al Senatului,

Dreptul de iniţiativă legislativă este un drept constituţional, prevăzut în art.73 şi, prin acest drept, cetăţeanului de rând i se recunoaşte posibilitatea de a fi un participant direct la actul de legiferare, fiind, în felul acesta, o manifestare directă a democraţiei participative.

Proiectul care se încearcă a fi astăzi dezbătut în Camera Deputaţilor are ca obiect de reglementare tocmai procedura de exercitare a acestui drept de iniţiativă legislativă a cetăţeanului şi conţine prevederi speciale referitoare la asigurarea unei transparenţe a dreptului constituţional, la strângerea semnăturilor de la susţinătorii iniţiativei şi controlul îndeplinirii de către aceştia a condiţiilor cerute de lege, precum şi verificarea de către Curtea Constituţională a iniţiativei legislative a cetăţenilor, dând astfel posibilitatea materializării unui principiu constituţional care, aşa cum este prevăzut el în Constituţie, este destul de greoi şi de abstract. Apreciem că această iniţiativă legislativă este extrem de bine venită, deoarece ea răspunde unei cerinţe obiective de instituţionalizare, de creare a cadrului juridic în care cetăţenii să poată să-şi exercite acest extrem de important drept constituţional şi care, aşa cum spuneam mai înainte, devine extrem de greoi, aşa cum este prevăzut el în Constituţia României.

De aceea, Grupul parlamentar al PD va susţine această iniţiativă legislativă şi credem că sunt create toate condiţiile de fapt şi de drept care să permită ca astăzi acest proiect de lege să intre şi să fie dezbătut în plenul Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Jean Decuseară, din partea Grupul parlamentar al PNL.

Aveţi cuvântul.

Domnul Jean Decuseară:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Încet, dar fără îndoială, sigur, România îşi edifică societatea sa democratică. Unul dintre reperele importante ale acestei democraţii pe care astăzi ne căznim s-o edificăm este acest domeniu al legislativului. Fără îndoială că societatea românească este îndreptăţită să aştepte, iar noi suntem obligaţi să-i oferim această lege. Această lege, din păcate, este chiar în întârziere în faţa ţării, ca idee. Ea a fost solicitată mai demult, este solicitată şi este datoria noastră să o oferim electoratului. Sunt convins că prin eforturile conjugate ale colegilor noştri, această lege va căpăta forma, dacă nu perfectă, forma cea mai bună pe care putem să i-o dăm astăzi.

Grupul parlamentar al PNL va participa şi va susţine această lege, participând în acelaşi timp la discuţiile şi încercările de a-i da o formă finală, cât mai aproape de perfecţiune.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva? Domnule deputat Gavra, din partea grupului dumneavoastră a luat cuvântul domnul Pop Leon. Aveţi o precizare, da.

Domnul deputat Ioan Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, fără a mai veni să invocăm utilitatea şi oportunitatea acestei iniţiative legislative, fără a mai lăuda pe cineva, e adevărat că trebuia făcută mai demult, nu acuma, e bine că cineva s-a gândit totuşi să venim cu asemenea iniţiativă legislativă, vreau să vă spun că raportul comisiei noastre de specialitate, Comisia juridică, este un raport strict formal. Poate că nici nu era bine să mai transmită materialul aici. Ni se spune că să dezbatem în varianta Senatului. Dacă însă dumneavoastră aveţi materialele în faţă, puţin câţi suntem în sală, şi trebuie să vedem dacă putem să începem dezbaterile în mod regulamentar, Consiliul Legislativ a făcut o serie de observaţii pertinente, obligatorii. Iniţiativa, când a fost promovată la Senat, probabil că a ţinut cont de modul de exprimare juridică existent la acel moment. De atunci şi până acum au avut loc o serie de modificări, prin actele normative pe care noi le-am adopat. Rugămintea este ca la fiecare articol în parte să vedem dacă suntem sau nu suntem de acord cu modificările, care mai mult sunt de exprimare, ale Consiliului Legislativ şi să corectăm în asemenea fel încât iniţiativa şi actul normativ care va fi adoptat, până la urmă, să aibă o prezentare corectă şi o exprimare juridică adecvată.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeţ, din partea grupului parlamentar al PRM.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Domnule senator,

Grupul parlamentar al PRM sprijină această iniţiativă legislativă, o considerăm absolut necesară, ea vine în completarea articolelor constituţionale care prevăd dreptul la iniţiativă al cetăţenilor şi este o greşeală sau o rămânere în urmă faptul că această iniţiativă legislativă nu a fost promovată mai devreme. Dar niciodată nu este prea târziu.

De aceea, noi suntem de acord cu această iniţiativă legislativă şi ne rezervăm dreptul de a ne spune observaţiile pe care le avem, la fiecare articol în parte, atunci când el va intra în discuţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Onoraţi colegi,

Grupurile parlamentare reprezentate în Camera Deputaţilor şi-au exprimat punctele de vedere, putem să trece la dezbaterea proiectului de lege.

Domnule senator Petre Roman, doriţi să răspundeţi, înainte de începerea dezbaterii?

Vă dau cuvântul, domnule preşedinte al Senatului.

Domnul Petre Roman:

Cred că este normal să dau un răspuns, întrucât s-au ridicat două obiecţiuni sau două feluri de obiecţiuni şi aş vrea să fac precizarea că unele dintre obiecţiunile exprimate aici au fost preluate de mine din cele prezentate de Consiliul Legislativ şi au fost introduse în textul de lege, atunci când el a fost dezbătut la Senat.

Aş vea să vă prezint dumneavoastră motivele pentru care cred, cu toată colegialitatea, că nu se justifică reluarea în comisie a dezbaterii acestui proiect de lege şi să încerc să demonstrez că proiectul de lege, în forma în care a fost adoptat de Senat, este un proiect de lege valid, care poate fi baza pentru a răspunde prevederilor constituţionale.

Întâi, în legătură cu ideea exprimată de domnul deputat Gaspar, potrivit căreia ar fi vorba de o legătură cu partidele politice neparlamentare. Îmi pare rău că trebuie să citesc textul constituţional, care nu face nici o referire la nici un partid neparlamentar. Textul constituţional spune: "Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor, pecum şi unui număr de cel puţin 250 000 de cetăţeni cu drept de vot."

În consecinţă, nu cred că îşi avea rostul aici să discutăm despre partide parlamentare sau neparlamentare, mai ales că fiecare deputat şi fiecare senator este în sine o instituţie, o dată ce are în spate votul popular. Eu cred că iniţiativa cetăţeanească priveşte relaţia dintre cetăţenii ce o exercită şi puterea legiuitoare.

În legătură cu obiecţiunile care reiau ceea ce s-a formulat în raportul Consiliului Legislativ, - în aviz, sigur că da -, vreau să vă spun că observaţiile de la pct.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14 - Teza a doua şi 15 au fost introduse. Acum, cu privire la rolul Curţii Constituţionale în cadrul iniţiativei legislative, potrivit art.144 lit.h) din Constituţie, Curtea "verifică îndeplinirea condiţiilor de exercitare a iniţiativei legislative de către cetăţeni". Deci rolul său este exclusiv în favoarea Parlamentului, atestând că acesta este legal sesizat, deoarece în lipsa unei asemenea verificări prealabile Parlamentul însuşi ar fi obligat să o facă, ceea ce ar presupune confruntarea unor aprecieri politice într-un domeniu esenţialmente juridic, de aplicarea legii. Ca autoritate jurisdicţională Curţii îi este interzisă orice fel de apreciere legată de oportunitatea politică a iniţiativei cetăţeneşti. De aceea, ea nu poate, direct sau indirect, să se opună iniţiativei sau să întârzie pomovarea ei, aceste aspecte fiind de competenţa exclusivă a puterii legiuitoare.

La art.7 alin.1, dacă aveţi amabilitatea să priviţi, se arată obligaţia Curţii de a verifica caracterul constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei. Aceasta presupune de a se verifica atât dacă iniţiativa constituie o propunere legislativă sau o propunere de revizuire a Constituţiei, cât şi, în această din urmă ipoteză, controlul constituţionalităţii ei. Consiliul Legislativ propunea ca verificarea să privească numai dacă iniţiativa legislativă prezentată reprezintă o propunere legislativă sau o propunere de revizuire a Constituţiei, eliminându-se, în această din urmă ipoteză, controlul constituţionalităţii propunerii. Ar însemna deci, şi aici ajung la argumentul adus de domnul Gaspar, exact pe acesta l-a adus dumnealui, ar însemna, deci, întrucât potrivit art.144 lit.a) din Constituţie, Curtea se ponunţă din oficiu asupra constituţionalităţii iniţiativei de revizuire înăuntrul termenului de 10 zile prevăzut de art.36 alin.1 din Legea nr.47/1992, ca mai întâi Curtea să se pronunţe asupra constituţionalităţii propunerii de revizuire, şi apoi să verifice îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei. Or, faţă de o iniţiativă colectivă, cum este iniţiativa populară, prima condiţie de constituţionalitate pentru promovarea ei este dacă iniţiativa a fost exercitată în condiţiile legii. Această condiţie este primordială.

De aceea, controlul constituţionalităţii iniţiativei de revizuire nu poate fi rupt, controlul nu poate fi rupt de verificarea condiţiilor legale pentru exercitarea ei. Ţinând seama de observaţia de la Consiliul Legislativ, în textul adoptat de Senat apare o formulă întru totul convenabilă şi asupra căreia n-a mai existat nici un fel de problemă. Vă citesc, este art.7 alin.5: De la data primirii hotărârii Curţii Constituţionale, Camera sesizată cu iniţiativa legislativă începe procedura parlamentară de legiferare. În acest din umă caz, - deci Camera a început, Puterea legiuitoare a început legiferarea -, Curtea Constituţională se pronunţă şi asupra constituţionalităţii propunerii de revizuire a Constituţiei, potrivit art.144 lit.a) din Constituţie".

Iată, deci, că s-a ajuns la o formulare care îmbrăţişează atât principiul primordialităţii determinării condiţiei de constituţionalitate, dacă iniţativa a fost exercitată în condiţiile prevăzute de lege, cât şi necesitatea ca Curtea Constituţională să realizeze controlul privind constituţionalitatea iniţiativei de revizuire.

În consecinţă, cred că de fapt proiectul de lege a răspuns, vorbesc de proiectul de lege în forma venită de la Senat, a răspuns exact acestor preocupări şi, în acest moment, cred că el este un proiect de lege care corespunde necesităţii indicate de Constituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Domnul deputat Acsinte Gaspar.

La titlul legii, da? Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Potrivit Constituţiei, iniţiativa legislativă aparţine unui grup de cetăţeni format din 250 000 de membri, în cazul legilor ordinare sau organice, şi de 500.000 de membri, în cazul legilor constituţionale.

În aceste condiţii, utilizarea formulei "exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni" poate sugera că acest drept se află la îndemna oricui şi în orice condiţii. Pentru a se evita o asemenea confuzie, amendamentul nostru are în vedere ca această "iniţiativă cetăţenească" să poarte denumirea utilizată în literatura juridică de specialitate, şi subliniez acest lucru, de "iniţiativă legislativă populară".

În cazul în care se acceptă acest amendament, urmează ca şi în cuprinsul legii să se facă modificările corespunzătoare de către Departamentul legislativ. Repet, este o instituţie deja consacrată sub această denumire: "iniţiativa legislativă populară".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Eu am un amendament pregătit, dar voiam, împreună cu iniţiatorul şi comisia, să facem un comentariu, întrucât observăm că la art.73 din Constituţie se vorbeşte de "iniţiativa legislativă", iar la art.146 de "iniţiativa revizuirii Constituţiei". Deci sunt două teze distincte.

Este adevărat că la art.144 lit.h), atunci când Curtea are obligaţiile să verifice condiţiile de exercitare a iniţiativei legislative, cele două teze se reunesc în iniţiativă legislativă. Deci, eu aş fi dorit să completăm, dar nu propun încă: "Lege privind exercitarea iniţiativei legislative şi a iniţiativei de revizuire a Constituţiei". E o problemă destul de spinoasă, a spus şi colegul meu, domnul vicepreşedinte Gaspar, noi Legea referendumului am primit-o, în urma unor obiecţii, am primit-o înapoi de la Curtea Constituţională şi e bine să judecăm de mai multe ori înainte de a lua o decizie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Zoner.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu propunerea făcută de domnul vicepreşedinte Gaspar, poate o avea dreptate. Dar sunt anumiţi termeni care au fost compromişi în regimul trecut. Dacă e vorba aşa, cu "populară", vă spun sincer că îmi aduce aminte de Republica Populară... Nu ştiu care este poziţia iniţiatorului, a domnului preşedinte Roman, ar fi bine s-o auzim, dar ca să-l citez tot pe domnia-sa, în zilele înfierbântate ale revoluţiei, nu ştiu dacă cuvintele erau reale sau au fost doar redate de presă, cuvintele acestea "Sună ca Dracul!"

Vă mulţumesc.

Deci, să rămână titlul, evident, propus de iniţiator.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Szekely.

Domnul Szekely Erwin Zoltan:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea domnului Gaspar nu ar schimba esenţa legii, dar totuşi credem că este bine să rămână titlul aşa cum este, pe de o parte, pentru că în Constituţie, în art.73 nu se foloseşte această sintagmă: "iniţiativa populară", deci nu are nici un suport constituţional.

Pe de altă parte, din punct de vedere logic, mi se pare că nu acoperă iniţiativa ceea ce vorbim noi. Această iniţiativă nu este a întregului popor, este a cetăţenilor, care sunt părţi din popor, dar nu este o iniţiativă care să fie neapărat susţinută de toată populaţia României. Din acest punct de vedere, credem că e bine să rămână aşa cum este titlul.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc. Altă intervenţie?

Domnul deputat Leon Pop.

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă încercăm să apelăm puţin la şedinţa în comun de ieri, plenul celor două Camere, atunci putem constata că se punea problema modului de exprimare, acurateţii legilor, pe care noi le trecem prin Parlament. Şi, atunci, distinsul nostru coleg domnul deputat, domnul vicepreşedinte Gaspar, spunea că nu e bine să se folosească termenul de "tranzitare" pentru militarii străini care trec pe teritoriul ţării şi trebuie "trecere" ca să fim fideli Constituţiei.

De data aceasta, în numele aceleiaşi fidelităţi, vreau să spun că nu are acoperire "iniţiativa populară" în Constituţie, ci are acoperire cu termenul de "iniţiativa cetăţenilor", ca să fim consecvenţi, să fim fideli şi să ţinem la acurateţea legilor pe care le elaborăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Alte intervenţii nu mai sunt.

Dau cuvântul iniţiatorului. S-au făcut două propuneri de amendamente, de către domnul vicepreşedinte Acsinte Gaspar şi de către domnul deputat Naidin.

Aveţi cuvântul.

Domnul Petre Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că a schimba titlul, în sensul "iniţiativei legislative populare", nu este potrivit nici dacă luăm în considerare sensul nominal, nici dacă luăm în considerare sensul figurat. "Popular", în sens direct, ar însemna că aparţine poporului. Nu e adevărat, Constituţia spune că "aparţine unui număr de cetăţeni". Constituţia spune precis, "aparţine unui număr de cetăţeni", deci nu aparţine poporului.

În al doilea rând, dacă ar fi în sens figurat, adică "iubit de popor", iarăşi nu s-ar potrivi, în acest caz, pentru că este posibil ca 250 000 de cetăţeni să nu reprezinte în acelaşi timp şi o atitudine favorabilă, o atitudine plăcută de către ceea ce numim popor. Deci termenul acesta este ambiguu, în timp ce cel prevăzut de Constituţie, "exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni" este cel care cred că trebuie menţinut.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnule deputat Grădinaru, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia nu este de acord cu cele două propuneri.

În primul rând, la prima propunere, într-adevăr, nu este o iniţiativă populară. Ştiţi că aceasta cuprinde mai mult decât iniţiativa cetăţenilor şi trebuie să ne referim strict la Constituţie, iar în legătură cu cea de-a doua, cu revizuirea, hai să fim serioşi, Constituţia este Legea fundamentală a ţării, domnule! Este tot o iniţiativă legislativă. Constituţia nu este altceva decât legea fundamentală a unei ţări. Comisia nu este de acord cu cele două amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Întreb pe domnul deputat Acsinte Gaspar, dacă îşi menţine amendamentul?

Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Am impresia că totuşi sunt anumite noţiuni care nu sunt înţelese cum trebuie. Una este iniţiativa legislativă, şi atunci când se vorbeşte de cine poate să exercite iniţiativa legislativă, Constituţia spune foarte clar: "Guvernul, senatorii, deputaţii, precum şi un număr de cel puţin 250 000 de cetăţeni". Deci asta înseamnă cei care au dreptul la iniţiativă. Forma sub care se concretizează iniţiativa în cazul Guvernului, vorbim de proiecte de lege, iar în cazul senatorilor, deputaţilor şi cetăţenilor, vorbim de propuneri legislative.

Constituţia îmi stabileşte doar numărul necesar pentru a iniţia o propunere legislativă de către cetăţeni, dar nu înseamnă neapărat că aceasta trebuie să se numească "iniţiativa legislativă a cetăţenilor". Şi v-am spus că nu este o creaţie a mea, dar am întâlnit... şi cei care citesc dreptul constituţional o să vadă că în toate tratatele de drept constituţional aşa este tratată aceată instituţie - "iniţiativa legislativă populară". Dar nu am nimic împotrivă să rămână şi "inţiativa legislativă a cetăţenilor", dar v-am spus că trebuie făcută o demarcaţie foarte clară.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, vă retrageţi amendaemntul sau nu?

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, îl retrag.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim? Îl retrageţi.

Domnule deputat Naidin, îl retrageţi.

Supun la vot titlul legii, în forma prezentată şi adoptată şi de Senat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Cu o singură abţinere, nici un vot împotrivă a fost adoptat.

Art.1. Dacă sunt amendamente? Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea vizează alin.2 al art.1 şi-l rog pe domnul senator Petre Roman să aibă textul în faţă. Se arată că: "Iniţiativa legislativă se exercită printr-o propunere legislativă întocmită în temeiul art.73 din Constituţie, în domeniul legilor constituţionale, organice sau ordinare, iar în temeiul art.146 din Constituţie, în domeniul revizuirii Constituţiei". Vom observa, cu atenţie, că prevederile celor două articole constituţionale... Art.73 nu se referă la legi constituţionale, ci doar la legi organice sau ordinare. Iniţiativa cetăţenească în domeniul legilor constituţionale este reglementată exclusiv de art.146 din Constituţie, care se referă la domeniul revizuirii Constituţiei. Acest lucru rezultă cu prisosinţă din prevederile art.72 alin.2 din Constituţie, care precizează că: "Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei".

În aceste condiţii, punerea pe acelaşi plan a iniţiativei cetăţeneşti în cazul legilor constituţionale, cu iniţiativa în cazul legilor organice şi odinare este greşită, deoarece, în primul caz, susţinerea acesteia trebuie făcută de 500 000 de cetăţeni, cum prevede art.146, pe când în cel de-al doilea este nevoie doar de 250 000 de semnături. Aşa cum, de altfel, se precizează în alin.1 al aceluiaşi articol.

Pentru a se pune de acod prevederile celor două alineate, propunem ca alin.2 să aibă următorul cuprins: "Iniţiativa legislativă cetăţenească se exercită printr-o propunere legislativă întocmită în temeiul art.73 din Constituţie, în domeniul legilor organice şi ordinare, iar în temeiul art.146 din Constituţie, în domeniul Legii constituţionale".

Deci, vă propun, domnule senator, să eliminăm din rândul 2 cuvântul "constituţionale". care apare în partea finală, potrivit art.146.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Petre Roman acceptă acest amendament. Comisia este de acord. Alte intervenţii la art.1 nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.1, în forma iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, în forma prezentată de domnul deputat Acsinte Gaspar, acceptată ca amendament de iniţiator şi de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2.

Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveţi cuvântul. O să vă rog să-mi spuneţi la ce alineat?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Intervenţia mea este la alineatul 3.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.3.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, o secundă numai. Sunt intervenţii la alin.1 şi 2 sau nu? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare alin.1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu propun, domnule preşedinte, ca noţiunea de "notariat" să fie înlocuită cu sintagma "notar public", pentru că astea sunt, în momentul de faţă, reglementările. Noi nu mai avem notariat, ci notari publici. "Se face de un notar public."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul este de acord. Comisia de acord. Aveţi vreun alt amendament la alin.3?

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, la alin.3 nu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare alin.3 cu amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar şi acceptat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4.

La ce alineat aveţi?

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.4.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.4 se face referire la publicarea în Monitorul Oficial, partea a II-a. Vreau să vă spun că între timp a apărut Legea cu privire la organizarea Monitorului Oficial. În partea a II-a se publică numai dezbaterile parlamentare, aşa încât problema în discuţie trebuie trecută că se publică în "Monitorul Oficial al României, Partea I".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord. (Comisia este de acord, la fel şi iniţiatorul)

Alte intervenţii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4 cu acest amendament a fost acceptat.

Alin.5. Sunt intervenţii?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.6.

Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.6 propun următoarea redactare: "Comitetul de iniţiativă va desemna dintre membrii săi, cu majoritatea de voturi a acestora, un preşedinte care să rezolve problemele operative şi să reprezinte comitetul în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul este de acord. Comisia este de acord.

Alte intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3. Intervenţii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4. Intervenţii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.5. Intervenţii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.6. Intervenţii. Domnul deputat Szekely, la ce alineat?

La primul alineat, aveţi cuvântul.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule preşedinte,

Am doar un amendament de redactare. Textul sună aşa: "Propunerea legislativă ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor însoţită de expunerea de motive şi dosarele cuprinzând listele de susţinători se înregistrează la Camera Parlamentului." Cred că e vorba de una din Camerele Parlamentului şi aş propune ca această frază să sune astfel: "Se înregistrează la una din Camerele Parlamentului unde este prezentată..." şi textul curge.

Domnul Petre Roman:

În limba română, tot ce am spus este exact acelaşi lucru.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, acceptaţi să rămână textul cum este? Da.

Alte intervenţii la art.6. Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.7. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Rog pe domnul senator Petre Roman, totuşi, să ieşim din impasul în care vom intra dacă art.7, cel puţin alin.1 în forma în care este redactat, nu contravine art.144 lit.a) din Constituţie deci: "Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor... precum şi din oficiu..." Deci, "din oficiu" asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei. Eu cred că în felul cum este redactat alin.1 înseamnă că numai în momentul în care este sesizată de către preşedintele Camerei la care s-a înregistrat, Curtea trece la verificare.

Sensul din Constituţie este ca din momentul în care iniţiativa legislativă, propunerea legislativă, mai bine zis, a fost publicată în Monitorul Oficial, Curtea să poată din oficiu să treacă la verificarea dacă îndeplineşte condiţiile de constituţionalitate sau nu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul preşedinte al Senatului, domnul Petre Roman.

Aveţi cuvântul.

Domnul Petre Roman:

Observaţia făcută de domnul Gaspar este... n-aş vrea să spun că e corectă, pentru că ea este în sine corectă, însă în interpretarea ei bănuiesc că soluţia la care am ajuns e suficientă. Deci, ceea ce spune domnul vicepreşedinte Gaspar, ca interpretare, este just. Însă, soluţia pe care am dat-o a ţinut seama, sau interpretarea care a condus la soluţia respectivă, cred că este una clară. Curtea Constituţională, înainte de orice, trebuie să se pronunţe asupra caracterului constituţional al iniţiativei, în sensul exercitării ei, şi după ce a constatat că această iniţiativă este într-adevăr exercitată în temeiul legii, atunci se pronunţă şi asupra constituţionalităţii.

De aceea a apărut, aşa cum am spus, la art.7 şi aici l-aş ruga pe domnul deputat Gaspar, cu care am colaborat întotdeauna foarte bine în aceste chestiuni şi ţin foarte mult ca să cădem de acord asupra unei formule care să-l satisfacă şi pe dumnealui, pentru că apreciez foarte mult felul în care dumnealui stăpâneşte aceste chestiuni, în orice caz, mai bine decât mine, că în acest din urmă caz, deci Camera a fost sesizată, atunci se pronunţă şi asupra constituţionalităţii, fiindcă totuşi, ratio personae, primordial este ca să se constate că exercitarea iniţiativei este în conformitate cu legea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu vă sugerez următoarea formulă, şi cred că împăcăm ambele situaţii. Aş începe alin.1 în felul următor: "Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei la care s-a înregistrat, va verifica...". Deci, "Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării...".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul preşedinte Roman, ca iniţiator este de acord. Comisia este de acord. Nu sunt alte intervenţii. Deci, alin.1 amendat în acest fel.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnule deputat Naidin, aveţi intervenţii?

Domnul Petre Naidin:

Nu. La alin.3 am.

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.2 nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aveţi cuvântul, domnule deputat, la alin.3.

Domnul Petre Naidin:

Aş vrea să observăm că la alin.3, Curtea se pronunţă cu votul majorităţii judecătorilor la ceea ce noi am legiferat la alin.1, adică lit.a), b) şi c). Atunci când Curtea trebuie să se pronunţe asupra constituţionalităţii revizuirii Constituţiei, avem o lege specială, Legea 47/1992, republicată, care la art.36 impune o anumită procedură specială. "Decizia Curţii şi nu Hotărâre se ia cu votul a două treimi..." – citez din art.36 – şi procedura este destul de complicată şi mă opresc aici. Deci, la art.3 "Curtea trebuie să se pronunţe cu votul majorităţii judecătorilor asupra verificărilor de la alin.1 lit.b) şi c)".

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman:

De acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, sunteţi de acord? Da. Am rugămintea, domnule deputat Naidin, să structuraţi textul. Comisia este de acord? Rugămintea mea este, domnule deputat Naidin, să faceţi textul ca să-l supunem spre aprobare. Eu vă propun, până când se redactează textul şi o să putem să ne întoarcem asupra lui, să trecem la alin.4 şi 5.

La alin.4 dacă sunt intervenţii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.5 nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3 şi votul final asupra art.7 le dăm după ce primim textul propus de domnul deputat Naidin.

Art.8. Dacă sunt intervenţii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ne întoarcem la alin.3 al art.7. Textul ar fi aşa la alin.3: "Curtea se pronunţă cu votul majorităţii judecătorilor asupra îndeplinirii condiţiilor de la alin.1 lit.b) şi c) în termen de 30 de zile..." şi mai departe curge textul.

Comisia, sunteţi de acord? Nu sunteţi de acord.

Vă rog, la microfon, domnul deputat Grădinaru.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Comisia nu este de acord cu propunerea făcută întrucât, dacă observăm întregul articol, sunt trei momente. Primul moment: de sesizare şi din oficiu, Curtea Constituţională verifică caracterul constituţional, îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicare şi aşa mai departe; doi: privind sesizarea preşedintelui Curţii Constituţionale va desemna un judecător şi aşa mai departe, şi la punctul trei: ce face Curtea? Se pronunţă. Şi noi aici putem să adăugăm încă odată că ea se pronunţă asupra lui a), b) şi c) şi nu ştiu mai ce...şi va lua hotărâre cu majoritatea judecătorilor în termen de 30 de zile sau 60 atunci când se face revizuirea. Deci, nu e necesar să mai adăugăm acest text.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog. Aveţi o intervenţie?

Domnul Acsinte Gaspar:

N-aţi înţeles problema. Intervenţia domnului Naidin a fost pe cele două categorii. În cazul în care iniţiativa legislativă priveşte legi din domeniuil ordinar sau organic şi unde termenul este de 30 de zile şi se ia cu votul majorităţii iar atunci când se referă la iniţiative de revizuire a Constituţiei, şi pentru care se dă un termen de 60 de zile ca să se pronunţe, cvorumul să fie de două treimi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, Acsinte Gaspar, vă rog să fiţi şi dumneavoastră atent. Deci, amendamentul spune aşa şi vă rog citiţi textul: "Curtea se pronunţă cu votul majorităţii judecătorilor...", aşa începe amendamentul domnului deputat Naidin, ..."asupra îndeplinirii condiţiilor de la alin.1, lit.b) şi c), în termen de 30 de zile" şi curge textul. Deci, în momentul de faţă aveţi textul, dacă...

Domnul Petre Roman:

Deosebirea care apare este ca urmare a Legii Curţii Constituţionale. În conformitate cu această lege, în cazurile în care e vorba de o iniţiativă legislativă în domeniul legilor ordinare şi organice, e majoritatea; în cazul în care este vorba de revizuire, e două treimi; şi ceea ce a spus domnul deputat Naidin corect este că această diferenţiere să apară şi în text. Eu vă propun să votaţi acest articol cu această precizare şi ea va fi făcută exact cum se precizează în Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. Deci, eu cred că se poate vota afirmând că se va proceda exact cum scrie în Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Asta înseamnă că trebuie să sune aşa textul: "Curtea se pronunţă" şi nu spunem "cu votul majorităţii judecătorilor", spunem: "Curtea se pronunţă asupra îndeplinirii condiţiilor de la alin.1 lit.b) şi c), în 30 de zile de la..." şi aşa mai departe, "şi în 60 de zile..." şi aşa mai departe," conform legii." Aşa ar fi corect. Sunteţi de acord?

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Dacă aveţi o formulare mai bună vă rog să o propuneţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Citind textul din legea Curţii Constituţionale, republicată, la art.35 se spune aşa: "Procedura pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de exercitare a iniţiativei legislative de către cetăţeni se stabileşte prin lege." Şi e clar, acest lucru se întâmplă acum. După aceea, la art.36 alin.2 se spune: "Decizia Curţii Constituţionale se pronunţă în plen cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii şi se comunică celor care au iniţiat proiectul de lege sau propunerea legislativă."

Deci, ceea ce trebuie diferenţiat aici este doar termenul acela de 30 de zile sau de 60 de zile, însă votul judecătorilor trebuie să fie acelaşi: două treimi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propunerea textului era aşa: "Curtea se pronunţă asupra condiţiilor de la alin.1 lit.b) şi c)...

Domnul Petre Roman:

Să le scoatem.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci: "Curtea se pronunţă în termen de 30 de zile de la... respectiv, şi în termen de 60 de zile de la..." şi rămâne "pentru propunerea de revizuirea Constituţiei, conform legii." Şi atunci, se închide. "Conform legii". E acoperitor. Şi mai e o problemă. Cred că Curtea se pronunţă "asupra propunerii" şi nu "pentru propunerea". Citesc textul atunci: "Curtea se pronunţă în termen de 30 de zile de la sesizare asupra propunerii legislative şi în termen de 60 de zile de la sesizarea asupra propunerii de revizuire a Constituţiei, conform legii".

De acord, domnule deputat Naidin? De acord.

Iniţiatorul, comisia sunt de acord? Da. Aveţi o intervenţie? Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Este adevărat că, de multe ori, precizări punctuale în textul legii sunt binevenite pentru corecta aplicare a ei. Dar, în cazul nostru, când avem o reglementare legislativă în vigoare asupra modului în care funcţionează Curtea Constituţională, de ce este nevoie să facem mereu trimitere? Nu este nevoie să se spună "conform legii", fiindcă operaţiunea prevăzută de text se face de către Curte conform legii de funcţionare a ei. Este nevoie să-i facem trimitere când Curtea are legea de organizare şi funcţionare a ei? Eu cred că este o menţiune superfluă. Deci, socot că textul trebuie să sune aşa: "Curtea se pronunţă în termen de 30 de zile de la sesizare pentru propunerea legislativă şi în termen de 60 de zile de la sesizare pentru revizuirea Constituţiei", fără nici-un fel de altă trimitere.

Domnul Petre Roman:

Este perfect logic.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. E corect. Dacă sunteţi de acord cu aceste amendamente. Iniţiatorul este de acord? Poftim?

Domnul Acsinte Gaspar:

"Curtea Constituţională".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Curtea Constituţională. Bun. Recitesc textul şi vi-l supun spre aprobare: "Curtea Constituţională se pronunţă în termen de 30 de zile de la sesizare asupra propunerii legislative şi în termen de 60 de zile de la sesizare asupra propunerii de revizuirea Constituţiei."

De acord? Da.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.4, "conform legii", în loc de"hotărâre" este "decizia Curţii". Rugămintea mea este să vă uitaţi în lege să vedem exact cum e corect la alin.4.

Domnul Petre Naidin:

Legea 47/1992, republicată, dă competenţă Curţii Constituţionale să emite decizii, hotărâri şi avize consultative. În mod automat când ne referim la revizuirea Constituţiei, conform art.36, se emite decizie; în condiţiile în care se verifică condiţiile de exercitare a iniţiativei legislative, se emite hotărâre. Deci, la alin.4 trebuie "decizia sau hotărârea Curţii Constituţionale".

Domnul Petre Roman:

Să se scrie "decizie sau hotărâre, după caz".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin.4 ar trebui să sune aşa. "Decizia sau hotărârea Curţii Constituţionale, după caz, se comunică preşedintelui Camerei care a sesizat-o..." şi textul curge.

De acord? Da.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu aceste precizări, art.7, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Onoraţi colegi,

Alte intervenţii la acest proiect de lege dacă mai sunt. Nu sunt. Este o lege organică şi votul final îl vom da marţi, între orele 11,30 şi 12, împreună cu celelalte voturi finale care vor mai fi până atunci.

Domnule preşedinte Roman...

Domnul Petre Roman:

Vă mulţumesc.

(În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul vicepreşedinte Vasile Lupu)