Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 13 noiembrie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 13 noiembrie 2001 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 13 noiembrie 2001
 |
2. | Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002 (art. 1-46). | |||
| ................................................ |
|
Trecem la dezbaterea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002. V-aş ruga să-mi permiteţi să vă reamintesc că, în cadrul dezbaterilor generale, potrivit Regulamentului şedinţelor comune, nu sunt admise decât amendamente de redactare. În rest, se pun în discuţie doar amendamentele admise sau respinse. Mi-aş permite să vă amintesc faptul că în dezbaterile de ieri s-au făcut remarci cu privire la o anumită tentă de populism. V-aş îndemna, mi-aş permite, să renunţăm la o asemenea abordare, la o asemenea retorică şi să ne axăm pe discuţii profesionale, la obiect, cu convingerea că, în acest fel, putem fi mai elocvenţi şi mai convingători. Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea proiectului, începând cu titlul proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţiuni sau propuneri cu privire la titlu? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră titlul. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. În unanimitate, titlul legii a fost adoptat, păşind, în acest fel, cu dreptul la dezbaterea articolelor. La titlul Cap. I, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 1, vă rog să urmăriţi amendamentul Comisiei pentru buget. Dacă aveţi de făcut observaţii sau discuţii cu privire la amendamentul nr. 1 al Comisiei pentru buget cu privire la art. 1? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 1. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cu privire la art. 2, dacă aveţi de făcut vreo observaţie? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră art. 2. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 3, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 2 de la pag. 1, al comisiei. Art. 3 alin. 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul.. Deci, la art. 3 a fost făcut un amendament cu privire la alin. 3. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 2 cu privire la alin. 3 al art. 3. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a mai făcut un amendament cu privire la alin. 7 al art. 3. Amendamentul nr. 3 de la pag. 1. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 3. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În consecinţă, supun art. 3 votului dumneavoastră final, în întregime. La titlul Cap. II, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră titlul Cap. II. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 4, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră art. 4. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 5, dacă aveţi observaţii? Da, domnule Nini Săpunaru, aveţi un amendament respins cu privire la art. 5. Poftiţi. |
|
Propunem introducerea unui alineat nou, 2: "În anul 2002, contribuţia agenţilor economici la Fondul de şomaj se reduce de la 5% la 3,5%". Ideea este să reducem povara fiscală a investitorilor. De asemenea, reprezintă un factor de reducere a muncii la negru şi credem că, implicit, va duce şi la o creştere economică. Reamintesc domnilor colegi că Fondul de şomaj are excedent în acest an şi considerăm că nu este nevoie să impunem, în plus, agneţilor economici, mai mult decât este nevoie. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la acest amendament de reducere a contribuţiei agenţilor economici la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, de la 5% la 3,5%, aşa cum se propune, precizez că o astfel de reglementare, în primul rând, nu face obiectul Legii bugetului de stat. În al doilea rând, această diminuare, care este aferentă Legii bugetului asigurărilor sociale de stat ar conduce la o diminuare a veniturilor acestui buget, care este parte integrantă a bugetului general consolidat, şi, ca urmare, ar duce la creşterea deficitului bugetar. În aceste condiţii, nu putem fi de acord cu acest amendament. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Poftiţi, domnule Bolcaş. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Cu privire la acest amendament şi cu privire la alte amendamente de asemenea natură, formulate de comisii şi de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Democrat, noi salutăm acest amendament... |
|
Numai puţin, că e un partid cam ciudat, Partidul Naţional Democrat... |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: A fost o bâlbă, e pentru prima dată când îl denumesc "naţional", Partidul Liberal, e o premieră pentru mine... Este o problemă de principiu. Consider amendamentele bine venite, în scopul urmărit. Reducerea unei fiscalităţi excesive trebuie să fie făcută. Se referă şi la impozitul pe profit şi la alte aspecte. Însă, avem un impediment legislativ major, şi anume: Legea nr. 72, a finanţelor publice, în art. 19, reglementează clar: "Fondurile speciale aprobate prin legi speciale se constituie în afara bugetului". Deci, noi nu putem umbla la existenţa, cuantumul şi finalitatea acestor fonduri. Singura modalitate de rezolvare pe care o propun şi colegilor liberali, iniţiatorii acestui amendament, este amendarea şi modificarea legilor speciale care reglementează această materie, modificare care se va reflecta şi în buget. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi. Domnul deputat Haşotti. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Sigur, pot fi inovaţii tehnice cât se poate de interesante, cât se poate de utile, dar ele trebuie, în acelaşi timp, să ţină cont de anumite reguli, de anumite cutume şi de respectul care trebuie acordat instituţiei care reprezintă cel mai bine democraţia într-o ţară. Atâta vreme cât preşedintele care conduce şedinţa Camerelor reunite sau a Camerei sau a Senatului, când are ceva de discutat, vine la microfon, cred că şi domnii miniştri pot veni la microfon, din respect pentru fiecare dintre noi, pentru instituţia Parlamentului. Şi, de asemenea, colegii din comisie. Dezbaterile trebuie făcute de la microfon. Cum vine preşedintele de şedinţă la microfon, să-şi exprime o opinie, toată lumea trebuie să facă la fel. |
|
Stimaţi colegi, Este adevărat că în Regulamentul şedinţelor comune se precizează că toţi vorbitorii iau cuvântul de la tribună. Pentru fluidizarea dezbaterilor şi luând exemplul bun al Camerei Superioare a Parlamentului, am montat microfoane la tribună. Şi nu cred că nu-i sesizaţi pe domnii miniştri sau pe preşedintele comisiei, în momentul când iau cuvântul. Cred că este o formalitate să le pretindem să aleagă una din cele trei tribune care sunt. Voci din opoziţie: Atunci, să vorbim şi noi din sală, fără microfon! |
|
Nu, nu, nu! Aşa nu se poate! Atunci, chiar am încălca regulamentul! (Vociferări.) Având în vedere că tot ce este aici este tribună, eu v-aş ruga, totuşi, să fiţi... (Vociferări, proteste.) Stimaţi colegi, Pentru a fi democraţi şi a lăsa plenului să decidă, eu supun votului plenului dacă este admisibil ca ministrul şi cu preşedintele Comisiei de buget să vorbească de la tribună, de la microfonul care este instalat în dreptul fiecăruia. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Este evidentă inferioritatea celor care susţin un singur microfon. Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Aţi auzit amendamentul domnului deputat Nini Săpunaru, care a fost respins de către comisiile reunite şi i-a propus respingerea şi domnul ministru Tănăsescu. Supun votului dumneavoastră acest amendament. Cine este pentru? 61 voturi pentru. Împotrivă? Mi se pare că numărarea este inutilă, cu mare majoritate a voturilor a fost respins acest amendament. Voci din majoritate: Astea sunt amendamentele lor la buget?!... |
|
Supun votului dumneavoastră art. 5, în formularea cuprinsă în proiect. Poftiţi? Voci din opoziţie: Trebuie numărate toate voturile! |
|
Contestaţi majoritatea? Vă rog să poftiţi la microfon şi să contestaţi majoritatea! |
|
Domnule preşedinte, aveţi obligaţia să anunţaţi câţi au fost pentru, câţi contra şi câte abţineri. Şi cer acest lucru în numele Grupului naţional liberal. |
|
Mulţumesc. Reluăm votul, stimaţi colegi, pentru a nu avea discuţii. Deci, pentru amendament şi-au manifestat votul 61. Împotriva amendamentului? Stimaţi colegi, care comentaţi mai mult, o să vă oblig să număraţi dumneavoastră şi vă asigur că e o sancţiune! (Vociferări.) Abţineri? Stimaţi colegi, Sunt 61 voturi pentru amendament, 206 împotrivă, nici o abţinere. Supun votului dumneavoastră art. 5, în formula care a fost prezentată în proiectul iniţiatorului. Cine este pentru? Voci din majoritate: Nu am numărat o dată? E acelaşi lucru! Să numere Haşotti! |
|
217 voturi pentru. Împotrivă? 78 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 217 voturi pentru şi 78 împotrivă s-a adoptat art. 5. La art. 6, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. V-aş ruga să fiţi mai prezenţi la dezbateri, cei care doriţi să interveniţi! Domnul deputat Nini Săpunaru, deputat de serviciu din partea Partidului Naţional Liberal, cu amendamente... |
|
La art. 6, se propune un alin. 3 nou, în forma următoare: "În aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venitul global, cu modificările ulterioare, suma prevăzută la Cap. 0601 Subcap.02 Impozitul pe venit, scade de la 38 de mii de miliarde la 28,059 de mii de miliarde. Guvernul va publica până la data de 31 decembrie 2001 noile cote de impozitare aferente anului 2002". Acesta este legat şi cu alin. 4, nou, în care noi am propus, de asemenea, reducerea cotei de impozit pe profit. Sursele de acoperire pentru această modificare sunt în creşterea taxei de concesionare pentru produsele petroliere. După cum ştiţi, la această oră, preţul de extracţie al petrolului românesc este de 60 de dolari şi se vinde la intern cu 150 de dolari şi această diferenţă se constituie în profit la Petrom. Un profit pe bunul statutului român. Considerăm că acest profit şi aceste sume trebuie să stea la bugetul de stat şi nu la Petrom. Deci, acele profituri imense ale Petromului nu vind din exploatare, vin din vânzare de monopol, din producţie de monopol. (Vociferări. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină la art. 6, cu privire la amendamentul pe care l-a susţinut domnul deputat Nini Săpunaru, din partea Grupului parlamentar al PNL? Domnule ministru, am rugămintea să vă duceţi, totuşi, la tribună, pentru că se contestă în continuare modalitatea regulamentară de exprimare şi eu nu vreau să pun în discuţie probleme care nu există. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Legat de amendamentul propus la art. 6, reducerea impozitului pe salarii cu 10.500 de miliarde de lei ar implica o diminuare a veniturilor bugetului de stat cu aproximativ 4.000 de miliarde de lei, reprezentând 0,3% din produsul intern brut. Pierderea veniturilor din impozitul pe salarii ar conduce la o neîncadrare în deficitul pe care ni l-am propus, de 3%; respectiv, ar conduce la majorarea acestui deficit bugetar. Legat de actuala cotă medie a redevenţei petroliere şi, sigur, legat de afirmaţiile care au fost făcute, o aprobare a amendamentului produs ar avea următoarele efecte: în primul rând, o reducere a producţiei de ţiţei cu peste 1,5 milioane de tone; o reducere a veniturilor societăţii cu peste 250 de milioane de dolari; reducerea numărului de personal cu peste 10 mii de salariaţi; diminuarea veniturilor bugetare cu aproximativ 1.200 de miliarde. Având în vedere aceste argumente, propunem respingerea amendamentelor care au fost făcute. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Dan Ruşanu. La acelaşi amendament doriţi să interveniţi? Poftiţi să vă susţineţi amendamentul. Şi, apoi, domnul deputat Bolcaş. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, În legătură cu sursa de finanţare pentru acest amendament şi pentru alte amendamente şi mă refer aici la majorarea procentului la redevenţa la petrol şi gaze naturale , domnul ministru ne-a dat aici nişte date, nişte cifre, care arată că majorarea procentului la redevenţa dintre ţiţei şi gaze naturale ar determina o reducere a activităţii SNP-ului şi o reducere a veniturilor bugetare din taxele plătite de către SNP. Domnule ministru, Am citit şi eu materialul înaintat de dânşii, la această dată SNP-ul îşi plăteşte redevenţa din ţiţei prin livrare de ţiţei natural, deci nu plăteşte taxele respective, ci, din ţiţeiul extras, o cotă parte din el o dă spre valorificare. Aceasta este problema! Am analizat şi eu datele date de către SNP. Nu sunt corecte. Ei nu plătesc nimic, redevenţa, la această dată din impozite. Dânşii acordă la această dată o sumă, un cuantum din ţiţeiul extras. Problema aceea ridicată de SNP, că în aceste condiţii s-ar reduce extracţia de ţiţei în România, este o problemă falsă, pentru că, chiar în aceste condiţii când s-ar majora redevenţa la ţiţei, preţul ţiţeiului din extracţia internă este mult mai mic decât preţul ţiţeiului importat. Toate aceste efecte se vor reflecta în diminuarea costurilor la SNP. Iar, dacă tot vorbim de restructurarea SNP-ului, ar trebui ca dânşii să mai restructureze puţin cei 90 de mii de oameni pe care îi au acolo, salariile imense pe care le au acolo, sponsorizările pe care le face SNP-ul şi toate celelalte cheltuieli pe care le are Societatea de Petrol. Dacă ar fi să răspund colegilor acum, aş spune că mai repede aceşti bani i-am acorda pentru învăţământ sau pentru sănătate, decât să lăsăm SNP-ul şi încă două societăţi private care sunt în ţară la ora actuală şi care beneficiază de această redevenţă... Domnul Florin Georgescu vorbeşte de ceva. Parcă îmi aduc aminte că acum vreo patru ani de zile tropăia prin faţă de la Parchetul General pentru domnul Bivolaru, dar, în fine, s-a uitat... (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.) Deci rugămintea ar fi să analizeze mai bine propunerea aceea privind majorarea redevenţei la ţiţei şi sumele respective rezultate din această redevenţă. Să stabilească Ministerul Finanţelor sau Parlamentul acum, prin bugetul de stat, să se acorde altor sectoare din economie. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Bolcaş şi apoi domnul senator Bădulescu. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnilor colegi, Nu întâmplător m-am opus primului amendament pe care l-am discutat, invocând un text de lege care nu poate să fie încălcat, pentru că raportul comisiei extrapolează această argumentare şi în domenii şi materii în care ea nu îşi mai găseşte locul, şi anume: poate este bine, şi ridic numai probleme de principiu, pentru a nu reveni pe parcursul dezbaterilor, ca amendamentele constând în introducerea unor alineate noi la art.6 să fie discutate în totalitatea lor, pentru a vedea inconsecvenţa argumentărilor comisiei. Prima problemă care a fost ridicată şi de comisia de specialitate în respingerea acestor amendamente şi care a fost evocată şi de domnul ministru aici prezent este că nu se poate umbla la capitolele de venituri şi cheltuieli având în vedere că s-ar dezechilibra toate balanţele bugetare. Vă rog să mă iertaţi, dar noi pentru ce suntem aici? Ca să compostăm proiectul de buget al Guvernului?! Recunosc, este o muncă laborioasă, recunosc că într-adevăr a crea aceste dezechilibre prin augmentarea veniturilor sau cheltuielilor ar presupune şi alte corelări, dar acesta este rostul nostru. Deci, argumentul nu se poate reţine. Dacă în ceea ce priveşte fiscalitatea creată prin legi speciale care nu este cuprinsă în bugetul statului, dispoziţie legală expresă, nu putem să facem nici un fel de obiecţiune, în ceea ce priveşte impozitul care face parte ca sursă de venit din bugetul statului, şi mă refer la impozitul pe profit, poate să fie modificat prin Legea bugetului, iar Legea impozitului pe profit nu are decât să urmeze cursul acestei legi care devine lege generală pentru ea. Din aceste considerente şi cu argumentele expuse privind reducerea impozitului pe profit, noi subscriem la acest amendament, având în vedere în primul rând că este posibil juridic şi necesar în procesul de relansare a economiei. Este adevărat: se va crea un dezechilibru în ceea ce priveşte anumite surse de finanţare, se va crea un dezechilibru prin micşorarea capitolului de venituri bugetare, dar acesta este rostul nostru în cadrul acestor dezbateri, şi acesta este rostul în primul rând al Ministerului Finanţelor de a reechilibra ceea ce Parlamentul hotărăşte. Ne mişcăm în anumite cadre. Aceasta este ideea, şi cu aceasta am încheiat. Ne mişcăm în anumite cadre. Cadrele sunt fixate de venituri şi de cheltuieli, dar noi suntem chemaţi să mişcăm şi să apreciem aceste cadre, cu toate consecinţele lor. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul senator Bădulescu. |
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Amendamentul propus de Grupul PNL nu este acceptabil. Majorarea redevenţei este contraproductivă. Din start vreau să menţionez acest lucru. În acest sens, vreau să vă amintesc că nu de multă vreme România a pierdut o serie de investitori de reputaţie, investitori care ne asigurau credibilitate în domeniul petrolului şi gazelor, tocmai datorită faptului că au fost introduse în exces faţă de Legea petrolului o serie de taxe, redevenţe suplimentare care nu au făcut decât să dea peste cap studiile de fezabilitate, studiile de concept pe care aceste companii le pregătiseră pentru 25 de ani. Vă reamintesc faptul că, în anul 1992, companii majore, cum ar fi: AMOCO, SHELL, CANADIAN OXIDENTAL ENTERPRISE, au semnat contracte pe 25 de ani în condiţiile prevăzute în Legea petrolului, iar Legea petrolului, stimaţi colegi, are prevederi potrivit bunelor practici internaţionale privind toate taxele şi redevenţele care trebuie plătite - atât taxele şi redevenţele care se practică pe plan mondiat, cât şi adaptări privind situaţia specifică a sectorului nostru. În baza acestor contracte aprobate prin hotărâri de Guvern publicate în Monitorul Oficial, au venit cu toată încrederea şi au început investiţiile în România. Până în 1997, au făcut investiţii de aproape 140 de milioane de dolari. Începând cu 1997, urmare unei nefericite hotărâri a Guvernului PNŢCD-PNL-PD, au fost modificate regulile jocului, astfel încât au fost introduse taxe suplimentare de 10 dolari pe tona de ţiţei şi de 25 de dolari pe normal mia metru cub. Acestea, evident că au dat peste cap studiile de fezabilitate făcute de aceste companii şi, cu tot efortul pe care l-au depus la toate autorităţile în acea vreme, nu au reuşit să remedieze lucrurile, astfel încât au fost nevoiţi să părăsească ţara. Atragerea unor investitori străini în acest domeniu, mai ales a unor investitori de marcă, este o muncă dificilă. Dar în momentul în care aceştia părăsesc ţara, cred că aceasta este o adevărată catastrofă, şi uitaţi-vă că de atunci, în ultimii patru ani de zile, nu s-a reuşit atragerea unor alţi investitori de calibru, tocmai datorită faptului că noi am dovedit că nu suntem capabili să menţinem stabilitatea cadrului legislativ. Cel mai păgubos lucru pentru un investitor, mai ales un investitor de marcă, este acela de a constata că într-o ţară stabilitatea cadrului legislativ este oricând călcată în picioare. În consecinţă, în momentul acesta, în care există din nou negociere cu firme de prestigiu, există o serie de acorduri de explorare şi împărţire a producţiei pe termen lung, investiţii majore, consider că a modifica în acest moment redevenţele în domeniul petrolului, respectiv pentru extracţia şi producţia de ţiţei şi gaza naturale, ar fi contraproductivă şi nu îşi are rostul atâta timp cât există un cadru legal care, repet, este adaptat principiilor şi bunelor practici internaţionale. Stimaţi colegi, În consecinţă, doresc să nu mai repetăm greşeala care s-a făcut începând cu 1997 şi doresc să ne păstrăm consecvenţa în menţinerea unui cadru legislativ solid, adaptat bunelor principii şi practici internaţionale, astfel încât să reuşim să atragem din nou în ţară marii investitori de care sectorul de petrol şi gaze are atâta nevoie. Resping, deci, amendamentul făcut de Grupul PNL. Mulţumesc. |
|
Da. Poftiţi, domnule Nini Săpunaru. V-aş ruga, cu această intervenţie, să închidem dezbaterile la acest punct. |
|
Domnule preşedinte, Totuşi nu ne puteţi opri dreptul... |
|
V-am dat cuvântul, stimate coleg. |
|
V-aş ruga: nu sunt deputat de serviciu. |
|
Rectific. Nu sunteţi deputat de serviciu. Sunteţi reprezentantul Partidului Naţional Liberal. |
|
Mulţumesc. Întrebarea pe care eu o pun astăzi: deocamdată PETROM-ul extrage la un preţ de cost de 60 de dolari, da? Dumneavoastră spuneţi aici că taxa de redevenţă este conform normelor internaţionale. Noi am căutat în afară şi am găsit cea mai mică taxă: 21%. Deci la noi, deocamdată, avem 3% taxă de concesiune, iar redevenţa mai urcă 4%, şi deocamdată doar PETROM-ul extrage. Şi ce am făcut în această situaţie? Mai târziu, dăm zăcămintele cu o taxă generală de doar 7%. Domnilor deputaţi, Pe de altă parte, avem cea mai mare fiscalitate asupra veniturilor. Se duce undeva la 70%. Reducerea acestui impozit pe venit ar duce la o mai bună colectare. Ştiţi foarte bine, şi istoria din urmă cu doi - trei ani de zile ne arată că atunci când s-a redus impozitul pe profit pentru exporturi s-a constatat o creştere bruscă a încasării veniturilor. De asemenea când s-a scăzut impozitul pe chirii. Întotodeauna când s-a dus impozitarea la un nivel rezonabil, s-a constatat o creştere de încasări. Trebuie să regândim. De aceea am propus aceste amendamente şi am cerut domnului ministru să vină cu o opinie politică de schimbare dacă este sau nu este de acord să schimbăm arhitectura bugetară, şi am solicitat prezenţa ministrului de Finanţe în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci la discutarea acestor amendamente. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Aţi ascultat amendamentul formulat de colegii noştri liberali. Aţi văzut şi motivele din raportul de respingere al comisiei şi răspunsul similar al domnului ministru. Supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor noştri de la Partidul Liberal. Cine este pentru? 70 de voturi pentru. Împotrivă? 212 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 212 voturi împotrivă, 70 pentru, amendamentul Partidului Naţional Liberal a fost respins. Supun votului dumneavoastră art.6 în ansamblu. |
|
Domnul Nini Săpunaru (din sală): Mai este un alineat! |
|
Poftiţi. |
|
De asemenea, avem un alineat nou. Am solicitat alin.4 nou: "În anul 2002, cota generală de impozitare pe profit se stabileşte la 15%". Sursă: avem tot creşterea taxei de redevenţă. Cum am motivat această chestiune. Este vorba de creşterea profitabilităţii întreprinderilor. De asemenea, revin: există multiple posibilităţi la această oră de a eluda Legea impozitului pe profit. Nu este bine spus "a eluda"; poate de a evita Legea impozitului pe profit. Avem zone libere, avem zone defavorizate, avem impozitul pentru întreprinderile mici şi mijlocii care este redus la 1,5% pentru microîntreprinderi, avem reducerea pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Deja se constată o migrare a profiturilor, a veniturilor din sfera serviciilor pe microîntreprinderi, unde impozitarea este de doar 1,5%. Vă rog să vă gândiţi cu atenţie şi să analizaţi acest articol, pentru că noi considerăm că deja cota de impozit pe profit care este stabilită astăzi la 25% nu mai corespunde realităţilor economice. Există, repet, multiple posibilităţile legale de evitare a plăţii acestui impozit. Mulţumesc. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină în favoarea acestui amendament. Nu. Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Acest amendament de reducere a cotei de impozit de la 25% la 15% are un dublu efect: în primul rând, un efect al diminuării veniturilor bugetului de stat, aşa cum sunt ele prezentate, cu peste 12.000 de miliarde de lei, deci aproximativ 0,9% din p.i.b., şi o diminuare a veniturilor bugetelor locale cu aproximativ 120 de miliarde de lei. Ce s-ar întâmpla dacă am accepta acest amendament? Pe de o parte, ar trebui să avem o descreştere a cheltuielilor bugetare, pentru a ne încadra în deficitul de 3%, sau o creştere a deficitului de 3%, ceea ce ar produce cheltuieli suplimentare cu dobânzile pentru împrumuturi noi şi, sigur, ar conduce la o creştere a inflaţiei în perioada următoare, datorită faptului că finanţarea unui deficit mai mare probabil s-ar face nu numai cu surse neinflaţioniste. De aceea, şi, sigur, având în vedere argumentele care au fost supuse atenţiei dumneavoastră legate de redevenţă, considerăm că această diminuare a cotei impozitului pe profit de la 25% la 15% nu este sau nu poate să fie acceptată. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Cu privire la amendamentul domnului de Nini Săpunaru, îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? 71 de voturi pentru. Împotrivă? 214 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 214 voturi împotrivă, 71 de voturi pentru, amendamentul domnului Nini Săpunaru a fost respins. Dacă la art.6 mai doriţi să adăugaţi ceva. Poftiţi, domnule Nini Săpunaru. Vă rog să vă referiţi, potrivit raportului comisiei, la numărul amendamentului pe care îl susţineţi. |
|
Este vorba de art.6 alin.5 nou: "Impozitul pe terenul agricol prevăzut în Legea nr.34/1994 cu modificările şi completările ulterioare se suspendă pentru exerciţiul bugetar al anului 2002". Considerăm că suma prevăzută, de 18 miliarde, şi aşa nu contează în total construcţie bugetară. Având în vedere că milionul la hectar nu a ajuns decât, după calculele noastre, la 25% din suprafaţă, eu zic că putem să nu colectăm în acest an acele 18 miliarde. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Dacă mai doreşte cineva să intervină. Domnul ministru. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Legat de acest amendament, aş vrea să fac următoarea remarcă, şi anume că impozitul pe terenul agricol, aşa cum este reglementat prin Legea nr.34/1994 modificată prin Ordonanţa Guvernului nr.8/2001, constituie sursă de venituri ale bugetelor locale, şi nu a bugetului de stat. Ca atare, nu putem fi de acord cu acest amendament. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Nini Săpunaru. Cine este pentru? 76 de voturi pentru. Împotrivă? 213 voturi împotrivă Abţineri? Nu sunt. Cu 213 voturi împotrivă, 76 de voturi pentru, amendamentul domnului Nini Săpunaru a fost respins. Dacă mai sunt la art.6. Poftiţi, domnule deputat Nini Săpunaru. |
|
Aş dori să spun că nu sunt neapărat amendamentele mele. Am lucrat la ele, dar sunt amendamentele Grupului liberal şi le susţin în numele Grupului liberal. Art.6 alin.6 nou: "În cursul anului 2002 se suspendă colectarea cotelor din taxele de şcolarizare prevăzute în anexa nr.1 la cap.0801, subcapitolului 08." Prin această colectare, se creează o discriminare între sectoarele de învăţământ de stat şi cel particular. Sursele de acoperire aferente se găsesc în amendamentele următoare pe care le-am formulat. Vă mulţumesc. |
|
Mai doreşte cineva să intervină în favoarea acestui amendament? Nu. Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Plecăm de la ideea că acest amendament nu poate să fie acceptat. Care sunt motivele pentru care susţinem acest lucru: pe de o parte, unul din principalele motive este acela că, prin acest act normativ, act politic al Guvernului nostru, creăm surse suplimentare pentru învăţământul românesc. Mai mult, acest act normativ nu operează o discriminare între învăţământul de stat şi cel particular, ambele forme intrând sub incidenţa actului normativ pe care l-am menţionat. În cazul în care am accepta acest amendament, ar trebui să reducem cu peste 200 de miliarde de lei bugetul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului şi, ca atare, sursele pentru această activitate s-ar diminua. Mulţumesc. |
|
Domnule deputat Nini Săpunaru doreşte să mai facă o completare. |
|
Cred că nu ne înţelegem. Domnule ministru, învăţământul de stat este gratuit, după ştiinţa noastră. Sunt câteva forme la învăţământul de stat unde se plătesc taxe, dar principalele încasări sunt de la facultăţile private. |
|
Completarea dumneavoastră nu schimbă soluţia. Stimaţi colegi, Aţi auzit amendamentul Grupului Partidului Naţional Liberal. Aţi văzut şi raportul comisiei pentru care l-a respins. Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat. Cine este pentru? 78 de voturi pentru. Împotrivă? 211 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Deci, cu 211 voturi împotrivă, 78 de voturi pentru şi o abţinere, amendamentul cu privire la art.6 alin.6 al Partidului Naţional Liberal a fost respins. Mai aveţi alt amendament la art.6? Poftiţi, domnule Nini Săpunaru. |
|
Art.6 alin.7 nou: "În cursul anului 2002, redevenţa petrolieră minimă prevăzută în Legea nr.34/1995 a petrolului, la art.30, este de 21%." Nivelul redevenţei practicate în România este de 10 ori mai scăzut decât cel practicat la nivel mondial. Propunem începerea unui proces de realiniere şi o creştere de numai 7 ori, prin majorarea de la 3% la 21% în anul 2002. Această creştere aduce un plus de venit la bugetul de stat estimat la 7.000 de miliarde de lei. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Mai doreşte să susţină cineva acest amendament pe care comisiile l-au respins? |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (din sală): S-a răspuns. |
|
Bun. Deci s-a răspuns la acest amendament deja. Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de Partidul Naţional Liberal. Cine este pentru? 77 de voturi pentru. Împotrivă? 214 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 214 voturi împotrivă, 77 de voturi pentru, amendamentul a fost respins. Mai aveţi vreun amendament cu privire la art.6, alin.8, penultimul? |
|
În cursul anului 2002, se suspendă prevederile din Ordonanţa Guvernului nr.73/1999 referitoare la impozitul pe veniturile obţinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi vânzarea părţilor sociale care au fost prevăzute în Anexa nr.1, capitolul 0601, subcapitol 09. Este nevoie ca piaţa de capital să fie lăsată să se dezvolte, iar suma prevăzută este supraestimată. |
|
Doreşte cineva să susţină acest amendament? Domnul ministru. În afară de Partidul Naţional Liberal, spuneam dacă mai doreşte cineva să-l susţină. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Ce ar însemna acceptarea acestui amendament? Ar însemna, pe de o parte, diminuarea veniturilor cu această destinaţie, venituri care au fost proiectate în bugetul pe anul 2002 la suma de 40 de miliarde de lei şi, ca atare, modificarea balanţei bugetului general consolidat. Nu considerăm că această sumă de 40 de miliarde de lei este supradimensionată, plecând de la faptul că, numai pe primele 9 luni ale acestui an, s-au încasat peste 23 de miliarde de lei din această destinaţie. De asemenea, considerăm, într-un fel, anormal ca, numai după 2 ani de la aplicarea impozitului pe venitul global să se procedeze la scoaterea din globalizare a unor tipuri de venituri cum este şi acesta. Ca atare, nu putem fi de acord cu susţinerea amendamentului. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule ministru. Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de Partidul Naţional Liberal cu privire la art.6, alin.8. Cine este pentru? 63 voturi pentru. Împotrivă? 220 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 220 voturi împotrivă, 63 pentru, 7 abţineri, s-a respins amendamentul. Dacă mai există alt amendament? Poftiţi, domnule deputat Nini Săpunaru. Cu privire la art.6 alin.9. |
|
Alin.9. În anul 2002, accizarea produselor petroliere se realizează numai la unităţile de desfacere cu amănuntul. Prin colectarea accizelor la consumatorul final se realizează o administrare mai bună a acestor impozite indirecte şi o majorare a contribuţiei. De asemenea, există foarte multe exemple europene şi există o regulă comunitară vizavi de mutarea acestor accize cât mai aproape de consumatorul final. După cum ştiţi, în Occident se practică această accizare la pompă. La ora actuală, având în vedere că avem o mai bună posibilitate de control, majoritatea benzinăriilor au case de marcat acum, au aparatură de contorizare, cred că putem să mutăm această acciză, din nou, la pompă, pentru că vom avea, mai mult ca sigur, un plus de venit. |
|
Mulţumesc. Mai doreşte cineva să intervină? Nu. Domnul deputat Bolcaş. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Eu cred că se exagerează, şi de o parte şi de alta. Ministerul Finanţelor şi comisia ne spun că nu putem umbla nici la venituri, nici la cheltuieli, pentru că dezechilbrăm tot, şi noi, de fapt, asta vrem, dar, de data aceasta, se trece în cealaltă extremă: să reglementăm, în Legea bugetului, ceea ce nu este al Legii bugetului. Amendamentul anterior se referea la o ordonanţă care, de la 1 ianuarie, este abrogată, aşa că nu putem să votăm pentru el, iar acest amendament se referă la modalitatea în care se colectează veniturile bugetare. Or, această modalitate de colectare este altceva decât sursa venitului. Sursa venitului este acciza. Modalitatea de colectare de la cel care umple la pompă sau de la cel care încasează finalul acestor venituri nu este problema noastră, ci este problema legilor speciale. De aceea vom vota, din punct de vedere al tehnicii juridice, împotriva acestui amendament. |
|
Mulţumesc. Poftiţi, domnule Săpunaru. |
|
Cred că distinsul domn deputat Bolcaş nu a înţeles exact ce am propus noi. Ideea este următoarea: că, prin mutarea accizelor la pompă, există posibilitatea unei creşteri de venituri. Nu solicităm un lucru nou, a mai fost în România această modalitate de accizare. Atunci nu a dat rezultate şi s-a trecut la accizarea la producătorul direct, deci direct la rafinărie, însă circulă foarte mult combustibil neaccizat pe teritoriul României, care, de cele mai multe ori, ajunge în pompă. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Un comentariu am, domnule preşedinte, de făcut aici. Schimbarea locului de încasare a accizelor la produsele petroliere, de la producător sau importator, la consumatorul final nu este de natură să mărească gradul de colectare a acestui venit. Mai mult, această schimbare va crea costuri suplimentare privind administrarea acestuia şi, sigur, va crea unele distorsiuni în încasarea acestui tip de impozit la bugetul de stat. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Vă rog să acordaţi atenţie votului final asupra acestui amendament. Deci cine este pentru amendamentul Partidului Naţional Liberal? 26 voturi pentru. Împotrivă? 240 voturi împotrivă. Abţineri dacă sunt? 15 abţineri. Cu 240 voturi împotrivă, 26 pentru amendament, 15 abţineri, a fost respins. Stimaţi colegi, Supun art.6 votului dumneavoastră. V-aş ruga să vă exprimaţi votul cu privire la art.6 în formularea pe care a prezentat-o iniţiatorul. Cine este pentru? 214 voturi pentru. Împotrivă? 80 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 214 voturi pentru, 80 împotrivă, 2 abţineri, fost adoptat art.6. La art.7, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.7. Cine este pentru? Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. 296 voturi pentru, unanimitatea celor prezenţi, în acest moment. La art.8, vă rog să urmăriţi amendamentul 4 al comisiei de la pag.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4 de la pag.2? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul 4 cu privire la art.8. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 66 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 212 voturi pentru, 66 împotrivă, nici o abţinere, a fost adoptat amendamentul 4 şi, în consecinţă, noua alcătuire a art.8. La titlul cap.III, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 278 voturi pentru, 16 abţineri, nici un vot împotrivă. La art.9, dacă sunt observaţii? Poftiţi, domnule deputat. Domnul senator Ionel Alexandru, din partea Partidului România Mare. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi propunem următoarea redactare, pentru o mai bună formulare a textului: "Nivelurile prevăzute în Bugetul de stat pe anul 2002 reprezintă limite maxime care pot fi depăşite numai în condiţii bine motivate şi în conformitate cu prevederile legale" şi apoi textul curge. Motivaţia este următoarea, şi anume: pe parcursul unui an fiscal, nivelul alocat pentru bugetul de stat, pentru unele ministere, în situaţii deosebite sau din motive fortuite, poate fi modificat crescător sau descrescător. Vă mulţumesc. |
|
Dacă doreşte cineva să mai intervină? Nu. Domnule ministru Tănăsescu, vă rog. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Legat de acest amendament, vreau să comentez faptul că, dacă s-ar accepta această reformulare a art.9, s-ar crea foarte multe nelămuriri. În primul rând, această propunere de reformulare este în contradicţie cu prevederile Legii finanţelor publice. Pe de altă parte, formularea "pot fi depăşite numai în condiţii bine motivate" dă naştere la întrebarea care sunt condiţiile acestea bine motivate, cine stabileşte aceste condiţii, care sunt criteriile. Mai mult, art.80 din Legea finanţelor publice spune clar că cheltuielile reprezintă credite bugetare care nu pot fi depăşite. Deci, ca atare, suntem împotriva acestei reformulări a art.9. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Aţi ascultat amendamentul colegilor noştri de la Partidul România Mare, pe care-l găsiţi la raport cuprinzând amendamentele respinse, la punctul 13. Supun votului dumneavoastră amendamentul Partidului România Mare. Cine este pentru? 80 de voturi pentru. Împotrivă? 272 voturi împotrivă. (Amuzament în Grupul PRM) Nu, nu... |
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Număraţi şi maşiniştii?! |
|
221 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 221 voturi împotrivă, 80 pentru, amendamentul Grupului parlamentar România Mare a fost respins. Dacă la art.9 mai sunt alte intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.9, în formula prezentată în proiect. Cine este pentru? 224 voturi pentru. Împotrivă? 57 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 224 voturi pentru, 57 împotrivă, art.9 a fost adoptat. Dacă aveţi obiecţiuni sau alte intervenţii la art.10? Vă rog. Domnul deputat Ifrim de la Partidul România Mare. |
|
La art.10, Comisiile de sănătate şi familie, atât de la Cameră, cât şi de la Senat, propun un alin.2 nou, după cum urmează: "Aceste prevederi privind posibilitatea limitării deschiderii de credite bugetare pentru efectuarea cheltuielilor sub nivelurile aprobate, nu se aplică Fondului de asigurări sociale de sănătate. Nivelul cheltuielilor pentru bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate este egal cu nivelul veniturilor colectate". Doresc ca să susţin acest amendament. Rolul celor două Comisii de sănătate va fi, până la succesul nostru, rolul lui Cato în Senatul roman: Totuşi, Cartagina există! Starea de sănătate a populaţiei, nu vreau să vă mai repet, în luna aprilie spuneam nişte indicatori, este aceeaşi stare dezastruoasă şi în plină degringoladă pe care o cunoaşteţi. În aceste condiţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate funcţionează ca o instituţie care are dreptul să colecteze banii, dar nu are dreptul să-i cheltuie. Nu există o reală autonomie a acestei instituţii şi este contrar tuturor modurilor în care funcţionează Casele în Uniunea Europeană. În aceste condiţii, se stabileşte ca să existe o sumă de venituri de 50.863.191.157 venituri, din care noi putem cheltui 47.796.378.386. Deci sănătatea stă atât de bine, încât noi aducem venituri la bugetul de stat! Situaţia, la sfârşitul anului 2000, a fost cu 5.600 excedent în buget, cu 2.800 datorii ale spitalelor, care nu sunt plătite până în ziua de astăzi. Şi situaţia continuă, condiţie în care, începând cu medicamentele care nu sunt în spitale, continuând cu salarizarea medicilor, ne aflăm în această situaţie. Comisiile nu cer decât un singur lucru: să fim lăsaţi ca ceea ce se adună, 14%, de la fiecare contribuabil să fie dat înapoi tot pentru sănătate. Nu este fond public, este fond adunat de la oameni, iar cu 5 ani în urmă s-a înfiinţat Casa de Asigurări de Sănătate, tocmai pentru a o separa din bugetul de stat. Astăzi însă ea este cu această sumă luată de la oameni, sumă pe care noi trebuie s-o cheltuim în aşa fel cum doreşte Ministerul Finanţelor, pentru ca să poată face cu ea şi alte lucruri în afară de sănătate. Solicităm acest amendament, sigur nu vom avea succes, dar sperăm că, într-un viitor, glasul raţiunii va triumfa şi se va realiza starea în care se găseşte sănătatea naţiunii române. Vă mulţumesc. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Comentariul pe care vreau să-l fac vizavi de acest amendament este legat de faptul că cheltuielile bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate nu se realizează prin deschideri de credite. Aceste deschideri de credite bugetare se fac numai pentru cheltuielile bugetului de stat, de fapt, legea pe care o discutăm astăzi: Legea bugetului de stat. Acest Fond de asigurări sociale de sănătate este o parte componentă a bugetului consolidat, şi nu a bugetului de stat, cel pe care îl discutăm astăzi. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Domnul deputat Ifrim doreşte să mai facă o intervenţie. Poftiţi. |
|
Mă iertaţi. Nu sunt finanţist şi iertaţi-mi necunoaşterea. Dacă din răspunsul domnului ministru pot să înţeleg faptul că vom putea cheltui toată suma pe care o obţinem la venituri, nu pot decât să-i mulţumesc. |
|
Numai o clipă, domnule ministru, pentru că are şi domnul deputat Sassu de la Grupul Partidului Democrat o intervenţie. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule coleg, Răspunsul este nu. Deci nu veţi cheltui, pentru că, totdeauna, prin practica actualului Guvern, se caută să se facă excedent la acest fond, pentru a se acoperi găurile din bugetul de stat. Dar răspunsul domnului ministru este corect: această limitare, nefiind vorba de deschiderea de credite bugetare, acest tip de amendament nu-şi are locul aici. Îmi pare rău, deşi problema pe care aţi ridicat-o este foarte corectă. |
|
Mai doriţi să adăugaţi ceva, domnule ministru? |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Doar un scurt comentariu legat de faptul că, atunci când a fost înfiinţat acest fond, el a fost înfiinţat în anul 1998, a avut excedent, şi în anul 1998, şi în 1999, şi în anul 2000, deci nu este un excedent care vine numai din anul 2001, iar acest excedent este strâns pentru a fi utilizat de Casa de sănătate în special pentru procesul de informatizare. Mulţumesc. |
|
Cu aceste explicaţii, supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului parlamentar al PRM, pe care-l găsiţi la capitolul "Amendamente respinse", la punctul 18. Cine este pentru? 74 voturi pentru amendament. Împotrivă? 206 voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Cu 74 voturi pentru, 206 împotrivă, 8 abţineri, a fost respins amendamentul. Supun votului dumneavoastră art.10, în formularea cuprinsă în proiectul de buget. Cine este pentru art.10? 194 voturi pentru. Împotrivă? 80 de voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Deci, cu 194 voturi pentru, 80 împotrivă, nici o abţinere, art.10 a fost adoptat.
La art.11, vă rog să urmăriţi amendamentul 5 din raportul Comisiilor de buget, amendamentul 5 de la pag.3. Dacă aveţi observaţii la amendamentul 5? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul 5 cu privire la art.11. Cine este pentru? 209 pentru. Împotrivă? 81 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 209 voturi pentru, 81 împotrivă, amendamentul 5 a fost admis şi în consecinţă, art.11 va avea alcătuirea rezultată din votul acestui amendament. La art.12 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.12. Cine este pentru? Poftiţi, vă rog. |
|
La pag.7 din amendamentele respinse se află şi un amendament propus de mine. Este vorba de o precizarea care nu ar fi modificat în nici un fel cifrele din buget, dar ar fi făcut bugetul mai transparent şi mai... |
|
La care amendament vă referit domnule deputat? |
|
Art.12, nu? |
|
Da, da. |
|
Da, art.12, alin.1, "ordonatorii principali de credite" şi eu ceream o precizare: "în număr de..." şi după care textul curge, dar văd că onorata noastră Comisie de buget, finanţe nu a fost de acord cu această propunere, socotind-o nenecesară. Eu încerc să îmi explic de ce nu a fost admisă, nu era o chestiune de modificare şi de refinanţare, ci pur şi simplu de transparenţă, de putere ca acest buget să poată fi citit de cât mai multă lume şi înţeles ca atare. De fapt, la articolul acesta, în măsura în care se prevede numărul de ordonatori principali de credite, se vede şi caracterul împrăştiat al bugetului, faptul că el nu se orientează pe direcţiile principale ale dezvoltării ţării şi voi sublinia mai târziu un aspect foarte interesant în această privinţă. Dacă, într-adevăr, la anexa 3 am fi avut şi un capitol iniţial de sinteză pe categoriile de ordonatori de credite cu sumele principale prevăzute pentru fiecare, am fi văzut clar acest lucru. Avem ordonatori de credite care chiar se suprapun într-o anumită măsură. De exemplu: Ministerul Culturii şi Ministerul Informaţiilor au cam un obiect de activitate asemănător în multe privinţe şi acolo se poate vedea, într-adevăr, faptul că există asemenea suprapuneri, dar mai există şi altele, multe altele în această privinţă. (Se opreşte microfonul.) |
|
Îmi cer scuze, am vrut să opresc microfonul meu, nu al dumneavoastră. |
|
Da. Vă rog foarte mult daţi-mi posibilitatea să-mi exprim punctul de vedere. |
|
Nu a fost cu intenţie. |
|
Deci, stimaţi colegi, se vede aici o dorinţă de a nu fi transparenţi până la capăt în problemele bugetului. În cele peste 10.000 de pagini pe fiecare ordonator de credite, orientarea bugetului, esenţială, nu se poate vedea. Eu am încercat să fac o mică sinteză pe un număr de 17 ordonatori de credite şi am observat că la cei 16 luaţi în comparaţie cu bugetul Ministerului Culturii, la toţi avem o creştere de procente faţă de bugetul pe 2001; pe 2002 avem o creştere de la 109 la 123%, pe când la Ministerul Culturii avem o scădere de la 100% la 90%, ceea ce dovedeşte că avem de a face cu un buget anticultural, ceea ce mi se pare distructiv şi lipsit de logică în raport cu dezvoltarea noastră de viitor şi cu obligaţia de a fi totuşi un stat de cultură la gurile Dunării, cum a spus Eminescu. Observăm că avem creşteri absolut nejustificate la ordonatorii de credite care nu au perspectivă de dezvoltare în viitor, cum este Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Oricum, noi vă facem observaţii, puterea hotărăşte şi poate să dispună cum doreşte. Dezvoltarea bugetului ca atare este o sarcină a puterii, iar opoziţia trebuie să aducă îmbunătăţiri cât poate la realizarea bugetului, printre care şi această cerinţă a transparenţei şi a posibilităţii ca bugetul să fie citit de cât mai multă lume, pentru că aici, în acest articol şi în această precizare, se află cheia bugetului. Mulţumesc. |
|
Dacă mai doreşte altcineva să susţină acest amendament? Nu. Poftiţi, domnule ministru. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aceeaşi preocupare pentru transparenţă o avem şi noi, Guvernul. De aceea, aş vrea să vă dau două explicaţii: în primul rând, nu din faptul că nu suntem transparenţi nu am dori să punem acest număr aici, ci datorită faptului că ar exista posibilitatea ca, în cursul exerciţiului bugetar, să se schimbe, să se întâmple modificări, să se facă reorganizări, dar, într-adevăr, aşa cum spuneţi şi dumneavoastră, este esenţial să se ştie exact câţi sunt aceşti ordonatori de credite şi care este denumirea lor. În acest sens, suntem de acord cu propunerea dumneavoastră, în sensul de a introduce o listă la începutul anexei 3 care să enumere toţi ordonatorii principali de credite în aşa fel încât să se ştie clar care sunt aceştia. Legat de afirmaţia pe care aţi făcut-o cu bugetul culturii, aş vrea să vă reamintesc că, de anul acesta, procesul de descentralizare a început şi în acest domeniu, şi anume sumele care sunt reflectate în bugetul de stat ca atare, sigur, ele sunt în mod comparativ mai mici decât cele de anul trecut, dar ele trebuiesc analizate în comun, împreună şi cu sumele alocate cu această destinaţie bugetelor locale, un număr de peste 17 unităţi din 9 judeţe şi municipiul Bucureşti au trecut în subordinea autorităţilor locale cu sumele respective, iar, făcând analiza comună a bugetului de stat şi a bugetelor locale la această acţiune a culturii, vom observa că există o creştere a cheltuielilor cu această destinaţie. Aş vrea să concluzionez deci că suntem de acord cu această modificare în sensul unei liste de cuprins la începutul anexei 3, care să aibă în vedere toţi ordonatorii de credite. Vă mulţumesc pentru această remarcă. |
|
Poftiţi, domnule deputat. Cu privire la acest amendament? Vă rog. Întrebasem mai înainte şi nu a fost nimeni doritor. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Cu privire la art.12, unde avem şi noi amendament şi sunt de fapt mai multe amendamente ale grupurilor parlamentare şi cred că, în sfârşit, avem un răspuns corect al Ministerului Finanţelor Publice că a revenit asupra modului în care s-a gândit de fapt la bugetul anului 2001 să împartă ordonatorii principali de credite pe autorităţi publice şi administraţia publică centrală, aşa cum, de altfel, sunt definite în Constituţie sau în alte legi speciale, numai că noi am fi vrut la art.12, în final, aşa cum este făcut amendamentul, toate autorităţile publice să fie tratate la fel, nediscriminatoriu şi nu numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Administraţia Prezidenţială. Mulţumesc. |
|
Mai doreşte cineva să intervină la acest amendament? Rog şefii grupurilor parlamentare să poftească în sală toţi deputaţii şi senatorii, pentru că s-au subţiat rândurile. Stimaţi colegi, deputaţi şi senatori, care vă aflaţi în foaier, vă rog să poftiţi în sala plenului. (Acţionează butonul soneriei pentru chemarea parlamentarilor în sală.) |
|
- după o foarte scurtă pauză |
|
Stimaţi colegi, insist să poftiţi în sală, pentru că altfel vom fi obligaţi să facem apel nominal. Rog secretariatul tehnic al celor două Camere să-mi aducă listele cu deputaţii şi senatorii, să începem apelul nominal. Începem apelul cu Camera Deputaţilor. |
|
Domnul Borbély László: Revenim. |
|
Domnule secretar, am rugămintea să întrerupeţi apelul, pentru că între timp s-a refăcut cvorumul. Deputaţii care n-au fost prezenţi să vină la dumneavoastră şi să-şi înscrie prezenţa. |
|
Da, vă rog. |
|
Întrucât la Senat prezenţa este mai bună le rezervăm plăcerea apelului după pauză, dacă nu vom avea cvorum. Vă rog să vă luaţi locurile în sală, stimaţi parlamentari! Stimaţi colegi, Vă rog să poftiţi în sală cei care v-aţi înregistrat prezenţa la apel şi vă rog insistent să vă reluaţi locurile. Stimaţi colegi, Am rămas la exprimarea votului asupra amendamentului formulat de colegii noştri de la PRM. Aţi auzit şi argumentele domniilor lor. Aveţi şi argumentele comisiei cu privire la amendamentul nr.20 de la pag.8, de la Amendamente respinse. Supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor noştri de la PRM. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul asupra amendamentului prezentat de domnul deputat Bălăeţ. 78 de voturi pentru. Împotrivă? 168 de voturi împotrivă. Abţineri? Stimaţi colegi, amendamentul a fost respins cu 168 de voturi împotrivă, 78 pentru, nici o abţinere. La art.12 alin.3? Domnul deputat Boc, din partea Grupului parlamentar al PD. |
|
Domnule preşedinte, La art.12 alin.3, avem un amendament din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, amendament care se regăseşte şi în formularea propusă de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi a Senatului. În consecinţă, va fi vorba despre acelaşi conţinut. Amendamentul nostru se fundamentează pe principiul separaţiei puterilor în stat, principiu asimilat de Constituţia României din 1991 şi găsit în multiple decizii ale Curţii Constituţionale. În ce sens? Se spune în art.12 că numărul de posturi de care dispun ordonatorii principali de credite se vor aproba numai cu avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, lucru corect. Numai că, legat de acest aviz al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, se prevede în finalul alin.3 că acest aviz nu se solicită ordonatorilor principali de credite de la Camera Deputaţilor, Senat şi Administraţia Prezidenţială. Noi considerăm că prin această formulare din art.12 alin.3 se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi într-o formă mascată, voalată avem de-a face cu o subordonare politică a autorităţilor publice independente. De aceea, noi am solicitat ca acest aviz dacă nu se cere Camerei Deputaţilor, Senatului şi Administraţiei Prezidenţiale să nu se ceară nici Curţii Supreme de Justiţie, Curţii Constituţionale, Ministerului Public, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi. pentru că, în realitate, vă spun, prin acest articol încălcăm separaţia puterilor în stat, asigurăm un tratament discriminatoriu inegal diferitelor autorităţi publice, or, statul de drept trebuie să se definească printr-un tratament echilibrat şi corect al tuturor autorităţilor publice. În consecinţă, vă supunem acest amendament spre aprobare, domnule preşedinte. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină în favoarea acestui amendament? Nu. Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. De fapt, prin acest amendament se propune o extindere a exceptării avizării ştatelor de funcţii de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. În fapt, numărul de posturi la fiecare ordonator principal de credite este în anexă. Fiecare este foarte bine delimitat şi se spune exact câte numere de posturi sunt în fiecare anexă. Munca Ministerului Muncii este o muncă tehnică care ne ajută să corelăm aceste cifre pentru fundamentarea cheltuielilor cu această destinaţie în bugetul de stat. Statele de funcţii ale ordonatorilor de credite sunt necesare Ministerului Finanţelor, ele constituind o sursă de date ce poate să fie utilizată în fundamentarea cheltuielilor de personal cu ocazia elaborării proiectului. De aceea, considerăm că avizul Ministerului Muncii este de folos şi este, zicem noi, conform legii. Mai mult, aş vrea să subliniez faptul că dacă s-ar aproba această extindere a exceptării, ea ar veni în contradicţie cu art.6 alin.2 din Legea finanţelor publice. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnule deputat Boc, poftiţi. Stimaţi colegi, Domnii deputaţi care forţează bugetul în banca ministerială, vă rog frumos lăsaţi miniştrii să-şi construiască bugetul după principiile rigorilor financiare. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu am găsit în răspunsul oferit de domnul ministru al finanţelor explicaţia care să ne lămurească de ce la Camera Deputaţilor şi la Senat şi la Administraţia Prezidenţială nu se cere acest aviz, în timp ce, de exemplu, la Curtea Supremă de Justiţie, la Curtea Constituţională, adică la aceste autorităţi care sunt independente, potrivit Constituţiei, se cere acest aviz, este vorba de un aviz pentru a aproba în limita maximă un anumit număr de posturi şi o anumită sumă. Deci este vorba totuşi de o putere discreţionară pe care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale o are şi acest minister, evident, ar putea influenţa politic şi subordona politic aceste autorităţi independente. Şi pentru a-i răspunde domnului ministru că nu se încalcă legea, ci dimpotrivă nu se respectă o lege în vigoare, îi aduc drept argument articolul 49 din Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, lege care spune: 1) "Curtea Constituţională are nu buget propriu care face parte integrantă din bugetul de stat. 2) Proiectul de bugetul se aprobă cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor de plenul Curţii şi se înaintează Guvernului pentru a fi inclus direct în proiectul bugetului de stat supus legiferării." Altfel spus, avem exact aceeaşi reglementare ca şi la Camera Deputaţilor, ca şi la Senat. Şi asemenea reglementări găsim şi la Administraţia Prezidenţială şi la Curtea de Conturi şi la Curtea Supremă de Justiţie. Deci, de ce nu se respectă legea în toate situaţiile şi s-a ales doar Camera Deputaţilor, Senatul şi Administraţia Prezidenţială şi nu şi celelalte autorităţi politice pentru care, repet, avem text de lege. Vă mulţumesc. |
|
Da. Domnul deputat Bolcaş şi apoi domnul deputat Nicolaescu. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Problema ridicată de domnul deputat Boc este o problemă ridicată în parametrii juridici. Numai că aici noi discutăm Legea bugetului care priveşte finanţele publice care nu prea are legătură cu logica juridică totdeauna. Aşa că între principiul separaţiei puterilor şi modalitatea în care Legea bugetului prevede avize obligatorii pentru anumite situaţii este o totală nelegătură. Lucrurile sunt foarte simple privite nu prin prisma principiului separaţiilor puterilor, ci prin prisma unor principii bugetare simple. Şi anume, faţă de bugetul de stat, Camera Deputaţilor şi Senatul îşi aprobă singure, autonom, un buget propriu şi aceasta dă caracterul de autonomie şi o scuteşte de aceste avize, care pentru noi ar fi o birocraţie inutilă şi, dimpotrivă, ne-ar putea pune sub tutela executivului, dacă ar trebui să cerem aceste avize. Spune autorul amendamentelor: păi de ce să nu lărgim, că şi alte instituţii au bugete proprii. Şi le-a citit. Dar, textul exact care a fost citit este aşa: " buget propriu în cadrul bugetului de stat". Şi atunci evident că avizele sunt necesare. Textul care există în Legea bugetului este juridic şi corect şi din punct de vedere bugetar şi din punct de vedere, dacă vreţi, principial constituţional, dacă vrem să înţelegem Constituţia ca pe un întreg al său. Sunt împotriva amendamentului propus. (Aplauze) |
|
Domnul deputat Boc. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru că mi-aţi dat posibilitatea să am o obiecţie la formula propusă de domnul avocat Bolcaş, un distins coleg, de altfel, şi să menţionez faptul că dânsul a indus în eroare auditoriul folosind un argument speculativ, sofistic. În ce sens? Adică din ceea ce aţi spus dumneavoastră, domnule deputat Bolcaş, înseamnă că avem autorităţi publice, vorba lui Caragiale, unele mai autonome decât altele. Nu, domnule Bolcaş, toate autorităţile publice sunt independente. Camera Deputaţilor este mai autonomă decât Curtea Supremă de Justiţie sau decât Curtea Constituţională?! Nu veţi găsi un asemenea lucru în textul Constituţiei, domnule avocat. Şi puterea legislativă şi puterea executivă şi puterea judecătorească au un anumit raport stabilit prin Constituţie şi nu unele sunt mai autonome decât altele. Dacă noi ne votăm bugetul, asta nu înseamnă că, de exemplu, Ministerul Finanţelor împreună cu Ministerul Muncii nu ar avea dreptul să avizeze statele de funcţii. Dar, dacă n-o face la noi, să nu o facă nici la celelalte autorităţi independente. Aţi mai spus dumneavoastră că noi nu suntem subordonaţi executivului, adică noi, cei din Camera Deputaţilor şi din Senat. Per a contrario să înţelegem că cei de la Curtea Constituţională, de la Curtea Supremă de Justiţie pot fi subordonaţi executivului?! Iată ce înseamnă faptul că dumneavoastră nu înţelegeţi în profunzime substanţa principiului separaţiei puterilor în stat, principiu care asigură coerenţa oricărui sistem de drept. Deci lipsa subordonării faţă de executiv corelată cu autonomia relativă trebuie să fie nişte principii care fac parte din orice buget de stat. De asemenea, aţi spus dumneavoastră că acele bugete de la Justiţie şi de la Curtea Constituţională fac parte din bugetul de stat, în timp ce acesta de la Camera Deputaţilor şi de la Senat nu face parte din bugetul de stat? Nu, sunt partea integrantă a aceluiaşi buget. Deci nu putem spune că unele, tot în limbajul lui Caragiale, fac parte din bugetul de stat mai mult decât celelalte. Toate fac parte din bugetul de stat şi trebuie tratate cu aceeaşi monedă, dacă dorim, într-adevăr, să respectăm rigorile statului de drept. |
|
Staţi pubţin, domnule Bolcaş. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Iertaţi-mă, s-a rostit numele meu de 4 ori, e dreptul meu. |
|
Şi vreţi 4 drepturi la replică? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Sigur. |
|
Da. Vă dau un minut jumătate. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnilor colegi, Mi s-a rostit numele de 4 ori şi o dată am fost apelat cu "domnule avocat". Deci de 5 ori. Este dreptul meu să răspund. Vă mulţumesc pentru atâta atenţie. O merit. (Aplauze) |
|
Domnul deputat Nicolaescu. |
|
Domnul Eugen-Gheorghe Nicolaescu: Întrucât şi Grupul parlamentar al PNL are amendament la acest articol 12 alin.3 şi l-am susţinut mai devreme, încercam să remarc că Ministerul Finanţelor şi-a dat seama de greşeala pe care a făcut-o că a scos lista ordonatorilor principali de credite în bugetul pe anul 2002 faţă de bugetul pe anul 2001, şi cred că va corecta acest lucru prin introducerea anexei, cu ordonatorii principali de credite grupaţi, aşa cum cred că este corect, pe autorităţi publice care au un alt nivel de competenţă şi ceilalţi ordonatori principali de credite. Dar problema este alta. Şi fondul problemei este altul. Separarea acestor ordonatori principali de credite, unii mai frumoşi şi alţii mai urâţi, în ceea ce priveşte autorităţile publice, conduce la abuzuri. Şi unul dintre abuzuri a fost săvârşit chiar în această sală. Şi anume, atunci când s-a diminuat bugetul Curţii de Conturi pentru anul 2001 fără să se ia în consideraţie că această instituţie era o autoritate publică care îşi întocmea buget propriu şi cu avizul executivului, dacă voia sau nu voia să-l dea, devenea anexă la bugetul de stat. Sigur că atunci, la presiune politică, bugetul Curţii de Conturi a fost modificat şi s-a ajuns unde s-a ajuns. Dacă vom continua în aceeaşi manieră şi nu vom pune aceste autorităţi publice pe locul care îl merită, abuzurile vor fi în continuare permise. Cred că este un argument de fond şi de care trebuie să ţinem cont. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Ionel Olteanu din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor deputaţi şi senatori, Cred că discuţia a fost prelungită prea mult, există incoerenţe în argumentarea autorului amendamentului, în sensul că principiul separaţiei puterilor în stat nu înseamnă neapărat să echivalăm toate autorităţile publice din perspectiva Legii bugetului, de exemplu. Pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie reamintit că separaţia puterilor în stat înseamnă posibilitatea pentru acele autorităţi publice care sunt puteri în stat de a fi ordonatori de credite. Această posibilitate există, este instituită din lege. Iar, pe de altă parte, avizul Ministerului Muncii este decât, aşa cum s-a spus, un aviz tehnic, un aviz consultativ şi nu împietează cu nimic independenţa acelor autorităţi publice care sunt recunoscute ca atare de Constituţie. Este evident că nu putem asimila Consiliul Legislativ cu Curtea Supremă de Justiţie şi, prin urmare, amendamentul este el însuşi incoerent în argumentarea pe care o promovează. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule Boc. |
|
Nu pot decât să îmi afirm consternarea faţă de faptul că domnul preşedinte al Comisiei juridice, acela care a fost de acord în comisiile reunite, în unanimitate, să propunem şi să susţinem în plenul Camerei acest amendament astăzi pe cu totul şi cu totul altă argumentare, domnia sa susţine un punct de vedere contrar. Deci, dacă există totuşi o rigoare juridică, solicităm membrilor Comisiei juridice, cel puţin abţinerea, dacă nu o dezicere faţă de un raport, faţă de un amendament existent în raportul nostru pentru a şti altădată cum să lucrăm în Comisia juridică. Argumentele pe care le-am formulat sunt argumente care au fost prezentate şi în comisiile reunite, au fost acceptate de către colegii noştri jurişti, astăzi rămâne ca dumneavoastră să daţi un vot de încredere Comisiei juridice sau vot de neîncredere acestei comisii a Parlamentului. |
|
Staţi puţin ca să intervină şi domnul deputat Sassu şi pe urmă... Cât priveşte revenirea la greşeală, vă aduc aminte că nu mai târziu decât ieri, cineva din partea aceea se lăuda cu faptul că este o calitate revenirea la o greşeală. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Chestiunea este mult mai simplă. Aceste autorităţi publice, conform Constituţiei, au o anumită independenţă, o anumită autonomie şi această autonomie nu poate fi reală atâta vreme cât ea nu este şi financiară. Se ştie foarte bine că atâta vreme cât bugetul unei instituţii este controlat de către Guvern, atâta vreme cât numărul de posturi şi modul în care îşi organizează structura, în consecinţă, este controlat de Guvern prin buget, aceste autorităţi nu sunt independente, autonome. Constituţia prevede, în mod expres, acest lucru. De aceea, cred că amendamentul depus de domnul Emil Boc este valabil şi este corect şi este în spirit consituţional. Or, enumerarea numai a unor instituţii este, după părerea mea, total în afara spiritului Constituţiei. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Olteanu doreşte să-şi exprime poziţia. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi cer scuze, nu interveneam decât dacă nu era intervenţia domnului deputat Boc. sigur că noaptea este un sfetnic bun pentru toţi şi, în general, gândeşti mai bine după ce reflectezi mai mult, dar pe de altă parte, spre liniştea domnului deputat Boc, sigur că fiecare poate să voteze, eventual să se abţină în cazul în care descoperă argumente noi. Dintr-o asemenea perspectivă, argumentaţia pe care am încercat s-o promovez rămâne totuşi, pentru că nu poţi compara, nu poţi asocia autorităţile respective, punându-le pe picior de egalitate, câtă vreme natura lor juridică este diferită. Or, domnul deputat Boc ar fi trebuit să restrângă amendamentul doar la autorităţile care reprezintă puteri în stat. Oricum incoerenţa rămâne, cred eu. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Vă reamintesc că amendamentul domnului deputat Bălăeţ se află în raportul amendamentelor respinse de la pct.24. Aţi auzit argumentele pro şi contra. Eu mi-aş permite să vă reamintesc că acest amendament a fost ... această soluţie pe care iniţiatorii o promovează acum a fost introdusă în cursul anului trecut, ea s-a aplicat un an fără a se înregistra nici un fel de convulsii, nici un fel de afectări ale autorităţilor invocate aici. Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bălăeţ. Pardon, amendamentul este al domnului deputat Boc, îmi scer scuze că v-am răpit paternitatea, din partea Grupul parlamentar al PD, susţinut de PNL. Cine este pentru? 32 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Regret, stimaţi colegi, votul nu întruneşte cvorumul de lucru. (Vociferări în sală) Înseamnă că nu votaţi toţi cei din sală. S-a votat pentru amendament 32 de persoane. Vă rog să vă exprimaţi votul. Domni deputaţi, din sală: Să fie numărate şi voturile contra. |
|
Voturi împotrivă? 214 voturi împotrivă. Abţineri? Deci, cu 214 voturi împotrivă, 32 pentru şi 17 abţineri, amendamentul a fost respins. Dacă la art.12 mai sunt alte probleme? Nu. Supun votului dumneavoastră atunci pentru alin.5 de la art.12 amendamentul 6 de la pag.3 al comisiei. Stimaţi colegi, am întrebat dacă la art.12 mai sunt probleme? Poftiţi. Deci, v-aş ruga să fiţi atenţi la lucrări. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi propunem eliminarea alin.4 de la art.12, având în vedere faptul că Legea nr.188/1999 este în vigoare, obligaţiile funcţionarilor publici prevăzute de această lege sunt deja puse în aplicare şi este firesc şi normal ca şi drepturile prevăzute de aceeaşi lege să le fie acordate, corelat cu programul de combatere a corupţiei. Menţionăm faptul că aceste drepturi şi pentru acest an sunt supendate. Şi cea de-a doua lege vizată de acest alineat, vreau să vă atrag atenţia că este lege votată în 2001. Deci este pe baza programului de guvernare al actualului cabinet şi este inexplicabil pentru noi cum se votează legi în Parlament pe care aceeaşi majoritate le impune a fi încălcate. Vă mulţumesc. |
|
da. Domnul Sassu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Faţă de argumentaţia dinainte nu aş vrea să spun decât câteva lucruri. Este o suspendare a unor drepturi care se prelungeşte, iată, încă un an de zile. practic, prin aceasta, funcţionarii publici nu îşi au acele drepturi pe care partea a doua a legii, faţă de obligaţii, le prevede şi, în ultimul rând, aş vrea să spun că argumentaţia care este dată pentru respingerea amendamentului nu este valabilă, pentru că aici se spune că, la această suspendare, s-a avut în vedere considerarea mecanismului de creştere a salariului personalului bugetar, astfel încât evoluţia să ţină cont de inflaţie. acest lucru se poate face, chiar şi, sau cu atât mai mult, dacă această lege se aplică. Până la urmă este vorba de a pune în vigoare o lege pe care împreună am votat-o şi prin care am prevăzut anumite lucruri, iar suspendarea pe mai bine de un an jumătate a acestor drepturi este total împotriva concepţiei şi votului dat de dumneavoastră în perioada aceasta. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Bolcaş, deci cu privire la art.12 alin.4. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, Pentru identitate de raţiuni pentru care am susţinut proiectul bugetului şi am cerut respingerea unor amendamente, pentru ca să dovedesc că sunt consecvent cu mine însuşi, nu astfel cum sunt redactorii acestui proiect de buget, precum şi membrii comisiei de finanţe, care se baladează în ceea ce priveşte folosirea unuia şi aceluiaşi argument când pro şi când contra, vă demonstrez foarte simplu că acest text este neconstituţional şi nu are ce căuta într-o lege a bugetului. Până acum am vorbit şi am arătat că dacă anumite probleme sunt prinse într-o lege specială creatoare de venituri bugetare sau, dimpotrivă, creatoare de cheltuieli, acesta este creator de venituri bugetare prin abţinere, prin instituirea suspendării unor drepturi, ele nu sunt de competenţa bugetului de stat de a fi modificate. De data asta, prin Legea bugetului de stat, se intervine direct şi operativ în ceea ce priveşte nişte drepturi salariale. Din punct de vedere social, adaug pe care iarăşi le suspendă. Păi, nu vă supăraţi, dar oamenii şi mai ales funcţionarii publici nu mănâncă suspendări. Vă rog să eliminaţi acest text din Legea bugetului pentru că nu-şi are locul acolo. Dacă aveţi curajul, suspendaţi oamenilor care sunt acum în stradă drepturile pe care le pretind printr-o lege specială, dar n-o strecuraţi prin intermediul bugetului de stat. Suntem de acord cu amendamentul şi din punctul de vedere formal juridico-financiar, dar mai ales din punctul de vedere al consistenţei sale materiale şi a consecinţelor sale. Mulţumesc. |
|
Domnule deputat, poftiţi, aveţi cuvântul! |
|
Aş dori şi eu să susţin eliminarea acestui articol, cu atât mai mult cu cât în Legea bugetului de stat apar nişte salarii medii care sunt sub limita decenţei, vorbesc iarăşi în numele personalului medical, un medic primar gradul I - 5,5 milioane; nu doresc ca să fie tratat cineva la nivelul acesta şi am făcut şi noi, Comisia de sănătate, un amendament privind aceste niveluri de salarizare, la care ni s-a răspuns la respingere, vom relua discuţia, că nu fac obiectul bugetului. Cu atât mai mult, în aceste condiţii, se impune respingerea acestui articol care nu face decât să priveze oamenii de nişte drepturi salariale minime. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat Ifrim. Dacă mai doreşte cineva să intervină. Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să răspundeţi la acest amendament. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Un comentariu de ordin general şi un comentariu de fond. Bugetul de stat se constituie şi este aprobat din legi, inclusiv din legi speciale. Şi, ca atare, prin prelungirea unor texte din anumite legi speciale, ele pot fi puse în valoare în legea anuală a bugetului de stat. Este şi cazul acestui art.12 alin.4 care vine şi preia din Legea 33/2001 un articol prelungindu-i valabilitatea până la finele anului 2002. Al doilea comentariu este legat de faptul că această prelungire are la bază unele cheltuieli care ar fi de nivelul aproximativ a 650-700 de miliarde de lei şi, sigur, datorită austerităţii în care a fost construit bugetul pe anul 2002, Guvernul a considerat necesar ca, până la finele anului 2002, să fie prevăzute în continuare aceste prevederi ale art.III din Ordonanţa nr.33. Aş vrea să menţionez însă că în bugetul de stat pe anul 2002 au fost prevăzute fonduri pentru creşterea veniturilor salariale în raport cu evoluţia ratei inflaţiei. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Sassu. Poftiţi! |
|
Domnule ministru, eu atunci nu mai înţeleg. Dacă aceste fonduri au fost prevăzute, de ce trebuie suspendate termenele respective, prelungirea suspendării termenelor respective? Pe de altă parte, ceea ce domnul Bolcaş vă spunea, era o chestiune de, să zic, ierarhia legilor, Legea bugetului, care este lege ordinară, există clar o ierarhie în Constituţie, şi printr-o lege ordinară nu se pot face modificări într-o lege organică. Despre asta este vorba. A apela la un subterfugiu cum că, de fapt, se prelungeşte un termen al unei ordonanţe de urgenţă, ţineţi cont de faptul că acea ordonanţă de urgenţă a modificat o lege organică şi, în consecinţă, este şi ea o lege organică. Aşa că în ceea ce se spunea aici legat de neconstituţionalitatea acestei prevederi, rămâne valabilă chiar dacă, într-adevăr, bugetul se bazează pe legi în vigoare, asta nu înseamnă însă că le poate modifica acolo unde nu poate prin Constituţie să aducă modificări. Şi, repet, revenind la primul argument, dacă banii sunt, atunci argumentul dumneavoastră că nu rezistă la acea creştere salarială de care este nevoie, nu stă în picioare. Deci, ori nu sunt bani, şi atunci discutăm despre austeritate, ori sunt bani şi atunci puneţi în vigoare legea respectivă. Oricum, una peste alta, acest articol este neconstituţional, aşa cum s-a susţinut aici. Vă mulţumesc. |
|
Domnule ministru, doriţi să elucidaţi această aparentă contradicţie? |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Prin acest articol, aici, am dorit de fapt să creăm o echitate între funcţionarii publici şi cei din învăţământ. Prin acest articol, prima de vacanţă se acorda doar funcţionarilor publici şi nu celor din învăţământ. Având această restricţie datorită constrângerilor bugetare pe care le avem, am prelungit această exceptare şi pe parcursul anului 2002 în aşa fel încît atât funcţionarii, cât şi cei din învăţământ să nu beneficieze de această primă de vacanţă. Repet, este o aprobare a Guvernului, este o măsură luată de către Guvern tocmai pentru a ne încadra în deficitul bugetar şi ţinând cont de condiţiile acestea de austeritate care le-am avut în bugetul pe 2002 să putem să răspundem acestui criteriu de încadrare în deficitul de 3% pe anul următor. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Bolcaş. |
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Pentru a chibzui şi asupra votului domniilor voastre e o problemă de constituţionalitate care afectează însăşi valabilitatea unui buget care poate să fie votat sau poate să nu fie votat. Chiar dacă validaţi acest text pe care-l propunem noi ca neconstituţional, pentru că nu poţi modifica o lege organică într-un asemenea mod, prelungirea unui termen de valabilitate e multiplicarea unei legi... Sigur că hotărârea luată, legea adoptată este susceptibilă de a fi atacată la Curtea Constituţională. Rog reprezentanţii Comisiei de buget-finanţe şi ai Comisiei juridice, precum şi pe domnul ministru să chibzuiască asupra acestei probleme. Vă mulţumesc. |
|
Doreşte să intervină şi domnul deputat Gaspar. Poftiţi, domnule deputat! |
|
Stimaţi colegi, Totdeauna când vorbim despre legile organice, trebuie să ne uităm în Constituţie şi să vedem care sunt domeniile rezervate legilor organice. Aici este vorba de o ordonanţă de urgenţă care se referă la probleme de salarizare. Toate legile cu privire la salarizare sunt legi ordinare. Legea bugetului este şi ea o lege ordinară. În plus, ceea ce spuneaţi dumneavoastră, că se creează fonduri speciale prin legi speciale, se creează drepturile, dar atâta timp cât în buget, şi bugetul se construieşte pe legi, nu se prevede această posibilitate de plată, rămân în aer pur şi simplu. Deci consider că, în mod normal, s-a prevăzut includerea în buget a acestei dispoziţii pentru a da posibilitatea ca, într-adevăr, să devină textul operaţional. |
|
Domnul deputat Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Ceea ce s-a spus aici este totalmente şi n-aş vrea să le iau în considerare deci, dacă Legea bugetului se bazează pe legi, atunci Guvernul este obligat să respecte legile respective. Nu se poate să nu aloce banii respectivi. Chestiunea în sine nu stă în picioare. Pe de altă parte, aici chestiunea e foarte simplă, nu este legea despre care vorbim, şi care este legea statutului funcţionarului public, nu este o lege de salarizare, ci este o lege care prevede obligaţii şi drepturi. Este cu totul altceva! Că această chestiune se referă la prelungirea unui termen de neaplicabilitate a unor drepturi şi nu a unora care sunt întâmplător salariale, dar sunt drepturi! Despre această temă discutăm. Nu discutăm despre salarii, discutăm despre drepturi prevăzute într-o lege, şi anume o lege organică. |
|
Dacă doreşte cineva să mai intervină. Domnule ministru, mai doriţi să daţi vreo explicaţie? Nu. Stimaţi colegi, aţi audiat toate argumentele în susţinerea amendamentului 25 cu privire la art.12 alin.4. Stimaţi colegi, este vorba despre un amendament care doreşte să elimine alin.4 al art.12. Vă reamintesc ce spune acest text: "Termenele prevăzute la art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.33/2000 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti, aprobate prin Legea 386/2000, se prelungesc până la 31 decembrie 2002." Colegii de la P.N.L. şi P.D. doresc eliminarea acestui text. Aşi ascultat explicaţiile care le-a dat domnul ministru, găsiţi în capitolul "Amendamente respinse", la poz.25, explicaţiile comisiei. În consecinţă, vă rugăm să vă exprimaţi prin vot asupra acestui amendament. Cine este pentru? 41 voturi pentru amendament. Împotrivă? 204 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 204 voturi împotrivă, 41 voturi pentru şi 2 abţineri, a fost respins amandamentul. Dacă mai sunt observaţii sau propuneri la art.12. Poftiţi, domnule deputat Ifrim. |
|
O problemă de formă: la art.12 s-a făcut amendamentul "Plata premiului anual aferent anului 2002 pentru personalul din instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat ori din bugetele locale sau din venituri exrabugetare şi alocaţii din bugetul de stat şi bugetele locale, se efectuează din prevederile bugetare pe anul 2003, începând cu luna ianuarie 2003." Este corectă motivaţia comisiei. Se propune respingerea amendamentului încât acesta a fost reformulat şi se găseşte la nr.crt.6 din anexa 1 "Amendamente admise". Real! Dar în aceste condiţii, art.12 alin.5 nu-şi mai are obiectul. Şi aş spune să renunţe la el întrucât se creează o contradicţie. |
|
Domnule ministru Tănăsescu, aţi reuşit să pregătiţi răspunsul? |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Aşa cum am spus, acest art.12 alin.5, el trebuie să rămână în textul legii. El a fost reformulat şi a fost admis de către Comisia de buget-finanţe şi vreau să-l citesc aşa cum a fost el admis: "Plata premiului anual aferent anului 2002 pentru personalul din instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat şi din bugetele locale sau din venituri extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat şi bugetele locale se efectuează din prevederile bugetare pe anul 2003, începând cu luna ianuarie." Noi considerăm că acest text trebuie să rămână în proiectul Legii bugetului de stat, sub forma în care a fost modificată de către comisie. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Ifrim. |
|
Domnule ministru, cu tot respectul pentru profesionalitatea dumneavoastră, v-aş ruga să ne explicaţi în conţinut, deoarece după text nu înţeleg, este acelaşi text, ce reprezintă amendamentul admis cu nr.6 faţă de art.12 pe care îl propuneţi să rămână. Care este substratul acestei decizii a dumneavoastră, deoarece, ca nespecialist, nu pot să-mi dau seama ce înseamnă. |
|
Doreşte să intervină şi domnul senator Constantinescu şi poate răspundeţi şi domniei sale. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu am să mă refer la amendamentul nostru, al grupurilor parlamentare P.N.L., de la nr.crt.26, prin care solicităm extinderea acestui articol cu o prevedere valabilă în cazul execuţiei pozitive a bugetului, cu disponibilizarea de resurse, caz în care acestea să poată fi folosite pentru plăţi anticipate până la 31.XII.2002, la propunerea ordonatorilor principali de credite, prin hotărâre a Guvernului. Evident, sunt exceptaţi ordonatorii principali de credite care au statut de autorităţi publice, care pot efectua plăţile fără avizul Guvernului, potrivit argumentaţiei de la un amendament precedent. Din punctul nostru de vedere, argumentaţia pentru respingerea acestui amendament nu se susţine atâta vreme cât prin Legea bugetului suntem dispuşi să amendăm orice lege existentă, organică, ordinară şi aşa mai departe, faptul că intervenim aici şi spunem: "Nu! Legea finanţelor publice nu ne dă voie!", eu cred că în asemenea argumentaţie putem să introducem şi acest amendament. Tocmai prin Legea bugetului pe anul acesta putem permite această facilitate. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: De fapt, la art.12 alin.5, sunt două tipuri de amendamente. Am să răspund mai întâi primului amendament care a fost făcut, de respingere, şi susţinerea noastră de rămânere în contextul legii a acestui amendament. Propunerea Comisiei de buget-finanţe a fost ca textul să fie mai bun şi să fie în conformitate cu Legea finanţelor publice. În acest sens, la rândul 3, s-au introdus cuvintele după "publice, finanţate integral", cuvintele "din bugetul de stat şi din bugetele locale". Acesta este amendamentul care a fost propus şi acceptat de către Comisia de buget-finanţe. Şi, repet, ele sunt în concordanţă cu prevederile Legii finanţelor publice nr.72. Tot la art.12 alin.5, referitor la amendamentul propus de către Grupul parlamentar P.N.L., aş vrea să fac următoarele comentarii: Potrivit prevederilor art.41 din Legea nr.72 a finanţelor publice, în cazul unor credite bugetare care nu se mai justifică, urmare a desfiinţării sau a amânării unor sarcini, ordonatorii principali de credite au obligaţia să solicite Ministerului Finanţelor anularea creditelor respective. Aş vrea să precizez că prevederile legale în vigoare prevăd posibilitatea ca din economiile realizate din reducerea cheltuielilor de personal, să se acorde personalului premii în cursul anului, în limita a 2% din fondul de salarii prevăzut la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. Plecând de la aceste argumentaţii, propunem ca acest amendament la art.12 alin.5 să fie respins. Mulţumesc. |
|
Domnule deputat Tudor Marcu, aveţi cuvântul! |
|
Îmi prmiteţi, domnule preşedinte! Vă mulţumesc foarte mult. Înclin să cred că domnul ministru are dreptate, dar nu din punctul de vedere care l-a exprimat domnia sa, ci din următorul: că amendamentul propus de P.N.L. se bazează pe o utopie. Nu va fi execuţie pozitivă a bugetului! Pentru că eu n-am cunoscut în 11 ani aşa ceva. Şi nu se prevăd aceste execuţii pozitive nici în anul acesta. Cu toată bunăvoinţa, votăm utopii. În afară de aceasta, nici nu ştiu ce înseamnă clar execuţia pozitivă a bugetului. Adică, îl terminăm, îl executăm? Cred că e nefericită definiţia. Dar, oricum, ceva pozitiv care să determine suplimentarea bugetelor pentru diferite ministere eu n-am văzut până acum decât numai cât să supravieţuiască şi nici măcar la limita solicitărilor din bugetele propuse spre votare la începutul anului bugetar. Aşa că ne-am chinuit degeaba! Vă mulţumesc. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu. Stimaţi colegi, Întrucât în ceea ce priveşte alin.5 al art.12 există, pe de o parte, amendamentul comisiilor de buget şi, pe de altă parte, alte două amendamente care reformulează textul într-un sens diferit, urmează, potrivit Regulamentului, să supun votului întâi amendamentul comisiei. Dacă acesta este adoptat, celelalte amendamente se socotesc respinse. Numai că pentru a vota amendamentul, noi avem nevoie de un cvorum de lucru care, din păcate, nu se întruneşte. Vom exprima votul după pauză, însă îmi permit să vă aduc aminte, stimaţi parlamentari, că dezbatem şi adoptăm bugetul de stat şi că nu este admisibil ca după un apel în care au răspuns prezent 272 de deputaţi, deci întrunind cvorumul comun de lucru, acum să fim în situaţia de a nu avea cvorum. Nu credem că printr-o asemenea poziţie faţă de legea esenţială a statului creăm o bună imagine Parlamentului. V-aş ruga insistent, dovediţi responsabilitate şi prezentaţi-vă în sală pentru a dezbate această lege importantă, după pauză. Pauza este până la ora 14,00. |
|
După pauză |
|
Stimaţi colegi, Reluăm şedinţa. Am înţeles că reprezentantul PRM-ului, domnul deputat Stanciu, are de ridicat o chestiune de procedură. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În această pauză, în calitatea mea de preşedinte al Comisiei de învăţământ, mi s-a adus la cunoştinţă un fapt regretabil, pe care sunt convins, domnule preşedinte, că nu îl cunoaşteţi. Acest lucru schimbă complet caracterul şedinţei noastre de astăzi, din şedinţă publică, conform Constituţiei, art. 65 alin. 1: "Şedinţele celor două Camere sunt publice". Iar art. 129 din Regulament: "Şedinţele Camerei Deputaţilor sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea preşedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, ca anumite şedinţe să fie secrete". După ştiinţa mea, nu s-a produs un astfel de vot. Ca atare, şedinţa Camerei Deputaţilor şi Senatului este o şedinţă publică, iar un număr de cetăţeni au depus ieri cereri, înregistrate la secretarul general, şi le-a fost refuzată cererea. Mai precis, au fost admişi în sală şi apoi evacuaţi. Cred, domnule preşedinte, că este o atingere gravă adusă Constituţiei şi, respectiv, credibilităţii forului nostru. Nu avem nimic de ascuns, grupul respectiv nu s-a purtat turbulent, spre a fi evacuat din sală, şi vă rog să luaţi măsurile de rigoare, spre a intra în prevederile Constituţiei şi regulamentului. Vă înaintez cererea pe care au depus-o ieri la secretariatul general. |
|
Stimaţi colegi, Eu am fost informat că un grup de vreo 5 sau 7 reprezentanţi ai sindicatelor aici înscrise au fost prezenţi în sală. A venit ulterior un alt grup şi li s-a spus că tocmai se suspendă şedinţa şi să revină după pauză. N-au mai revenit. Deci, dacă vor reveni, sunt liberi să intre în sală. |
|
Vă mulţumim, domnule preşedinte. |
|
Cu acestea, să revenim la lucrările noastre. Vă amintesc că am ajuns la art. 12, am parcurs majoritatea alineatelor şi a rămas în suspensie alin. 5, unde există amendamentul Comisiilor de buget, pe de o parte, şi există două amendamente care reformulează acest text. Potrivit regulamentului, noi suntem obligaţi să punem întâi la vot amendamentul comisiei, urmând ca în situaţia în care acesta este adoptat, celelalte să fie respinse. Cine este pentru amendamentul nr. 6 de la pag. 3, cu privire la cuprinsul alin. 5 al art. 12? Vă rog să vă exprimaţi votul! Vă rog să participaţi la vot! 211 voturi pentru. Împotrivă? Stimaţi colegi, constat că nu vă exprimaţi votul, în stânga şi în dreapta! Cine este împotriva amendamentului comisiei? Vă rog să vă exprimaţi votul! 35 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cele trei categorii de voturi nu întrunesc cvorumul de lucru. Suntem nevoiţi să trecem la apelul nominal, din nou. De data aceasta, îl vom începe cu Senatul. Aveţi cuvântul, domnule senator. |
|
Domnul Mihai Ungheanu: |
|
Stimaţi colegi, Suntem în sală peste 248 de parlamentari, rugămintea mea este să aveţi răbdare. Cel puţin, dacă iese unul, să aducă doi în locul lui... Altminteri, nu se admite nici o plecare din sală. Stimaţi parlamentari, Vă rog să vă luaţi locurile în sală şi să nu mai părăsiţi sala! Trecem la vot, alin. 6, la pag. 3, cu privire la art. 12 alin. 5. V-am explicat, în măsura în care se admite acest amendament al comisiilor, vor fi respnse cele două ale Partidului Naţional Liberal şi PD. Cine este pentru amendamentul nr. 6 de la pag. 3, cu privire la art. 12 alin. 5? Vă rog să vă exprimaţi votul! 177 voturi pentru. Împotrivă? 61 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 177 voturi pentru, 61 împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptat amendamentul nr. 6 de la pag. 3. Deci, noua alcătuire a alin. 5 art. 12. Supun votului final al dumneavoastră art. 12, în ansamblu. Cine este pentru art. 12? 182 voturi pentru. Împotrivă? 72 voturi împotrivă. Abţineri? Voci din sală: A crescut numărul voturilor? |
|
A funcţionat principiul pe care vi l-am enunţat la început: a plecat unul şi au venit doi; şi au plecat patru şi au venit patru ori doi... Abţineri, dacă sunt? 1 abţinere. Cu 182 voturi pentru, 72 împotrivă şi 1 abţinere, s-a adoptat art. 12. La art.13 dacă sunt probleme. Domnul deputat Sassu. Să nu fie o intervenţie cu ghinion, domnule deputat. |
|
S-ar putea să fie cu ghinion pentru domnul ministru de finanţe, care nu este în sală. Vă rog să întrerupeţi şedinţa până la venirea domnului ministru de finanţe. |
|
Rugaţi-l pe domnul ministru, pe reprezentanţii Ministerului Finanţelor să poftească în sală. Negociau un amendament propus de către partidul dumneavoastră. Nu putem trece la vot, pentru că există un amendament pe care domnul deputat Sassu vrea să-l discute. Stimaţi colegi, Domnule deputat Sassu, eu am crezut că aveţi un amendament. Nu aveţi un amendament şi solicitaţi prezenţa în sală a ministrului. Va veni. Deocamdată, votăm art.13. Nu trecem la dezbatere. Poftiţi. |
|
Conform Regulamentului, atunci când prezenţa unui ministru este solicitată, este obligat să vină. Dacă nu, atunci, în numele Grupului parlamentar al PD, cer întreruperea şedinţei până domnul ministru al finanţelor publice vine în sală. |
|
Domnule coleg, vi s-a împlinit dorinţa. |
|
S-a împlinit, dar târziu. |
|
S-a împlinit la timp, pentru că nu am apucat să votăm împotrivă. Deci supun votului dumneavoastră art.13, asupra căruia nu au fost amendamente. Cine este pentru? 209 voturi pentru. Împotrivă? 45 de voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Cu 209 voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, a fost adoptat art.13. La art.14 dacă aveţi probleme. Domnul senator Constantinescu. Vă rog să vă referiţi la amendamentul care v-a fost respins şi la care doriţi să interveniţi. |
|
Da, domnule preşedinte. Este vorba de un amendament care solicită exceptarea autorităţilor publice prevăzute în Constituţie şi în legi speciale de la obligaţiile prevăzute în preambulul art.14. Atâta vreme cât aceste autorităţi publice îşi întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli care devin anexe la bugetul de stat, prevederea din preambulul art.14 ni se pare incorectă. |
|
Dacă doreşte să mai intervină cineva. Domnul deputat Bolcaş. Sunteţi în favoarea amendamentului? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Nu. Împotriva amendamentului. |
|
Vă rog. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Îmi pare rău, dar amendamentul nu poate să fie primit. Este exact confuzia ce am semnalat-o anterior între bugetele proprii ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, care îşi alcătuiesc propriul lor buget, şi bugetul autorităţilor publice care au un buget propriu, dar în cadrul bugetului de stat. Nu putem scoate de sub control tocmai modalitatea în care se derulează, se execută aceste bugete în cadrul principalelor autorităţi publice. De altfel, Grupul parlamentar al PNL are o anume inconsecvenţă semnalată şi în raport de intervenţia mea anterioară. Vă rugăm, pentru aceste considerente, să respingeţi amendamentul. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Acest amendament nu poate fi avut în vedere, pe de o parte fiindcă acest amendament se referă la o monitorizare de fapt a execuţiei bugetare şi, sigur, toţi ordonatorii principali de credite trebuie să se încadreze în bugetele care au fost aprobate, iar, pe de altă parte, această acţiune de monitorizare a cheltuielilor constituie o importantă bază de date pentru Ministerul Finanţelor, pentru analizele pe care le efectuează cu această destinaţie. Mulţumesc. |
|
Supun votului dumneavoastră amendamentul care se află pe lista amendamentelelor respinse la pct.28, propus de domnul senator Constantinescu. Cine este pentru acest amendament? 23 de voturi pentru. Împotrivă? Amendamentul a fost respins cu marea majoritate a voturilor. Dacă la art.14 mai există alte amendamente. Supun votului dumneavoastră final art.14. Cine este pentru? 216 voturi pentru. Împotrivă? 32 de voturi împotrivă. Abţineri? 11 abţineri. Cu 216 voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 11 abţineri, s-a adoptat art.14. La art.15 dacă sunt observaţii. Domnul deputat Bălăeţ. Poftiţi. |
|
La art.15 alin.2, rândul 7, privitor la suma prevăzută pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, de 74 de miliarde, eu propun să fie redusă la 24,5 miliarde. Sigur, amendamentul a fost respins. Eu pledez totuşi cauza pentru care am făcut această propunere, subliniind faptul că avem de-a face cu o instituţie de imagine care merită să rămână în buget, dar care poate fi supusă unei restricţii, aşa cum am cerut eu. De ce? Pentru că acolo se cheltuiesc bani foarte mulţi şi într-un mod inutil. Se cheltuiesc bani, după cum s-a subliniat şi în bugetul de data trecută, pentru o clădire care este pur şi simplu cu o chirie foarte mare şi acolo se mai cheltuiesc bani şi cu maşini foarte multe de lux. Domnul ministru al finanţelor ar putea să ne spună că avem de-a face cu un buget de austeritate în general. Eu susţin că aici este vorba de risipă şi că se pot face lucruri mai bune acolo, nu ca acelea care s-au făcut până acum: scandaluri foarte multe şi nejustificate, cercetări reale foarte puţine şi rezultate concrete cu caracter pozitiv şi mai puţine. De aceea, stimaţi colegi, stimate domnule ministru, propun să avem în vedere o repartizare a celor 50 de miliarde cerute de mine ca reducere la aceasta pentru acţiuni culturale, şi atunci când vom ajunge la capitolul "Cultură", vă voi demonstra cât este de necesar să se facă o asemenea repartizare în direcţia culturii. Sigur că această instituţie trebuie să rămână, dar cheltuielile pot fi mult mai mici. Ele pot fi reduse, şi acolo să avem o instituţie care să facă într-adevăr cercetări, nu scandalurile pe care le-a făcut până acum. Mulţumesc. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Vă solicit şi eu cuvântul. |
|
Domnul deputat Bolcaş. Împotriva amendamentului sau pentru? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Pentru. De fapt, la art.15 există trei amendamente: unul, al Partidului Umanist, care, pe structura cheltuielilor, vrea să reducă cheltuielile Camerei Deputaţilor, şi aici sunt împotriva acestui amendament. Fiecare instituţie a statului îşi are rolul şi importanţa care i se cuvin, rol şi importanţă care sunt susţinute, dar şi subliniate, afirmate de alocaţiile bugetare. Pornind de la această idee, vă rog să-mi permiteţi să vă citesc lista succintă a alocaţiilor bugetare de la acest articol, art.15, ca să vedeţi care sunt cele mai importante instituţii ale statului nostru. Nu vorbesc de alocaţiile pentru administraţia centrală, judicioase, pentru Camera Deputaţilor şi Senat, iarăşi judicioase şi, aş spune, respectuoase pentru aceste organe, pentru Administraţia prezindenţială de 106,5 milioane. Aşa este. Dar, după Administraţia prezidenţială, ştiţi care este cel mai important organ al statului care este cel mai util statului român la această oră? Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii! Care primeşte 74,5 milioane! Faţă de Curtea de Conturi care primeşte numai 52,4, Consiliul Concurenţei 32,9, Consiliul Legislativ 34,6 şi Avocatul Poporului 21,8! A persevera într-o greşeală este nu numai diabolic, ci este o sfidare a exprimării reale a unui punct de vedere. Suntem cu toţii parlamentari. Avem în faţa noastră în fiecare zi teancuri de proiecte legislative la care se anexează avizele Consiliului Legislativ. Ştim ce face acest Consiliu Legislativ pentru ţara aceasta, pentru noi, palpabil! Sunt colegii noştri, şi ei primesc nici jumătate din alocaţia pentru Consiliul Naţional pentru cercetarea arhivelor securităţii sau cum s-o fi numind exact! Este absolut inadmisibil, şi sunt efectiv indignat şi vreau să dau măsura acestei indignări. Şi în bugetul anterior, acest consiliu a primit de două ori mai mult, aproape cât Administraţia prezidenţială, pentru finanţarea nevoilor sale. Nu vrem să-l reducem la zero, nu vrem să-l desfiinţăm pe calea aceasta a votării anumitor alocaţii bugetare, dar sunt îndreptăţit să cer explicaţii în primul rând de la domnul ministru al finanţelor, aici prezent, de ce se consideră că în România acest consiliu de cercetare a arhivelor securităţii este mai important de trei ori decât Avocatul poporului, mai important de două ori decât Consiliul Legislativ. Din acest punct de vedere, amendamentele care propun reducerea sunt binevenite şi sunt cel puţin într-o notă de decenţă faţă de celelalte instituţii care fac ceva pentru statul român. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.) |
|
Domnul deputat Puiu Haşotti. |
|
Este evident că Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestui amendament. Eu aş zice chiar mai mult: că sumele destinate CNSAS-ului sunt mici, dar aceasta este situaţia. Concluzia pe care aş putea să o trag este că amendamentul sau amendamentele care vizează reducerea sumelor la CNSAS sunt direct proporţionale cu numărul ştiţi al cui din partidul respectiv. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Am dreptul la un minut, în numele grupului! |
|
Un comentariu din partea reprezentantului Partidului România Mare. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Dacă pentru dumneavoastră este mai important să stabiliţi numărul foştilor securişti din diferite partide decât să votaţi un buget care să permită funcţionarea organelor utile ale statului, vă priveşte. Noi considerăm că este necesar în primul rând să funcţioneze un Consiliu Legislativ şi de abia pe urmă, dacă mai avem bani şi pentru aşa ceva, să vedem ce facem cu răfuielile dumneavoastră politice pe care nu le puteţi susţine pe planul unei actualităţi şi vreţi neapărat să le împingeţi în sfera trecutului. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.) |
|
Domnul deputat Haşotti. |
|
Este regretabil că... (Aplauze prelungite din partea Grupului parlamentar al PRM.) Vă mulţumesc. (Aplauze prelungite din partea Grupului parlamentar al PRM.) Vă mulţumesc. Sunteţi foarte generoşi. |
|
Stimaţi colegi, În ultimele două zile v-aţi aplaudat reciproc de mai multe ori. Vă rog să încetaţi cu simpatia aceasta, ca să putem vota. Aveţi cuvântul, domnule Haşotti. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. După cum aţi observat, eu nu am folosit vocabula "securişti". A folosit-o însă altcineva de la Grupul PRM. (Aplauze prelungite din partea Grupului parlamentar al PRM.) |
|
Rog Grupul parlamentar al PRM să înceteze cu aplauzele. |
|
Nu pot să spun decât atât: quod erat demonstrandum. S-au simţit cu musca pe căciulă! (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PRM.) |
|
Stimaţi colegi, Vă rog să-mi permiteţi să-i dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu, pentru a se pronunţa cu privire la amendamentul domnului deputat Bălăeţ. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Trei sunt elementele care au stat la baza analizei economice cu privire la fundamentarea cifrelor care au fost prinse în bugetul acestui ordonator principal de credite, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii: pe de o parte, salarizarea personalului, conform legislaţiei respective, Ordonanţa nr.57 din 2000; cheltuielile cu mutarea într-un sediu nou, trebuia să aibă loc anul acesta, din păcate nu a putut să se realizeze; precum şi cheltuielile pentru achiziţionarea sediului şi pentru unele dotări pentru noul sediu. Ce aş vrea să remarc: este adevărat că în primăvara acestui an, prin bugetul anului 2001, s-a aprobat o sumă de 83,4 miliarde de lei. Aceşti bani au fost cheltuiţi într-o anumită măsură şi am observat că, odată cu rectificarea bugetului pe anul în curs, am eliminat încă 15 miliarde din buget datorită faptului în special că nu au reuşit să se mute, nu au putut să facă achiziţiile şi aşa mai departe. Aş vrea să vă asigur că nu există nici o umbră de îndoială asupra faptului că aceşti bani sunt cheltuiţi conform destinaţiilor aprobate de către dumneavoastră. În cazul în care aceşti bani nu vor fi cheltuiţi în întregime până la sfârşitul anului, ei vor fi returnaţi rezervei bugetare şi vor avea o altă destinaţie. Aş vrea să mai fac o ultimă remarcă legată de modul în care au fost alocaţi banii pentru acest ordonator principal de credite. Anul acesta este de 74,5 miliarde de lei. Creşterea faţă de anul trecut este doar de 8,8%, vis-a-vis de o creştere medie a tuturor celorlalţi ordonatori principali de credite care este în jur de 19-20%. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Bolcaş, şi apoi domnul deputat Bălăeţ. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Îi mulţumesc domnului ministru pentru explicaţii. Într-adevăr, şi în primăvara acestui an am votat acelaşi buget tot pentru dotări speciale, tot pentru salarii şi tot pentru mutarea care nu se mai termină niciodată. Ceea ce nu ne-a explicat domnul ministru şi, cu permisiunea domnului preşedinte, vreau să-i spun: care este importanţa, de ce consideră că activitatea Consiliului pentru Studierea Arhivelor Statului este mai importantă decât activitatea Consiliului Legislativ? Aceasta este problema noastră. Eu îi consider pe cei din Consiliul Legislativ colegii noştri în Parlament, care muncesc cot la cot cu noi. Ei nu au nevoie de dotări? Ei nu au o grilă de salarizare? Ei nu au nevoie să îşi desfăşoare activitatea în condiţii corespunzătoare? Volumul lor de activitate este mai mic sau vreţi să-l faceţi mai mic, ca să nu ne servească nouă?! Această explicaţie o doresc din partea domnului ministru: de ce este mai important Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securităţii decât Consiliul Legislativ. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Bălăeţ. |
|
Mai este încă o întrebare pe care trebuie să o punem domnului ministru în legătură cu acest Consiliu de cercetare a arhivelor securităţii. În proiectul de buget se prevede o creştere şi pentru anii următori, nu numai pentru anul acesta, în aşa fel încât în 2005 să se ajungă la 106 miliarde. Deci de la 68 la 106 este o creştere foarte importantă. Mie mi se pare că aici este o greşeală de perspectivă. Au trecut aproape doisprezece ani de când s-au consumat aceste evenimente, ştim care este situaţia şi care este perspectiva, or este vorba de o instituţie absolut axată pe trecut. Admitem faptul că este vorba de o imagine pe care trebuie să o prezentăm unei opinii publice care ştie foarte puţin despre evenimentele care au avut loc, dar trebuie să fim în pas cu vremea. Au apărut teroriştii, au apărut probleme extraordinare. Zilele de teroare care au fost în România între 22 şi 25 decembrie 1989 au fost cercetate? S-a cercetat cine a făcut aceste terori, cine le-a exercitat? Nu. Acum căutăm nişte lucruri care pur şi simplu se pot găsi de oricine în nişte arhive care există sau nu există şi pe care aceşti oameni pur şi simplu cheltuiesc degeaba aceşti bani. Hai să zicem că ei pot să rămână şi să facă lucrul acesta, dar să-l facă într-o formă mai decentă faţă de problemele reale ale culturii şi ale nevoilor acestei ţări. Şi aş vrea să-i răspund domnului Haşotti, care a făcut aici o pledoarie pe care eu nu mi-o explic, paradoxală. Care a fost imaginea preşedintelui Partidului Liberal, domnul Quintus, înainte de alegeri? A fost ea o imagine reală, pe care a prezentat-o acest Consiliu al Arhivelor Securităţii? Nu a fost reală, a fost o blasfemie la adresa unor condiţii şi a unor situaţii pe care dumnealor le-au cercetat din birou, dar fără să înţeleagă situaţia reală a unui om pus în nişte împrejurări care nu i-au fost favorabile şi unde el nu a fost vinovat cu nimic. Dacă aşa judecă domnul Haşotti, în raport cu domnul Quintus, nu-mi mai pun nici un fel de întrebare în legătură cu problematica reală a acestei instituţii care nu a făcut decât scandaluri absolut negative până în prezent şi nu ne-a dat nimic pozitiv în legătură cu problemele reale ale societăţii noastre de atunci. Mulţumesc. |
|
Replică! |
|
Domnul deputat Puiu Haşotti are drept la replică. |
|
Eu nu aş fi dorit să intervin, dar mă obligă distinsul coleg. La întrebările hamletiene pe care şi le punea, nu sunt eu în măsură să răspund, însă, pentru că tot este îngrijorat şi cum am convingerea că domnul deputat împărtăşeşte din înţelepciunea poporului român, am să-i spun aşa: "Câinele a murit de drum lung şi prostul de grija altuia". (Rumoare, atitudine de indignare în sală) |
|
Domnul deputat Stanciu. Am rugămintea să încercaţi să vă ponderaţi elanurile polemice, pentru că trecem aproape de insulte. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este clar că, în Regulament, avem un articol care solicită domnilor deputaţi să nu profereze, de la acest microfon, ... |
|
Ceea ce am şi făcut! |
|
... injurii ş.a.m.d. Ceea ce a spus domnul deputat Haşotti aici, dânsul fiind şi un reputat profesor, ne deranjează, pe cei de la Grupul parlamentar PRM, şi solicităm, cu tot respectul cuvenit, ca domnul deputat să-şi ceară scuze faţă de grupul nostru şi să-şi retragă cuvintele pe care le-a spus. Este inadmisibil să faci astfel de apropouri la adresa unor colegi parlamentari. Este o jignire pe care, dacă o acceptăm, se poate extinde şi, mâine poimâine, vorbim aici în zicători care mai de care, să zicem, de neacceptat. Deci adresez rugămintea distinsului nostru coleg să-şi retragă cuvintele şi să-şi ceară scuze de la grupul nostru parlamentar. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze în Grupul PRM) |
|
Pentru a evita asemenea dispute, îmi pare mie rău că, în calitate de preşedinte, am admis încălzirea discuţiilor la temperatura în care s-au exprimat asemenea cuvinte. Şi, cu aceasta, socotesc disputa încheiată. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi permiteţi să aduc, şi eu, o completare celor spuse de antevorbitorii mei de la Partidul România Mare. Nu are rost să ne ascundem după cuvinte. Lista colaboratorilor securităţii este mult mai stufoasă, în cazul altor partide, faţă de lista neînsemnată în cazul Partidului România Mare. Mulţumesc. (Rumoare în sală) |
|
Stimaţi colegi, Să încheiem, aici, discuţiile. Eu cred că nu putem să-i cerem domnului ministru al finanţelor să facă aprecieri cu privire la importanţa unor instituţii. Acest lucru s-a făcut prin legile de organizare... |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Nu, prin alocarea sumelor! |
|
Domnule deputat, V-aş ruga să-mi permiteţi să-mi exercit atribuţiile de preşedinte! |
|
Chestiune de procedură! |
|
Când trecem la vot, nu se mai admit chestiuni de procedură, stimate coleg! (Rumoare în Grupul PRM) Poftiţi, domnule deputat. |
|
Mă scuzaţi, domnule preşedinte. Art.199 spune foarte clar, vizavi de chemarea la ordine a unui deputat: "Înainte de a chema la ordine un deputat, preşedintele Camerei îl invită să-şi retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente şi care ar da loc la aplicarea sancţiunii. Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă sau regretată, ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică". În cazul în care nu doriţi să-l chemaţi la ordine pe domnul deputat să-şi retragă cuvintele, Grupul nostru parlamentar va solicita Comisiei de disciplină şi imunităţi, conform Regulamentului, să recomande sancţiunile de rigoare. Vă mulţumesc. |
|
Domnule deputat Haşotti, aveţi intenţia să vă retrageţi cuvintele? |
|
Da, domnule preşedinte, într-o anumită măsură. Este posibil să mă fi înşelat: câinele poate să nu moară de drum lung! Voci din Grupul PRM: Este a doua jignire! |
|
Stimaţi colegi, Haideţi să nu transformăm şedinţa bugetului în altceva decât este şi să supunem la vot amendamentul domnului Dumitru Bălăeţ, care viza reducerea bugetului alocat pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Statului. Aţi auzit explicaţiile care s-au dat. Cine este pentru amendamentul domnului Dumitru Bălăeţ? Vă rog să vă exprimaţi votul. 52 de voturi pentru. Împotrivă? 112 voturi împotrivă. (Rumoare în sală) 212, da. Îmi cer scuze. Abţineri? Deci cu 212 voturi împotrivă, 52 pentru, amendamentul domnului Bălăeţ a fost respins. Art.15. Aveţi la art.15 un amendament? Poftiţi, domnule Nicolaescu. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Tot la art.15 şi tot alin.2, noi am venit cu o formulare, credem, mai bună, în sensul în care acest articol, această frază interminabilă să fie împărţită în două. În prima parte să se specifice cheltuielile pentru autorităţile publice, aşa cum le-a prevăzut Guvernul, nu am modificat nici un fel de sumă, iar în partea a doua cheltuielile pentru administraţia publică centrală. Credem că motivarea pe care a avut-o comisia, la respingerea amendamentului, că nu este relevantă modificarea şi conduce la fragmentarea textului, credem că nu este susţinută, şi anume că este mult mai coerent articolul dacă este formulat în două fraze diferite şi, în acelaşi timp, face parte şi din principiul care cred că s-a înţeles până la urmă, că lista ordonatorilor principali de credite va cuprinde două capitole: autorităţi publice şi administraţie publică centrală. Vă mulţumesc. |
|
Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să vă exprimaţi cu privire la acest amendament. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Considerăm că modificarea propusă ar conduce la fragmentarea textului articolului care detaliază cheltuielile la capitolul "Autorităţi publice", aşa cum este el bine definit prin clasificaţia bugetară, în care sunt incluse şi cheltuielile Secretariatului General al Guvernului şi ale unor ministere şi altor autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate. De aceea, domnule preşedinte, v-am supune spre aprobare textul, aşa cum a fost propus el în proiectul de lege. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Deci distinsul nostru coleg Nicolaescu a propus împărţirea în două a alin.2. Aţi auzit explicaţiile de logică şi de tehnică pe care vi le-a oferit domnul ministru. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Nicolaescu. Cine este pentru? 16 voturi pentru. Împotrivă? Vă mulţumesc. Deci este evident, cu marea majoritate a voturilor, amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt alte observaţii la art.15? Nu sunt. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, La art.15 alin.8 am un amendament, şi anume Grupul PRM Brăila doreşte ca acest alineat să sune în felul următor: "Pentru aplicarea prevederilor Legii nr.406/2001 pentru acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român după anul 1989, sunt cuprinse fonduri în bugetele administraţiilor prezidenţiale" ş.a.m.d. De ce am făcut acest amendament: pentru faptul că preşedinţi ai statului român au fost domnii Iliescu şi Constantinescu. Ei au avut calitatea de şef al statului, iar înaintea dumnealor, regele Mihai, despre care este vorba, nu a fost niciodată şef al statului. S-a aplicat principiul pe care îl cunoaşteţi cu toţii, şi anume "regele domneşte, şi nu guvernează". În această calitate, consider că nu avea dreptul să fie stipendiat, conform Legii nr.406. Această lege a fost o greşeală a noastră. De altfel, dacă regele Mihai ar fi fost şef al statului, atunci în ce calitate a mai fost condamnat mareşalul Antonescu, aşa cum ştiţi, în procesul din 1946? De ce nu a fost condamnat regele Mihai? Eu cred că am realiza o economie importantă, dacă dumneavoastră veţi aproba acest amendament şi dacă veţi remedia greşeala făcută prin Legea nr.406. Vă mulţumesc. |
|
Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să răspundeţi la acest amendament. A, mai doreşte domnul Bălăeţ. Tot cu privire la aceasta sau aveţi altceva? |
|
Tot aici. |
|
Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Domnule ministru, După cum aţi văzut, amendamentul propus de mine la art.15, punctul 8, prevedea eliminarea părţii finale din articol, în aşa fel încât să se reflecte această sumă sau această aplicare în cadrul administraţiei prezidenţiale. Deci se propunea eliminarea din art.15 a textului: "Secretariatul General al Guvernului şi Serviciul de Protecţie şi Pază". Mi se pare că este normal, atâta vreme cât e vorba de o prelungire a administraţiei prezidenţiale şi o lege pentru foştii preşedinţi, ca aceste cheltuieli să se reflecte acolo unde este normal, şi nu să se împrăştie la nivelul mai multor ordonatori de credite, unde li se pierde urma. Cer, în continuare, ca această parte finală să fie eliminată din text, şi zic eu că este spre binele bugetului şi spre continuitatea firească a unei legi adoptate de Parlament, în condiţiile în care noi ştim că puterea a dorit lucrul acesta, puterea trecută nu a putut s-o realizeze, dar puterea actuală a dorit-o şi, atunci, să fie consecventă cu sine şi s-o adauge acolo unde se cuvine, în cadrul ordonatorilor de credite. Mulţumesc foarte mult. |
|
Domnul deputat Brudaşca. |
|
Domnilor preşedinţi, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor colegi, Intervenţiile anterioare au subliniat un aspect foarte important, acela al modului în care foştii şefi ai statului român trebuie, conform unor uzanţe şi din alte ţări, să fie susţinuţi din punct de vedere material. În Statele Unite ale Americii, se spunea că se doreşte acest lucru pentru că ei să nu aibă nostalgia după perioada cât au fost în fruntea statului. În cazul de faţă, apare o situaţie cu totul inedită şi specific danubiană. Este vorba de calitatea de şef al statului a fostului monarh Mihai de Hohenzollern. Dacă admitem acest lucru, atunci trebuie să admitem pe toţi cei care au fost şefi ai statului de la data la care el a revenit în conducerea ţării şi, în consecinţă, ar trebui să beneficieze de aceste prevederi toţi cei care au îndeplinit aceste calităţi sau urmaşii lor de drept. Pe de altă parte, este o situaţie şi mai stranie: un şef al statului se judecă cu statul şi cere să i se restituie proprietăţi care au aparţinut coroanei, şi nu familiei sale personal. În această situaţie, statul român este furat sau este dijmuit de mai multe ori: pe de o parte, prin faptul că este obligat să-i restituie proprietăţile care au aparţinut coroanei, şi nu sieşi personal, şi, în al doilea rând, acelaşi stat român se dovedeşte foarte generos, dar numai datorită unor interese de imagine externă, incluzând pe fostul rege Mihai I, care nu a avut calitatea de şef al statului, ci aici trebuie aplicat principiul anterior amintit, "Regele domneşte, dar nu guvernează", este inclus în acelaşi şir al celor care au fost aleşi şefi ai statului. Mihai I nu a fost ales şef al statului, el a urmat legea salică în vigoare la data la care el a avut succesiunea la tron şi, în consecinţă, nu a avut calitatea de ales ca şef al statului. În consecinţă, mi se pare că este o irosire inutilă de resurse, oferind şi fostului monarh aceleaşi calităţi ca şi celor care au deţinut, după 1989, această calitate de şef al statului român. Mulţumesc. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Un simplu comentariu, domnule preşedinte, şi anume acela că, la acest art.15 alin.8, nu am făcut decât să respectăm legea care a fost aplicată. Mulţumesc. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Vă rog să-mi daţi cuvântul. |
|
Stimaţi colegi, Deja nu am ţinut cont de prevederile Regulamentului care mă obligau mai demult să aduc vorbitorii la chestiune, adică la buget. Noi nu punem în discuţie, acum, prevederile Legii nr.406/2001, ceea ce dumneavoastră faceţi acum. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Sunt de acord. |
|
Poftiţi, dar v-aş ruga să aveţi în vedere acest lucru: aceste cheltuieli au fost dispuse deja, prin Legea nr.406/2001. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nici în viaţă şi cu atât mai puţin în faţa domniilor voastre, nu îmi place să mă repet şi nu îmi place să repet ceea ce bine sau rău au spus alţii, înaintea mea. Problema, la art.15 alin.8, este dublă: una cea care a fost discutată din plin, a doua referitoare la amendamentul susţinut deja de domnul deputat Bălăeţ, care este tehnică şi priveşte bugetul statului, şi anume, în redactarea sa, art.15 alin.8 defineşte că, pentru aplicarea prevederilor Legii nr.406/2001, pe care v-am promis că nu o pun în discuţie, privind acordarea unor drepturi persoanelor, sunt cuprinse în fonduri bugetare ale Administraţiei prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului şi Serviciului de Protecţie şi Pază. Acum, există o problemă care este pur tehnică, pe de o parte, pur financiară, şi îl rog pe domnul ministru să mă sprijine şi să-mi spună dacă am dreptate sau nu, şi una pur juridică. De ce defalc un capitol de cheltuieli, care este determinat de îndeplinirea obligaţiei legale, pe trei ordinatori de credite care nu sunt altceva decât nişte executanţi care beneficiază, finalmente, de plata execuţiei lor? Mie îmi trebuie "ordinatorul de credite este cel care distribuie creditele acordate, sumele alocate, în funcţie de afectaţiunea necesară". Şi atunci este bine ca să avem un singur ordinator de credite: administraţia prezidenţială. Şi dacă-mi daţi voie să fiu puţin maliţios, stăruinţa prezidenţială a dus la adoptarea acestei legi, deci este normal să-i suporte şi consecinţele financiare. Administraţia prezidenţială este singura care trebuie să se încarce ca ordinator de credite cu gestionarea acestor venituri, fără ca Serviciul de Protecţie şi Pază să-şi aibă încărcat bugetul cu nişte cheltuieli pe care le face pentru administraţia prezidenţială. De aceea susţin amendamentul acesta de la alin.8. L-aş ruga pe domnul ministru să ne lămurească dacă este corect financiar şi juridic. Vă mulţumesc. |
|
Stimate coleg, În fondurile administraţiei prezidenţiale, sunt cuprinse doar indemnizaţiile. Celelalte cheltuieli cu paza şi cu celelalte o să vă dea explicaţii domnul ministru. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, Înţeleg că aceasta este defalcarea, dar eu vreau ca administraţia prezidenţială să suporte tot. (Rumoare în Grupul PSD) Asta e problema! |
|
Aveţi cuvântul, domnule Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Deci cheltuielile rezultate din aplicarea Legii nr.406/2001 au fost defalcate conform funcţiilor fiecărui ordonator principal de credite. Astfel, Administraţia prezidenţială suportă indemnizaţia care se acordă din bugetul administraţiei, locuinţa de protocol care se asigură de către Secretariatul General al Guvernului, prin regia de specialitate, a fost cuprinsă în bugetul ordonatorului de credite Secretariatul General, iar protecţia care este asigurată de către Serviciul de Protecţie şi Pază, cheltuieli care se suportă din bugetul acestei instituţii. Dacă toate aceste cheltuieli specifice fiecărei instituţii ar fi fost puse în bugetul unei singure instituţii, ar fi trebuit să se facă transferuri de la această instituţie către celelalte instituţii, iar mecanismul de administrare ar fi fost un mecanism greoi. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Aţi auzit aceste explicaţii, stimaţi colegi. Supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului parlamentar al PRM cu privire la art.15 alin.8. Cine este pentru? 54 de voturi pentru. Împotrivă? 193 de voturi împotrivă (Comentarii în sală) Nu a votat numai PSD-ul, vă rog să reţineţi. Dacă sunt abţineri? Nu sunt. Deci, cu 193 voturi împotrivă, 54 pentru, s-a respins amendamentul. Supun votului dumneavoastră final art.15, în ansamblu. Cine este pentru? |
|
Domnul Dumitru Bălăeţ (din sală): Mai avem la punctul 9! |
|
Scuzaţi-mă. Mai este un amendament la art.15 alin.9. Poftiţi, domnule Bălăeţ. |
|
Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Stimate domnule ministru, La punctul 9, eu am un amendament care se întâlneşte cu al Grupului parlamentar liberal din Camera Deputaţilor şi Senat. Mi se pare că e o întâlnire fericită, în ciuda celor spuse de domnul Haşotti aici şi... |
|
S-a spus de mai multe ori, dar dânşii contestă! |
|
... şi cred că e o întâlnire din lectură, dar în care se dovedeşte că o lectură făcută din două părţi poate să coincidă. E vorba de eliminarea negaţiei "nu" şi, aici, cred că este bine să o eliminăm şi să lăsăm să fie aşa: "Personalul aferent cabinetelor de lucru ale persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român", în textul iniţial este "nu este cuprins în numărul maxim de posturi pe anul 2002 aferent administraţiei prezidenţiale". Noi zicem că ar trebui să fie: "este cuprins în numărul maxim de posturi al Administraţiei prezidenţiale". Altfel, domnule ministru, nu se explică modul cum aţi repartizat dumneavoastră pe aceşti ordonatori de credite, în alineatul anterior. Aţi spus că Administraţia prezidenţială plăteşte salariul fostului preşedinte şi, în general, ar trebui să plătească şi pe aceşti oameni care-l însoţesc pe preşedinte. Ar trebui să fie o chestiune firească, în acest sens. Şi întrebarea este: dacă nu este cuprins în numărul maxim de posturi al Administraţiei prezidenţiale, unde este cuprins? El trebuie cuprins undeva, în buget. Vă rugăm să ne scoateţi din această contradicţie şi să ne daţi un răspuns sau să găsim o soluţie adecvată pentru acest alineat, în cuprinsul art.15, punctul 9. Îi rog şi pe domnii de la Grupul liberal să ne spună motivul pentru care s-au întâlnit cu noi în lectura acestui text. Mulţumesc. (Rumoare în sală) |
|
Stimaţi colegi de la PNL, vă susţineţi amendamentul? Amendamentul comun. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă nu ar fi fost explicaţia domnului ministru, de la amendamentul precedent, foarte detaliată, dar care, într-adevăr, nu cuprinde şi acest personal, probabil că am fi evitat să-l susţinem, dar aşa, potrivit principiului că marile spirite se întâlnesc, susţinem amendamentul. |
|
Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la cele două mari spirite! |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Într-adevăr, cabinetul de lucru, aşa cum a fost el aprobat, potrivit Legii nr.406/2001, prevede un post de consilier şi un post de secretar. Aceste posturi într-adevăr nu sunt trecute în numărul total de personal al Administraţiei prezidenţiale. De ce? Fiindcă aceşti oameni, respectiv consilierul şi secretarul, sunt angajaţi de către fiecare fost şef al statului prin convenţii civile. Deci ei nu au un raport de muncă cu administraţia prezidenţială. Sumele de bani care urmează să fie plătite acestor două posturi, respectiv secretar şi consilier, se regăsesc în bugetul Administraţiei prezidenţiale. De aceea, noi am considerat a spune la acest articol, art.15, alin.9 că numărul respectiv nu face parte din numărul total al Administraţiei prezidenţiale. Mulţumesc. |
|
Aţi ascultat această explicaţie, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra amendamentului comun al Grupului PRM şi PNL de la art.15 alin.9. Cine este pentru? 54 voturi pentru. Împotrivă? 196 voturi împotrivă. Dacă sunt abţineri? Nu sunt. Deci, cu 196 voturi împotrivă, 54 pentru s-a votat respingerea amendamentului. Supun votului dumneavoastră art.15 în ansamblu. Cine este pentru? 198 voturi pentru. Împotrivă? 53 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Sunt abţineri? Deci, cu 198 voturi pentru, 51 împotrivă s-a adoptat art.15. La art.16 cine doreşte să intervină? La art.16 dacă nu sunt alte intervenţii, vă rog să observaţi amendamentul 7 al comisiilor reunite de la pag.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7? Cine este pentru? 198 voturi pentru. Voturi împotrivă? 55 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 198 voturi pentru, 55 împotrivă s-a adoptat alin.6 nou. Supun votului dumneavoastră art.16 în întregime. Cine este pentru? 198 voturi pentru. Împotrivă? Deci 198 voturi pentru, 53 împotrivă. Abţineri dacă sunt? Nu sunt abţineri. Deci cu 198 voturi pentru, 53 împotrivă s-a adoptat art.16. La art.17... Poftiţi domnul... înţeleg că doriţi să cereţi cvorumul. |
|
Domnule preşedinte, vedeţi că nu am fost informat greşit! Uitaţi-l după stâlp acolo pe domnul trimis ca să-i scoată pe domnii afară din sală. Deci, ori este şedinţă publică cum aţi aprobat dumneavoastră şi aţi dispus, ori, cuvântul dumneavoastră nu contează faţă de dânşii de la pază. Vă rog luaţi măsuri, domnule preşedinte! Nu este admis aşa ceva. O voce din sală: Îl certaţi pe domnul preşedinte? |
|
Stimate domnule deputat, sunteţi purtătorul de cuvânt al cuiva? Eu nu am avut nici o semnalare că s-ar fi petrecut ceva nepotrivit. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Nu, sunt purtătorul de cuvânt al Constituţiei. O voce din sală: Îi păzeşte! |
|
Rog reprezentanţii din balcon: sunteţi reprezentanţii sindicatelor? Poftiţi! Domnule deputat Stanciu, vă înţeleg solidaritatea firească pe care o avem şi noi cu cadrele didactice, dar v-aş ruga să nu monopolizaţi această solidaritate. (Rumoare.) |
|
Deci, domnule preşedinte, nu este vorba de nici o solidaritate. Este vorba de un articol de Constituţie, care spune clar că şedinţele sunt publice. |
|
Păcat că reprezentanţii sindicatelor din învăţământ nu sunt în balcon. |
|
Domnule preşedinte, reprezentanţii sindicatelor, puteţi să-i întrebaţi dacă consideraţi necesar, au spus clar că au venit să-i scoată după o oră afară şi dacă vreţi să ştiţi realitatea, i-a scos afară şi i s-a spus că trebuie să vină câte 5 la o oră diferenţă şi liderii de sindicat au vrut să facă un protest public şi eu am zis că este bine să dezamorsăm noi această chestiune, să nu facem protest, dar vă rog, solicitaţi o dată secretarului general să-şi intre în atribuţiuni. Deci şi regulamentul şi Constituţia sunt în mâna dumneavoastră, cereţi să fie respectate. Vă mulţumesc. |
|
Domnule deputat, accesul în sală se realizează după un regulament pe care şi dumneavoastră l-aţi votat. Colegii noştri din balcon au venit, promiţând o poziţie corectă şi o demonstrează cu prisosinţă. Am senzaţia că prin intervenţiile dumneavoastră nu faceţi decât să-i aţâţaţi. V-aş ruga să păstrăm atât liniştea în sală, cât şi esenţa lucrărilor. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Îmi cer scuze că am intervenit şi nu i-am lăsat să facă protest public. |
|
Trecem la art.17. La art.17 cu privire la alin.1, vă rog să observaţi amendamentul... (Domnul deputat Anghel Stanciu doreşte să vină la microfon.) Cu privire la ce solicitaţi cuvântul? |
|
La art.17, poz.8, pag.3. |
|
Care poziţie? Suntem la alin.1, distinse coleg. Deci, la art.17, alin.1 avem amendamentul 8 al comisiei care vizează alin.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 8? Aveţi obiecţiuni la amendamentul 8? Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, art.17, în primele două alineate, 1 şi 2, respectiv la pag.4 din raport, poz.8 din raportul iniţial, deci nu cu "amendamente respinse", se spune clar: "se propune modificarea art.17 alin.1 şi 2 astfel..." şi se dă comentariul alături, ca urmare a amendamentelor de la anexe. Deci, art.17 cu alin. 1 şi 2 au mai multe amendamente, inclusiv la anexe şi de aceea Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a găsit de cuviinţă să-l pună şi aici, pentru că nu se solicită modificare de text, ci se solicită numai modificarea sumelor aferente acţiunilor social-culturale, respectiv de învăţământ. Deci, după ştiinţa noastră, a celor două Comisii de învăţământ, alin.2 este cuprins implicit în alin.1, în sensul că sumele globale se dau în alin.1 şi apoi se explicitează pe domenii în alin.2. Ca urmare, cred că 1 şi 2 trebuiesc discutate împreună, pentru că există între ele o corelaţie. V-aş propune ca să le privim împreună domnule preşedinte. |
|
Distinse coleg, credeam că tocmai acest lucru l-am făcut la început, am pus în discuţie amendamentul 8 care vizează art.17, alin.1 şi 2. V-aş ruga să-mi acordaţi atenţie când mă refer la textele pe care le pun în discuţie. Deci, exact acest lucru l-am făcut, am pus în discuţie amendamentul 8 al comisiei care vizează art.17, alin.1 şi 2. Deci, am greşit cu ceva? |
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Nu.Vă mulţumesc şi acum susţinem amendamentul. |
|
Şi atunci care a fost rostul intervenţiei dumneavoastră? Supun votului dumneavoastră amendamentul 8 cu privire la art.17, alin.1 şi 2. Domnule deputat, nici măcar nu aveţi un amendament respins, dumneavoastră deputatul Stanciu, cu privire la art.17, alin.1. Ce să pun în discuţie? |
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Sunt preşedintele comisiei şi comisia a cerut modificarea. Deci, comisia trebuie să susţină. |
|
La alin.1 nu există nici un amendament respins, iar la alin.2 există un amendament care nu este al comisiei, este al unui domn deputat care nu a intervenit în dezbateri. |
|
Domnule preşedinte, cele două Comisii reunite au amendament în care se prevede sporirea cheltuielilor la învăţământ cu 4 mii de miliarde. Acest amendament care a ajuns la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a determinat pct.8. Deci, noi vrem să ne susţinem aici poziţia celor două comisii vizavi de amendamentul de suplimentare a bugetului educaţiei naţionale cu 4106,84 mii lei şi trebuie să spunem de unde, exact cum spun colegii. Deci, acest pct. 1 şi 2 şi poziţia comisiei a fost clară, au fost două comisii care au votat şi nu vreau să spun că a votat şi... este amendament domnule, este amendament votat de cele două comisii cu 4 mii. Deci, vă rog domnule preşedinte, să-mi permiteţi să expun acest punct de vedere. |
|
Stimate coleg, aveţi şi dumneavoastră raportul cu amendamente admise şi raportul cu amendamente respinse? Le aveţi? |
|
Da. |
|
Vă rog să urmăriţi la capitolul "Amendamente admise" există amendamentul 8 al comisiilor reunite care vizează art.17, alin.1 şi 2, iar la cap. "Amendamente respinse" cu privire la art.17, alin.1 şi 2, amendamentele despre care ne vorbiţi dumneavoastră, aici, nu se regăsesc. |
|
Domnule preşedinte, Amendamentul despre care vorbesc eu, deci, dacă vă uitaţi la pct.8 veţi vedea la 17 şi la pct.8 că pct.235 din "respinse"... |
|
Care punct? |
|
235 la "respinse", deci, la 235. |
|
Domnilor colegi, 235 este tocmai pe la anexe şi noi nu am ajuns decât la art.17. |
|
Domnule preşedinte, repet încă o dată. Deci, pct.8 s-a pus datorită propunerilor comisiei şi care este prins la anexa respectivă cele 4106 miliarde lei. O voce din sală: La pct.8 este MLPAT. |
|
Deci, domnule preşedinte, dacă dumneavoastră consideraţi că nu putem face vorbire de aceste cheltuieli de la 1 şi 2 care privesc învăţământul, în numele Grupurilor parlamentare ale PRM cerem o pauză de consultări cu domnul ministru, spre a ne lămuri în ce măsură acestea sunt sau nu sunt corecte. |
|
Domnule deputat, nu pot să nu vă dau pauza, dar nu pot să nu observ că este prima dată când, efectiv, nu reuşim să ne înţelegem, pentru că dumneavoastră vorbiţi despre cu totul altceva şi în afara regulamentului. Îmi cer scuze că trebuie să vă spun aceasta. Vă rog să observaţi, nu vă regăsiţi în "amendamentele respinse" de la aceste două puncte, discuţia pe care trebuie să o faceţi dumneavoastră se află acolo, în anexe, unde spuneţi sau la alin.3, unde este vorba de bugetul învăţământului, de bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. |
|
Deci, nu pot modifica anexa dacă nu modific articolul. Am cerut pauză de consultări. |
|
Eu vă dau pauza pe care aţi solicitat-o şi v-aş ruga... |
|
Rugăm şi domnii lideri şi pe domnul ministru ca să ne lămurim. |
|
Eu v-aş ruga, în primul rând, să vedeţi exact rapoartele, stimate coleg. Încă o dată vă spun: amendamentele dumneavoastră au fost făcute la anexe, stimate coleg, şi atunci trebuia să le discutăm şi ştiţi bine că, potrivit practicii care există, dacă anexele aduc modificări la articolele de fond, se operează acele modificări, acum nu faceţi decât să blocaţi discuţia în continuare pentru un motiv imaginar. Şi vreau să vă amintesc, pauza pentru consultări o cere şeful grupului parlamentar. Deci, vreau să ştiu dacă şeful grupului parlamentar ar vrea să solicitaţi pauză de consultări. |
|
Domnule preşedinte, sunt vicelider al grupului parlamentar şi în lipsa... Şi dumneavoastră sunteţi preşedinte şi aveţi vicepreşedinţi. Deci, în momentul de faţă conduc grupul. Solicit o întâlnire a liderilor de grup cu domnul ministru Tănăsescu înainte de a vota aceste puncte. |
|
Domnule deputat, vă dau pauză pentru consultarea grupului, pentru că ceilalţi şefi de grupuri nu mi-au solicitat aşa ceva. Deci, aveţi pauză de consultări şi v-aş ruga să vedeţi dacă nu puteţi apăra şi reprezenta cauza învăţământului mai bine vorbind exact acolo unde trebuie şi nu la alte alineate decât este cazul. 5 minute pauză. |
|
după pauză |
|
Stimaţi colegi, vă rog să vă reluaţi locurile în bancă şi să vă invitaţi colegii să vină şi dânşii în sală. Stimaţi colegi, vă rog să vă reluaţi locurile. Aş vrea să vă anunţ de unde a pornit confuzia şi ce am convenit în urma consultărilor. La amendamentele pe care Comisiile de învăţământ le-au făcut la art.17, alin.1 şi 2, Comisiile de buget, potrivit unei practici de dezbatere a bugetului de 10 ani, au mutat aceste amendamente la anexe, după principiul că ori de câte ori discutându-se o cheltuială pentru o activitate sau pentru un minister la anexe, dacă se modifică, revenim la textele cadru. Deci, am convenit ca la art.17, alin.1 şi 2 să punem în discuţie şi votului dumneavoastră amendamentele comisiei, facem un vot de principiu cu privire la sumele alocate, iar dacă, atunci când vom discuta anexa învăţământului se vor modifica cifrele alocate, vom reveni la art.17. Cu privire la învăţământ, vom relua discuţia şi la art.49 când vom dezbate prevederile cu privire la tichetele de masă. Sper că am fost bine înţeles şi cu aceste precizări, daţi-mi voie să supun votului dumneavoastră amendamentul 8 al Comisiilor de buget cu privire la art.17, alin.1 şi 2. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul, stimaţi colegi! Domnule Hrebenciuc, daţi-ne şi votul dumneavoastră, vă rog. 199 voturi pentru. Împotrivă? Împotriva amendamentelor comisiei, vă rog? Stimaţi colegi, constat că nu v-aţi exprimat toţi votul. La pentru nu aţi votat, nu votaţi nici la împotrivă? Dacă se abţine? V-aş ruga să-mi permiteţi să repet votul şi vă rog insistent pe toţi să vă exprimaţi votul: împotrivă, pentru sau abţineri. Cine este pentru amendamentul 8 care cuprinde alin.1 şi 2 ale art.17? 225 voturi pentru. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? Stimaţi colegi, nu cred că vă dau drumul acasă, mai degrabă facem încă un apel. Există şi procedeul de a nu vota pentru a nu ne încadra în cvorum, dar există şi procedeul de a repeta apelul. Eu vă amintesc că s-a votat de către dumneavoastră program de lucru până la ora 23.00 şi chiar dacă nu îl vom respecta până la ora 23.00, măcar până ... (Vociferări.) Deci, în sală sunt peste 243 de parlamentari; nu votează toţi. Vă rog să repetăm votul încă o dată. Cine este pentru amendamentul 8 cu privire la art.17, alin.1 şi 2? Vă rog să vă exprimaţi votul. 236 de voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? 15 abţineri. 236 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 15 abţineri. Dacă mai sunt, la alin. 4, 5, 6 şi 7 observaţii? Poftiţi. Domnul Bălăeţ. |
|
Domnule preşedinte, Nu la alineatele următoare, ci la alin.1 şi la alin.2 mai avem o observaţie care nu priveşte învăţământul, ci cultura, bugetul culturii, unde eu am făcut observaţia şi depinde de dumneavoastră dacă o discutăm aici sau la Anexa nr.III/28.28, pentru care am făcut această observaţie. Este vorba de suplimentarea cifrei de la 3,789 miliarde la 3,889 miliarde; aceasta pentru cheltuieli cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă. Dar, de fapt, suma aceasta de suplimentare priveşte investiţia Biblioteca Naţională. Această investiţie, din nenorocire, este lungită de la an la |
|
Domnule deputat Pambuccian, vă rog să-l lăsaţi pe ministru să fie atent la receptarea amendamentelor. |
|
această investiţie, care era aproape gata în 1989, datorită acestei lungiri, să spunem, cu sume foarte mici, dar care de la an la an afectează bugetul ţării, riscă să se lungească şi în secolul următor, dacă vom continua în felul acesta. Nu vreau să vă vorbesc despre importanţa pe care o are o bibliotecă naţională într-un sistem coerent de biblioteci şi de educaţie permanentă pentru o ţară. Nu vreau să insist asupra modului cum se rezolvă în Occident asemenea probleme. Cât de rapid se lucrează pentru a se pune cultura reală în drepturile ei reale. Noi lungim această boală la nesfârşit. Nu se poate! Trebuie să găsim o rezolvare foarte clară în această privinţă. O suplimentare cu 100 de miliarde ar putea determina ca personalul Bibliotecii Naţionale să ajungă peste un an de zile să lucreze în condiţii normale, civilizate în noul local al bibliotecii pe malul Dâmboviţei. Eu înţeleg că este vorba de un buget de austeritate, dar această austeritate să se facă acolo unde trebuie şi unde am arătat că se poate face într-adevăr austeritate. Dar nu aici, unde avem absolută nevoie de o suplimentare bugetară ca să putem ajunge la o stare de normalitate. Fără asemenea măsuri, fără o înţelegere a problemei ca atare, nu vom ajunge la această rezolvare şi, din păcate, bugetul, aşa cum am arătat şi într-o altă luare de cuvânt, se caracterizează printr-o atitudine anticulturală pe ansamblu şi în special cu această problemă de o stringenţă deosebită în cadrul activităţii noastre, încât propunerea mea, chiar dacă dumneavoastră, majoritatea, o veţi respinge, eu sunt obligat din punctul de vedere al conştiinţei mele de deputat şi de scriitor şi de cunoscător al problemelor respective, mă simt obligat s-o ridic în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului ţării, pentru a se găsi o soluţie normală în această privinţă şi o înţelegere firească din partea domnului ministru de finanţe. Ştiu că din partea domnului prim-ministru există o preocupare în acest sens şi o preocupare pentru a se găsi o soluţie în legătură cu investiţia Biblioteca Naţională. Vă rog foarte mult să forţăm soluţionarea acestei probleme într-un termen cât mai adecvat, adică cât mai precipitat, cât mai rapid, pentru a trece la o stare normală în domeniul culturii. Altfel, vom avea o cultură cu o singură aripă. Aripa cea mai importantă a ei este educaţia permanentă din biblioteci şi Biblioteca Naţională reprezintă capul, adică ceea ce numim noi creierul acestui domeniu de activitate. Vă mulţumesc. |
|
Domnule ministru, nu rămâne acelaşi principiu? Discutăm aceste majorări la anexe? Pentru că, atunci, avem două măsuri: una pentru învăţământ, am convenit să votăm aici de principiu, şi una pentru cultură, de a discuta pe fond aici. Poftiţi. Vă rog. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Sunt întru totul de acord cu spusele domnului deputat. Cultura, într-adevăr, reprezintă un sector foarte important şi, ca atare, în proiectul de buget pe anul viitor, la acest obiectiv de investiţii, care este un obiectiv de investiţii foarte important, s-au acordat sume suplimentare faţă de anul acesta. Prin Proiectul de buget sunt prevăzute 70 de miliarde de lei pentru continuarea obiectivului de investiţii Biblioteca Naţională. Aş vrea să menţionez faptul că din totalul investiţiilor care au fost alocate Ministerului Culturii, în sumă de 97 de miliarde de lei, 70 de miliarde de lei sunt alocate numai pentru Biblioteca Naţională. Sigur, cineva poate să spună că sunt prea puţini bani, că sunt insuficienţi, dar acestea sunt posibilităţile de cheltuire într-un an de zile şi practica ne-a arătat că într-un an de zile pentru un asemenea obiectiv de investiţii 70 de miliarde reprezintă o sumă decentă, care poate fi cheltuită în mod normal şi în mod economic. De aceea, domnule preşedinte, stimaţi parlamentari, v-aş propune ca cheltuielile cu această destinaţie pentru obiectivul de investiţii Biblioteca Naţională să fie cele care au fost cuprinse în proiectul Legii bugetului, şi anume 70 de miliarde. Vă mulţumesc. |
|
Mai doreşte cineva să intervină la acest capitol? Stimaţi colegi, Aţi auzit explicaţiile pe care ni le-a dat domnul ministru. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Bălăeţ. Cine este pentru? 66 de voturi pentru. Împotrivă? 181 de voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Deci, cu 181 de voturi împotrivă, 66 de voturi pentru, a fost respins amendamentul domnului Bălăeţ. În raportul Comisiilor de buget la pag.5, amendamentul nr.9, care urmăreşte introducerea unui alineat nou. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nou? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Pe partea stângă n-aţi votat nici pentru, nici împotrivă. Împotrivă? Abţineri? Deci, cu 33 de voturi împotrivă, 6 abţineri şi 218 voturi pentru, s-a adoptat acest amendament. Da, poftiţi. La care alineat? |
|
Dacă-mi daţi voie, domnule preşedinte, am propus modificarea alin.4 al art.17, care urmează să sune în felul următor: "Din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării se suportă şi bursele studenţilor" noi am introdus "şi elevilor" "din Republica Moldova, acordate potrivit dispoziţiilor legale. Tot din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării se vor suporta şi bursele pentru studenţii şi elevii ai căror părinţi sunt beneficiarii Legii nr.42/1990, modificată şi republicată". Deci, tot amendamentul nostru. Acest amendament este susţinut de Comisia de învăţământ şi ştiinţă din Senat, de Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor. Susţinem amendamentul pentru faptul că este mult mai clar să se stabilească şi pentru elevi prin bugetul de stat finanţarea acestor burse, şi nu prin acea ordonanţă de urgenţă care funcţionează, dar care ar putea să fie modificată ulterior. De asemenea, este şi o altă problemă în privinţa aplicării Legii nr.42. Aici se spune că bursele pentru studenţi sunt acordate tot din bugetul de stat, dar, din câte cunosc de la revoluţionari, copiii lor care sunt studenţi nu primesc nici un fel de burse. În privinţa celor care au elevi, problema este şi mai gravă, bugetele locale neavând fonduri să le acorde astfel de burse. De aceea ne susţinem amendamentul, ca să se acorde aceste sume prin bugetul de stat de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Vă mulţumesc. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Dau cuvântul doamnei ministru Andronescu pentru a răspunde la acest amendament. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să-mi permiteţi să-i dau răspunsul domnului senator. Este nevoie să precizăm numai pentru studenţi, pentru că pentru elevi problema burselor elevilor care provin din Moldova se reglementează prin Ordonanţa nr.32. Deci, nu este necesară o precizare expresă în Legea bugetului. În Ordonanţa nr.32, nu este nici o specificaţie pentru studenţi şi de aceea, prin Legea bugetului, trebuie să facem această precizare. Şi acum, fondurile necesare acoperirii burselor elevilor şi studenţilor din Moldova sunt acoperite din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, aşa cum sunt acoperite şi fondurile necesare acoperirii burselor pentru copiii celor care beneficiază de avantajele Legii nr.42. Este regretabil că aveţi o asemenea informaţie. Chiar la facultatea unde eu sunt profesoară avem asemenea bursieri şi, dacă dumneavoastră cunoaşteţi o situaţie, ea poate fi punctuală, vă rugăm să ne-o prezentaţi, pentru a putea rezolva acea problemă care cred că este punctuală. Altfel, toate instituţiile de învăţământ, conform legii, dau aceste burse copiilor care beneficiază de Legea numită nr.42. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Aţi auzit şi susţinerile colegului nostru, Ionel Alexandru, ca şi răspunsul doamnei ministru Andronescu. Supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Ionel Alexandru, în numele PRM-ului. Cine este pentru? 63 de voturi pentru. Împotrivă? Stimaţi colegi, insistaţi să mai numărăm, sau ? Voci din sală: Nu! |
|
Bun. Cu marea majoritate a voturilor, a fost respins acest amendament. Dacă mai sunt amendamente la art.17? Poftiţi. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, La art.17, alin.8, am formulat un amendament care priveşte preluarea drepturilor privind cheltuielilor de transport ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar, de la bugetele locale la bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei. Amendamentul meu a fost preluat de la Asociaţia Municipiilor din România, deci a fost formulat mai întâi de Asociaţia Municipiilor din România, are în vedere aducerea tuturor drepturilor cu acest caracter, aşa cum au fost aduse la acelaşi buget, de exemplu, ca urmare a unui amendament al Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, şi gratuităţile pentru elevi. are în vedere, de asemenea, transformarea acestui drept pentru cadrele didactice dintr-un drept incert, care se bazează pe lipsa de resurse, în cele mai multe situaţii, ale bugetelor locale, într-un drept cert, aşa cum este el prevăzut de Statutul personalului didactic. Sper ca doamna ministru Andronescu şi domnul ministru al finanţelor să aibă în vedere aceste argumente şi să fie de acord cu aprobarea acestui amendament. Vă mulţumesc. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Domnul deputat Damian Brudaşca. |
|
Susţin şi eu cele spuse de antevorbitoare, având în vedere faptul că în momentul de faţă în România există localităţi, respectiv municipalităţi care dispun de fonduri şi pot asigura un asemenea drept, precum există şi alte situaţii în care municipalităţile, datorită multitudinii de responsabilităţi de plată ce le-au fost transferate, nu sunt în stare să-şi asigure nici propriile salarii. Şi, de aceea, există riscul, sau există chiar şansa să existe în România o categorie de cadre didactice care beneficiază de un asemenea drept, pe când altele speră la un moment în care şi municipalităţile pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea vor avea fondurile necesare. Pentru a nu se crea aceste diferenţe nedorite între aceeaşi categorie profesională, respectiv cadrele didactice, este nevoie de o rezolvare la nivel naţional, în mod unitar şi nepărtinitor. În consecinţă, consider că este de dorit ca Ministerul Finanţelor şi ministerele invocate în intervenţia anterioară să-şi asume această responsabilitate, întrucât este o chestiune care trebuie reglementată la nivel naţional, şi nu lăsată la voia întâmplării, la nivelul imposibilităţilor de plată ale municipalităţilor şi celorlalte organe ale administraţiei publice locale. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Cred că din partea Guvernului ar trebui să răspundă cel al cărui buget a fost ameninţat. Deci, domnul ministru Mitrea. |
|
Stimate domnule deputat, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sigur că sunt extrem de interesante susţinerile dumneavoastră şi pot fi luate în calcul în anumite circumstanţe. Anul trecut am acceptat, împreună cu Ministerul Finanţelor, să preluăm pe bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei transportul elevilor fără să primim alţi bani suplimentari de la buget, chestiune care ne creează dificultăţi majore în acest an şi veţi vedea în perioada următoare că CFR are dificultăţi extraordinare de a ţine bugetul în echilibru. De fapt, suntem într-o pierdere substanţială în această perioadă a anului şi va trebui să luăm măsuri. Este absolut imposibil ca să mai primim alte cheltuieli fără sursă. Nu avem nimic împotrivă să primim, să facem noi decontările dacă există o sursă. Este evident că sursă nu există. Deci, să rămână la autorităţile locale această plată. Mai este aici încă o problemă pe care o discutăm de multă vreme. Când este vorba de drepturi, autorităţile locale vor descentralizare, când este vorba de plata drepturilor respective, nu mai vor descentralizare. Să rămânem pe principiu şi să se meargă în aceeaşi direcţie. O voce din sală, din Grupul parlamentar al PD: Taxe Băsescu! |
|
Taxa Băsescu aţi sprijinit-o, domnule deputat, că eraţi la putere atunci. Eu eram în opoziţie şi am vorbit împotrivă. Mă bucur că acum nu mai iubiţi taxa Băsescu. Dar am să mă opresc să mai dialoghez cu dumneavoastră. Deci, eu vă rog să fiţi împotrivă, stimaţi colegi, la acest amendament. Nu avem resurse în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei să preluăm aceste sarcini suplimentare. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Alexandru Sassu. Vă rog să vă exprimaţi şi dumneavoastră punctul de vedere. |
|
Sunt de acord că probabil acest lucru este imposibil, însă situaţia este aceeaşi şi în cazul administraţiei publice locale şi consecinţa este aceeaşi, şi anume că un drept legal nu este exercitat de către cei care au acest drept. Problema este, în consecinţă, la Ministerul Finanţelor, şi nu la Ministerul Transporturilor, ca să găsească sursa de transfer, fie către Ministerul Transporturilor, fie către administraţia locală. Însă, ceea ce se spunea în amendament, ceea ce se spunea în susţinerea amendamentului, este că această sursă lipseşte în acest moment. Dacă Ministerul Finanţelor găseşte banii necesari pentru a-i transfera către administraţia locală, nu-i nici un fel de problemă. Ceea ce spunea colega mea era însă că există surse la Ministerul Transporturilor, din care se pot acoperi aceste cheltuieli, atâta vreme cât există şi un calcul mult mai uşor de făcut la nivelul Ministerului Transpoturilor şi probabil că cheltuielile sunt mai mici decât cele care sunt necesare la nivelul administraţiei locale. Vă mulţumesc. |
|
Îl rog şi pe domnul ministru Tănăsescu să se exprime faţă de sugestia pe care ne-a făcut-o Staţi puţin, domnule ministru. Mai este un coleg de-al nostru, deputat. Poate ne ajutaţi dumneavoastră, indicându-ne resursa. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu aş pune o întrebare domnului ministru al transporturilor: ce se întâmplă cu cei peste 2 mii de miliarde de lei care n-au fost restituiţi celor care au cumpărat motorină pentru agricultură? Anul aproape că s-a încheiat. Nu ar fi posibil ca o parte din aceşti bani să fie utilizaţi în acest scop? Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Mitrea. |
|
Nu, domnule deputat. Nu ar fi posibil. Legea spune altceva. Deci, este clar că nu putem folosi banii pentru agricultură în subvenţionarea cadrelor didactice. Şi nu sunt 2 mii de miliarde, sunt 200 de miliarde. |
|
Poftiţi, doamna senator. Sunteţi autoarea amendamentului şi mai aveţi dreptul la o intervenţie. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu vreau decât să reiterez cererea mea. Deci, fiind vorba de transformarea unui drept al cadrelor didactice dintr-o incertitudine într-un drept real, vreau să aud punctul de vedere al doamnei ministru al educaţiei şi cercetării. Vă mulţumesc. |
|
Doamna ministru, vă rog să vă exprimaţi punctul de vedere. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimată doamnă senator, Daţi-mi voie să vă spun că eu aş prefera să rămână transportul studenţilor şi elevilor aşa cum s-a derulat el în acest an, deci prin Ministerul Transporturilor, pentru că nu ne-a creat nişte situaţii tensionate suplimentare, aşa cum s-a întâmplat în anii precedenţi şi de aceea mulţumesc Ministerului Transporturilor pentru înţelegerea de a fi preluat această subvenţionare a transportului pentru studenţi şi elevi. În legătură cu personalul didactic, daţi-mi voie să vă spun faptul că, începând de anul acesta, s-au descentralizat cheltuielile pe învăţământul preuniversitar şi că această descentralizare degeaba vă încruntaţi o fac alte ţări de foarte multă vreme şi noi trebuia s-o începem şi ea are drept scop şi, dacă vreţi, crearea unor punţi de comunicare între autorităţile locale şi profesori. Ca urmare, în Legea bugetului pe anul 2001, este pentru prima dată când aceste drepturi salariale derivate din statutul personalului didactic votat în 1997, sunt totuşi prevăzute că se dau în mod expres din bugetele locale. Sigur, eu vă mărturisesc că v-aş spune cu sinceritate aici, dacă aş avea semnale, că nu s-au acoperit aceste cheltuieli de transport. Pentru cine cunoaşte mai puţin, este vorba de acoperirea a 50% din cheltuielile aferente a 6 călătorii pe an. Deci nu am semnale din teritoriu că nu ar fi fost un răspuns favorabil solicitărilor cadrelor didactice. Cred însă că destul de multe cadre didactice n-au cunoscut şi n-au folosit această oportunitate pentru că a fost prima dată când s-a specificat expres prin lege. Aşa cum vedeţi, în Legea bugetului pe 2002, în proiectul de lege, de asemenea, se revine cu exprimarea expresă a acestui drept şi în contextul în care Comisia de buget a acceptat creşterea fondurilor alocate bugetelor locale, eu cred că există şi acoperirea financiară necesară. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie. |
|
Poftiţi, domnule senator. |
|
Sigur nu vreau să intru în polemică du doamna ministru, dar pot să amintesc că trecutele dispute între Ministerul Transporturilor şi Ministerul Învăţământului aveau la bază un principiu că trebuie ştiut cât reprezintă un cost, o cheltuială bugetară, iar în cazul de faţă pe mine mă interesează dacă doamna ministru ne poate spune cât reprezintă aceste 6 transporturi, care sunt sursele care s-au transferat către administraţia locală pentru că şi conform Legii nr. 215 orice sarcină suplimentară către administraţia locală trebuie însoţită de transfer de surse. |
|
Mai doriţi să interveniţi, doamnă ministru? Vă rog. |
|
Este foarte greu de spus exact cât reprezintă, pentru că este un drept de care cadrele didactice pot să uzeze, dar dacă nu călătoresc pot să nu uzeze de acest drept. După calculul pe care Ministerul de Finanţe l-a făcut, reprezintă 1,5% din impozitul pe venit şi această sumă a fost transferată, stimate domnule deputat senator. Cred că astăzi perseverez în greşeală, mă iertaţi, a fost transferată bugetelor locale. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Cred că s-au oferit suficiente explicaţii. Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei senator Petre Maria, pe care îl regăsiţi detaliat la pagina 20 din Anexa nr.2 a amendamentelor respinse. Aţi auzit şi explicaţiile ministerului. Cine este pentru amendamentul formulat de Partidul Democrat? 72 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 194 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Deci cu 194 voturi împotrivă, o abţinere şi 72 pentru, amendamentul a fost respins. Dacă mai există obiecţiuni la acest articol amendamente? Nu. Supun votului dumneavoastră, în consecinţă, art.17 în formularea rezultată din votarea amendamentului nr.5. Cine este pentru? (Doamna Mona Muscă solicită cuvântul.) Stimaţi colegi, măcar pentru că este o doamnă, vă rog să-i lăsaţi dreptul să-şi susţină amendamentul. Poftiţi. Stimaţi colegi, art.17 alin.10. Vă rog să vă prezentaţi amendamentul doamnă deputat. |
|
Domnule preşedinte, după socoteala noastră dacă sunt 72 de voturi pentru, 124 şi .... nu este cvorumul. Sunt cifrele pe care le-aţi anunţat dumneavoastră: 72, 124 şi 3 nu este cvorumul în acest moment. |
|
194 de voturi, am anunţat. Rezultatul respingerii amendamentului a fost 194 împotrivă, 72 pentru şi au mai fost şi o abţinere. Doamnă deputat, vă rog să vă susţineţi amendamentul. |
|
E vorba de un amendament, două de fapt, la art.17 alin.10, amendamentele privesc Fundaţia Culturală Română. Din nefericire, am constatat că nici ministrul culturii nu este de faţă, deşi au fost foarte multe articole şi vor mai fi în continuare, care îl vizează, şi regret acest lucru pentru că i-am solicitat domnului ministru al culturii să fie solidar cu domeniul pe care îl păstoreşte. Fundaţia Culturală Română s-a înfiinţat în 1990, iar printr-o hotărâre de guvern la ora actuală este în dublă coordonare, a două ministere. Raţiunea de a fi a Fundaţiei Culturale Române o constituie relaţia cu românii de pretutindeni, prevăzută, ca atare, în statutul fundaţiei. Performanţele fundaţiei sunt cunoscute şi recunoscute în ţară şi în toată lumea. |
|
Numai puţin, doamnă deputat. Aş ruga colegii deputaţi să lase pe ministrul finanţelor să fie atent la amendamentele care se ridică. |
|
În 1995 a intrat în reţeaua europeană a instituţiilor de cultură. În bugetul pe care îl discutăm acum, Fundaţia Culturală Română are 20 de miliarde 380 de milioane, sumă total insuficientă. Am propus suplimentarea bugetului Fundaţiei Culturale Române cu 2,5 miliarde lei pentru activitatea de susţinere a românilor de peste hotare, prin organizarea de cursuri de pregătire pentru cadrele didactice care predau în limba română, e vorba de a IX-a ediţie a organizării unor asemenea cursuri, a unor tabere pentru elevi de etnie română din alte state şi pentru organizarea Congresului internaţional de studii româneşti Ediţia a IV-a. Ca sursă am specificat fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, având în vedere că, la bugetul trecut, din fondul de rezervă, unul dintre miniştri se laudă că ar fi primit o pătrime din acest fond. Al doilea amendament, tot la alin.10 priveşte tot Fundaţia Culturală Română, şi anume se propune suplimentarea bugetului Fundaţiei Culturale Române cu 3 miliarde pentru activitatea editorială a fundaţiei, între care publicarea cărţilor de istorie a României şi a manualelor de limbă, cultură şi civilizaţie românească pentru străini. Sursa este aceeaşi. Rog atât ministrul finanţelor, cât şi colegii de pe toate băncile, şi din stânga şi din dreapta, să ţină cont de treaba excepţional de bună pe care a făcut-o Fundaţia Culturală Română, de obiectivele pentru care cer, solicit această suplimentare a bugetului, obiective care ţin de imaginea noastră în România, dar şi de ajutorarea celor de peste hotare, românilor, şi ţin să vă reamintesc în acelaşi timp că această fundaţie culturală română a intrat în 1995 în reţeaua europeană a instituţiilor de cultură. Dacă nu putem să ne mândrim cu alte lucruri pentru intrarea în Europa, pentru această dorinţă a noastră, a tuturor de a intra în Europa, putem să ne mândrim cu ceea ce înseamnă cultură românească şi cu ceea ce a făcut Fundaţia Culturală Română pentru acest lucru. |
|
Domnul ministru, v-aş ruga să vă pronunţaţi cu privire la aceste două amendamente care vizează practic acelaşi alineat, încât le vom trata împreună. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, Fundaţia Culturală Română care este subordonată Ministerului Afacerilor Externe este o fundaţie de rezonanţă. Aş vrea să vă informez că la fundamentarea cheltuielilor aferente acestei fundaţii s-a făcut o analiză aprofundată pe fiecare obiectiv al fundaţiei, pe fiecare capitol de cheltuieli pentru obiectivele pe care le are pentru anul 2002. Această sumă fundamentată, mai mare decât cea a anului 2001, dimensionată la 20,1 miliarde de lei, repet, ţine cont de absolut toate obiectivele pe care această fundaţie le are în vedere pentru anul care urmează. Propunerea noastră este să păstrăm această sumă care a fost prevăzută în proiectul Legii bugetului şi, sigur, în cazul în care pe parcursul execuţiei aceste cheltuieli vor fi insuficiente, dacă vor fi obiective în plus vizavi de obiectivele care s-au avut în vedere la elaborarea bugetului, vom analiza, de la caz la caz, pe parcursul execuţiei, dar, pentru moment, vă propunem să păstrăm această creştere de 14% pentru anul 2002, respectiv 20 de miliarde de lei pentru Fundaţia Culturală Română. Vă mulţumesc. |
|
Doamna deputat Mona Muscă. |
|
Domnule ministru al finanţelor, Fundaţia Culturală Română nu este în subordonarea Ministerului de Externe, este, prin Hotărâre de Guvern, în coordonarea unor ministere, şi anume Ministerul de Externe şi Ministerul Informaţiilor Publice. În al doilea rând, aş vrea să vă rog să ţineţi cont de faptul că dumneavoastră puteţi aloca aceste sume, care sunt foarte mici, obiectivele însă sunt importante pentru România şi pentru românii de peste hotare. Puteţi să faceţi acest lucru reducând puţin rezerva bugetară, cu atât mai mult cu cât prevederile acestui buget au ca obiectiv la rezerva bugetară mai mult decât în bugetele precedente. Nu doresc altceva, decât puţină transparenţă, şi anume decât să daţi pe parcurs, daţi de la început şi faceţi o treabă bună pentru românii de pretutindeni şi pentru Fundaţia Culturală Română care merită acest lucru. Aş mai adăuga un singur lucru. Dacă faceţi acest lucru, dumneavoastră ştiţi mai bine decât mine, nu sunt finanţistă, pe bugetul consolidat nu se schimbă nimic. Şi faceţi o treabă bună. |
|
Domnul Damian Brudaşca. |
|
Domnilor preşedinţi, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Întâmplător şi de această dată, şi PRM-ul şi PNL se găsesc pe aceeaşi lungime de undă în ceea ce priveşte necesitatea de a acorda mai mare atenţie acestei fundaţii pentru cultura română. De ce? Pentru că în condiţiile actuale, creşterile pe care dumneavoastră le-aţi anunţat, de circa 14%, nu acoperă efectele inflaţiei care au fost mult mai mari şi, în consecinţă, pun această fundaţie, instituţie importantă pentru promovarea imaginii culturale române peste hotare, în imposibilitatea de a-şi onora programele pe care le are. Discutând cu academicianul Augustin Buzura, preşedintele fundaţiei, domnia sa sublinia faptul că, în condiţiile actuale, Fundaţia Culturală Română este pusă în situaţia invalidului, care ştie că are de făcut ceva, dar este absolut în imposibilitatea de a-şi îndeplini aceste programe. Eu constat, din acest punct de vedere, dacă vreţi, chiar şi o miopie de ordin politic. Vedem în jurul nostru că toate ţările care ne înconjoară acordă fundaţiilor sau asociaţiilor care au asemenea obiective de îndeplinit sume mult mai impresionante decât această minimă şi nesemnificativă sumă raportată la celelalte cheltuieli care se fac. Uitaţi-vă numai ce fac maghiarii, sumele imense care sunt destinate pentru promovarea, dacă vreţi, a iredentismului peste hotare. Dacă nu vreţi să se promoveze cultura românească peste hotare, respectiv, pe alte continente, cel puţin acordaţi suficienţi bani pentru ca această cultură să nu dispară în spaţiile din imediata apropiere a României, acolo unde mai trăiesc încă români. Vă mulţumesc. |
|
Domnul profesor Pruteanu, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În nume strict personal şi fără să mă fi consultat cu nimeni de la Fundaţia Culturală Română, simt nevoia să spun că solicitările pentru acest amendament sunt întemeiate. Chiar dacă nu mă pricep la finanţe, chiar dacă înţeleg bine fermitatea ministrului nostru de finanţe, îmi raliez şi eu vocea acelor care s-au pronunţat până acum în rugămintea de a încerca să facem ceva pentru această fundaţie care, efectiv, este o instituţie de onoare pentru această ţară la ora actuală. Pe lângă faptul că-l are în frunte pe un scriitor şi un intelectual de talia lui Augustin Buzura, lucrează acolo oameni de cea mai mare bună credinţă pentru cultura română, perfect echilibraţi, care nu politizează lucrurile, care nu fanatizează, n-au talibanismul cultural al unor excese, şi ceea ce a făcut fundaţia este o magistrală pe linia elegantă, pe linia sobră, pe linia bună a culturii româneşti, o magistrală care va rămâne. Fiind vorba de cifre mici, eu, care nu sunt finanţist, îndrăznesc şi eu să rog, pur şi simplu, ca simplu membru al partidului care guvernează, să-l rog pe ministrul de finanţe să facă un efort disperat, un efort în plus faţă de ceea ce a făcut în toate aceste zile, să găsească această sumă care faţă de marile cifre pronunţate aici este un nimic, 5 miliarde de lei, pentru că Fundaţia Culturală Română este, poate, la ora actuală, bineînţeles după Academia Română, cea mai importantă instituţie culturală a României, la ora actuală, cu rază de acţiune atât în ţară, cu lucruri valoroase, cărţile scoase de Fundaţia Culturală Română egalează ceea ce face Humanitasul, de pildă, deci cu bătaie foarte mare şi utilă în ţară, cât şi, cum spunea şi deputata Mona Muscă, peste hotare. Vă rog, domnule ministru, plecaţi urechea la aceste rugăminţi. (Aplauze) Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru? Domnule Stanciu, poftiţi. |
|
Îmi pierdusem creionul, domnule preşedinte. |
|
Economisim bugetul şi vom aloca Comisiei pentru învăţământ un creion în plus. |
|
Fundaţiile, ca atare, respectiv înfiinţarea, activitatea acestora, este stipulată în Ordonanţa nr.26 din 2000. Orice fundaţie poate primi bani de la buget dacă aceasta este de utilitate publică. Noi discutăm, de o bună bucată de vreme, că bugeteled sau bugetul, ca atare, respectiv bugetele ministerelor trebuie să fie structurate pe programe. Cred că dincolo de pledoaria care s-a făcut, şi susţin pledoaria colegilor mei de a le da cele 5 miliarde, că nu e un capăt de ţară, totuşi ar trebui să se cunoască programele acestei fundaţii şi banii să fie, sau accesul să fie la banii pe care bugetul îi dă pe programe şi nu o finanţare globală. Deci cred că aş veni cu o completare, să dăm cele 5 miliarde, dar banii respectivi să fie traşi, sau cum ştie domnul ministru, din buget, pe baza programelor pe care fundaţia respectivă le face, şi nu o finanţare globală. Acesta ar fi, aş zice eu, o chestiune de substanţă şi atunci nu mai vine fiecare fundaţie... că face cutare, cutare. Vă mulţumesc. |
|
Doamna Mona Muscă, autoarea amendamentelor. |
|
Domnule deputat, Domnule ministru, Pot să vă asigur, am văzut programele respective, ele există şi banii sunt ceruţi pe programe. Acesta este motivul pentru care sunt două amendamente la acelaşi alineat, pentru că sunt două programe diferite ale Fundaţiei Culturale Române. Şi, încă o dată vă rog, domnule ministru al finanţelor, e o sumă atât de mică care însă ar face atât de bine României, încât eu, dacă aş fi ministru al finanţelor, nu aş sta pe gânduri. Vă mulţumesc. |
|
Stimată colegă, fără să-l influenţez pe ministrul finanţelor, cred că argumentele acestea pot fi invocate la fiecare capitol. Domnule ministru, aţi găsit banii? |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Aş vrea să subliniez faptul că nimeni nu contestă importanţa acestei fundaţii, îmi este foarte greu să spun, da, sunt de acord cu 5 miliarde. Dar ceea ce pot să spun este că această imagine a României care poate să fie promovată inclusiv prin intermediul acestei fundaţii se poate rezolva prin banii care există cu această destinaţie şi vă pot promite că voi face diligenţele necesare ca din banii care există la Secretariatul General al Guvernului cu această destinaţie de promovare a imaginii României, să se transfere la această fundaţie suma necesară pentru completarea şi punerea în practică a acestor programe de care vorbeaţi. (Aplauze) |
|
Îi mulţumesc domnului ministru. Eu, nefiind finanţistă însă, vreau doar atât să vă întreb: Domnule ministru, asta înseamnă că cele 5,5 miliarde trece de la Secretariatul General al Guvernului ca o poziţie specială în buget pentru Fundaţia Culturală Română, sau am aplaudat degeaba? Vă rog. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Din banii existenţi la Secretariatul General al Guvernului se vor finanţa, la limita acestei sume de care vorbeaţi, programele respective. Şi eu vă asigur că voi face diligenţele necesare să se acorde banii respectivi fundaţiei pentru aceste programe. Da? |
|
Să înţeleg că, în aceste condiţii, renunţăm la amendamentul care a fost făcut? Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei deputat Mona Muscă cu explicaţiile care vi s-au dat. Cine este pentru? Doamnă deputat numai în campania electorală se procedează aşa, pentru obţinerea voturilor. 58 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 189 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Amendamentul a fost respins, cu cele două propuneri cu privire la alin.10 al art.17. Dacă la art.17 mai există alte observaţii sau propuneri? Domnul Nini Săpunaru. |
|
Art.17 alin.11: "Taxele poştale percepute de Compania Naţională Poşta Română SA pentru prestaţiile reprezentând plata la domiciliul beneficiarilor a drepturilor de pensii în anul 2002 nu va depăşi 0,675% din valoarea sumelor plătite". Solicităm micşorarea acestora şi rămân destule sume să acoperim şi acele 5 miliarde, întrucât retragerea de numerar cheş de la o bancă are un comision mediu de 0,3%. Credem că dublarea acestui comision pentru derularea şi trimiterea acestor sume la domiciliu este suficientă pentru Poşta Română. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Ifrim doreşte să intervină în susţinerea acestui amendament. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Susţin acest amendament deoarece, sub raportul stării de sănătate, situaţia pensionarilor este dezastruoasă. Sunt lipsiţi de medicamente, îşi cumpără foarte greu aceste medicamente, încă nu am aprobat nimic la sănătate, deci susţin acest amendament, deoarece procentul este prea mare pentru posibilităţile pensionarilor. |
|
Domnule ministru Tănăsescu, aveţi cuvântul să răspundeţi la acest amendament, pentru care comisiile au propus respingerea. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac mai întâi o remarcă: chiar dacă ar exista aceste economii, ele nu sunt ale bugetului. Aceste economii aparţin, de fapt, Regiei Poşta Română. Legat de această propunere de amendament de reducere a cotei de la 1,35 la 0,675% din valoarea sumelor plătite, aş vrea să menţionez faptul că suma care este prevăzută la acest articol reprezintă taxele poştale percepute de poştă pentru prestaţiile de servicii pe care ea le realizează. Această sumă, acest procent a fost stabilit foarte clar la nivelul de cost minim pe care Poşta Română le realizează cu această prestaţie de servicii, de plată la domiciliu al pensiilor respective. Dacă s-ar diminua această cotă de la 1,35% la 0,675%, cum se propune, ar rezulta o pierdere înregistrată de către Poşta Română şi, sigur, o diminuare a veniturilor corespunzătoare aferente bugetului de stat. De aceea, considerăm că această diminuare a cotei de la 1,35 la 0,675% nu poate să fie avută în vedere. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Săpunaru. |
|
Nu suntem mulţumiţi de răspunsul domnului ministru, întrucât cheltuielile poştei pentru aducerea acestor bani la domiciliu sunt doar cheltuielile cu plata poştaşului, care este plătit lunar şi este plătit dacă trimite aceşti bani la domiciliu şi dacă nu duce aceşti bani la domiciliu. Eventual, mai cheltuie ceva pe benzină de colo pînă colo. Credem că...şi nu putem la orice amendament pe care-l solicităm, nu se poate nici un 0,1%, nici un 0,2% Ce vine de la Poşta Română, totul trebuie să fie aşa cum este acolo. |
|
Doamna senator Simona Marinescu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să reamintesc colegilor din Partidul Naţional Liberal că în bugetele anilor 1997-2000, această sumă n-a coborât niciodată sub 0,9 procente, că întotdeauna au fost discuţii şi n-am reuşit să achităm pensiile în condiţii de bune relaţii cu Poşta Română nici la 0,9 procente şi dacă insistaţi în acest amendament va fi o problemă serioasă ca pensiile să ajungă la timp. Nu există nici o altă formă de plată în clipa asta, o formă agreată de pensionari. Pensionarii preferă ca pensiile să ajungă la domiciliu şi pentru ca acest lucru să se întâmple, comisionul şi aşa cum este el prevăzut este foarte mic. Vă mulţumesc. |
|
Domnule Nini Săpunaru, cred că aţi oferit suficiente explicaţii. Poftiţi! |
|
Dacă s-a putut cu 0,9% înseamnă că se poate şi anul ăsta cu 0,9%, nu? |
|
Domnule ministru Tănăsescu, mai doriţi să luaţi cuvântul? Nu. Stimaţi colegi, aţi audiat şi explicaţiile autorilor amendamentului şi cele împotrivă oferite de reprezentanta P.S.D.-ului şi de domnul ministru Tănăsescu. Supun votului dumneavoastră amendamentul, respins de către comisii, formulat de domnul deputat Nini Săpunaru. Cine este pentru? 52 voturi pentru. Împotrivă? 195 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 195 voturi împotrivă, 52 pentru şi o abţinere, amendamentul domnului deputat Nini Săpunaru a fost respins. După evidenţele rapoartelor amendamentelor respinse, discuţiile s-au epuizat. Supun votului dumneavoastră, în consecinţă, art.17 în ansamblu, cuprinzând şi amendamentul 9 al comisiilor de buget-finanţe. Cine este pentru? 197 voturi pentru. Împotrivă? 58 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 197 voturi pentru, 58 voturi împotrivă, art.17 a vot votat. La art.18 n-au fost formulate amendamente de către comisii. Dacă aveţi vreo problemă. Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră art.18. Cine este pentru? Vă rog să vă pronunţaţi pentru art.18. 245 voturi pentru. Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt. Abţineri? 7 abţineri. Cu 245 voturi pentru şi nici un vot împotrivă, art.18 a fost votat. La art.19, vă rog să observaţi cu privire la alin.1, amendamentul 10 de la pag.5 al comisiilor de buget. Amendamentul 10 vizează, rectific, ambele alineate ale art.19, alin.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Poftiţi, domnule Stanciu! |
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Aşa cum aţi văzut, discuţia pe problemele învăţământului s-a translat la anexa corespunzătoare, 3.01 sau 3.27.1 şi s-a precizat că, dacă vor fi găsite surse, evident că se va modifica art.17 alin.1 şi 2 în consecinţă. De aceea, v-aş propune, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, aşa cum spune premierul Adrian Năstase, de altfel profesor universitar ca şi distinşi preşedinţi de şedinţă, distinşi miniştri, domnia sa spune "Protestele cadrelor didactice faţă de nivelul salarizărilor din învăţământ sunt justificate, fiind însă necesare identificarea unor soluţii şi resurse concrete." De aceea, aş propune ca aceste alineate, 1 şi 2, să fie votate de principiu, deoarece noi, în amendamentul care este trecut în anexă am făcut trimitere la nişte sume din această zonă. Şi atunci dacă le fixăm în cuie acum nu mai avem ce discuta la anexa corespunzătoare cu învăţământul. Eu v-aş propune să rămânem pe vot de principiu pe aceste sume, deoarece comisiile de învăţământ au făcut referire la sumele respective. Vă mulţumesc. |
|
Desigur, discuţia de principiu cu privire la modificările textelor cadru ca urmare a modificărilor, alocărilor în anexă, rămâne valabilă. Domnului Stanciu trebuie să-i reamintesc că din punct de vedere regulamentar, dânsul nu era înscris nici la amendamente respinse, nici la admise. Oricum, repet, discuţia de principiu rămâne valabilă. Supun însă votului dumneavoastră amendamentul 10 al Comisiilor de buget reunite, care priveşte noul cuprins al art.19 alin.1 şi 2. Cine este pentru? 215 voturi pentru. Împotrivă? 47 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 215 voturi pentru, 47 voturi împotrivă şi 2 abţineri, amendamentul 10 cu privire la noul conţinut al art.19 alin.1 şi 2 a fost votat. La alin.3, vă rog să urmăriţi amendamentul 11 de la pag.6 al Comisiilor de buget. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 11. Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul 11 cu privire la art.19 alin.3. Cine este pentru? 211 voturi pentru. Împotrivă? 49 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 211 voturi pentru, 49 împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat amendamentul 11. Pentru art.19 alin.4, vă rog să urmăriţi amendamentul 12 de la pag.6 al comisiilor de buget. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul 12. Cine este pentru? 216 voturi pentru. Împotrivă? 43 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 216 voturi pentru, 43 voturi împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul 12 cu privire la art.19 alin.4, a fost admis. Pentru art.19 alin.5, urmăriţi vă rog amendamentul 13 de la pag.6, 7, formulat de comisiile de buget. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Aveţi obiecţiuni domnule Dan Ruşanu? |
|
Am la amendamentul cu privire la cheltuielile pentru producţia de export. |
|
Staţi să-l votăm pe acesta. Cine este pentru amendamentul 13 cu privire la noul cuprins al art.19 alin.5? Vă rog să vă exprimaţi votul. 215 voturi pentru. Împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? 32 de abţineri. Cu 215 voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 32 de abţineri, s-a votat amendamentul 13. Pentru amendamentul 13 alin.5, lit.b). Dumneavoastră la care literă aveaţi de făcut observaţii, domnule Ruşanu? La alin.5, care literă? |
|
Amendamentul de la art.19 alin.5 privind cheltuielile destinate stimulării producţiei de export şi a exportatorilor care au fost stabilite în anul 2002 la o sumă de 1000 de miliarde; pentru stabilizarea ratei dobânzii la creditele pe termen scurt, mediu şi lung; pentru stimularea reţelelor de obiective complexe şi a producţiei cu ciclu lung de fabricaţie şi pentru fondul de asigurare a acestor produse. Vroiam să vă spun că în anul 2000, suma alocată pentru stimularea producţiei de export a fost de 730 de miliarde. În anul 2001 a fost 800 de miliarde iar pentru anul 2002 a fost numai de 1000 de miliarde. Aceste sume nu acoperă nici măcar ritmul inflaţiei, darmite a asigura o dezvoltare a exporturilor. Amendamentul care l-am făcut propunea majorarea acestor cifre pentru stabilizarea ratei dobânzii la creditele pe termen mediu, lung şi scurt de la 500 la 600 de miliarde; pentru stimularea realizării de obiective cu ciclu lung de fabricaţie, de la 400 la 500 de miliarde, iar pentru asigurări de la 100 la 200 de miliarde. |
|
Stimate coleg, propunerea dumneavoastră a vizat deocamdată lit.a) de la alin.5, da? |
|
Amendamentul 53. |
|
Pentru că cifrele de la lit.b) nu mai pot fi schimbate, pentru că votând amendamentul comisiei care a vizat lit.b) implicit au fost respinse şi alte variante. În consecinţă, noi acum vom analiza propunerile dumneavoastră de la lit.a) cu privire la... Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să vă referiţi la amendamentul 53, care a fost respins de către comisii, formulat de către domnul deputat Dan Ruşanu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin acest amendament, se solicită suplimentarea cu 300 de miliarde a cheltuielilor pentru EXIMBANK. Aş vrea să fac următoarele comentarii: prin proiectul de buget pe anul în curs, pentru EXIMBANK sunt prevăzute 1000 de miliarde. Această sumă este superioară celei din anul 2001 cu 200 de miliarde. Au fost aprobate pentru bugetul anului în curs 800 de miliarde. Noi considerăm că această suplimentare pentru anul 2002 răspunde atribuţiilor Băncii EXIMBANK. Mai mult, pentru informarea dumneavoastră, la ora actuală, se lucrează pentru găsirea unor soluţii pentru recapitalizarea EXIMBANK-ului şi întărirea rolului pe care EXIMBANK-ul îl are în societatea românească. Plecând de la aceste consideraţii, domnule preşedinte, stimaţi parlamentari, vă propun ca amendamentul de modificare a art.19 alin.5 să fie respins, în sensul păstrării sumei de 1000 de miliarde cu această destinaţie. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Stanciu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Evident că distinsul nostru coleg Ruşanu, ca fost director, trebuie să susţină banca. Dar din 1992, de când sunt în Parlament, băncile numai au supt bani din buget, când ele în mod normal trebuiau să aducă bani şi asta nu înţeleg. Pînă la urmă va trebui şcoala să finanţeze banca, nu invers? Hai să facem o fundaţie şcolară care să finanţeze băncile! De aceea, eu vă propun nu să le dăm, ci să le luăm! Pentru că toţi s-au obişnuit la bancă să dai şi banca să ia. Hai să inversăm lucrurile. Să dea banca şi să luăm noi. Altfel nu se poate! De aceea, sub acelaşi relativism, noi la cercetare vom cere 600 de miliarde, şi sursa era tocmai de aici. V-aş propune să votăm de principiu şi, dacă se va vota la cercetare ştiinţifică să luăm bani de aici, să-i luăm cu dragă inimă. Mai bine să-i cercetăm noi decât să-i cerceteze alţii cum i-a cheltuit pe ceilalţi. Vă mulţumesc. |
|
Domnule Ruşanu, drept la replică? |
|
Domnule coleg, credeam că vă dă răspunsul domnul ministru de finanţe. EXIMBANK-ul nu cheltuieşte aceşti bani, ea ca atare, ca bancă, ci doar îi administrează. Banii sunt destinaţi exportatorilor şi sprijinirii producţiei penru export şi cu ciclu lung de fabricaţie. Deci, banii s-au dat la Ministerul Finanţelor pentru exportatori şi pentru producţie prin administrarea acestei bănci. Banca nu opreşte nimic de aici şi e singura modalitate concretă de a susţine producţia românească la export şi a susţine producţia românească care pentru articole cu ciclu lung de fabricaţie cum ar fi construcţia de nave, Uzina "Electroputere" de la Craiova şi altele, şi pentru asigurarea acestor produse pe pieţele externe. Deci, banca ca atare, EXIMBANK-ul care este o bancă integral cu capital de stat nu ia nici un leu din aceste fonduri, ci numai le administrează pentru exportatori. Iar ceea ce spunea domnul ministru, într-adevăr, s-au luat 1000 de miliarde, însă dacă aplicăm ritmul inflaţiei, vedem că suma este net inferioară anilor precedenţi. Exportul, care este una din priorităţile programului de guvernare, pe care P.S.D.-ul l-a înaintat în anul 2000, nu este sprijinit la această dată nici măcar la nivelul anilor precedenţi. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Aţi ascultat explicaţiile autorului amendamentului şi cele ale domnului ministru de finanţe. Supun amendamentul domnului Dan Ruşanu la vot. Cine este pentru? 11 voturi pentru. Este, evident, cu totul insuficient. Dacă mai există alte amendamente la art.19. Domnule Constantinescu, vă rog să vă referiţi la numărul amendamentului care v-a fost respins. Poftiţi! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am auzit de nenumărate ori în seara aceasta de restricţii bugetare, de buget de austeritate şi alţi termeni sinonimi. Din acest motiv, pentru mine, prevederile alin.6 din art.19 sunt total inexplicabile. Şi am să încerc să fiu foarte lămurit. Potrivit acestui alineat, în bugetul Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi cooperaţie, sunt cuprinse şi sumele pentru majorarea capitalului social al fondului naţional de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, potrivit legii. Stimaţi colegi, în primul rând acest fond nu există. El poate exista cel mult scriptic, motiv pentru care cei peste 100 de miliarde de lei prevăzuţi în buget se vor alătura celor 50 de miliarde care n-au fost folosiţi până în prezent. În al doilea rând, tot cu sprijinul statului, în anii 1992-1993, dacă nu mă înşel, a fost creat Fondul român de garantare a creditelor întreprinzătorilor privaţi, instituţie care există astăzi în România, chiar dacă nu mai are participarea statului, instituţie care are o experienţă, care are proceduri şi care este destinată tocmai acestui scop. Nu înţeleg de ce mai trebuie creată încă o entitate la nivelul Bucureştiului, pentru că, în ultimă instanţă, va avea sediul aici, care să repete ceea ce fac alţii. Şi asta cu banul public, în condiţiile în care banul public este necesar şi la cercetare, şi la învăţământ şi peste tot şi chiar pentru EXIMBANK. În al treilea rând, ordonanţa privind fondurile de garantare, la discutarea ei în Comisia pentru buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor, s-a propus că dacă dorim într-adevăr să ajutăm prin garantare întreprinzătorii privaţi mici şi mijlocii să cofinanţeze bugetul, cele 8 fonduri de garantare regionale, într-o proporţie rezonabilă, 5 miliarde era la vremea respectivă, faţă de 20, care să fie contribuţia proprie a mediului de afaceri din zonă. Nici această formulă văd că nu mai este îmbrăţişată şi ajungem din nou la un fond care se referă la acelaşi obiect de activitate cu a unui fond existent. Şi dacă tot avem bani în plus necheltuiţi, pentru că motivaţiile de genul lipsa consultantului sau lipsa licitaţiei, mie nu mi se par reale. Dacă tot avem bani în plus, să lăsăm 100 şi ceva de miliarde, măcar atât, pentru capitalizarea EXIMBANK, pentru care se pare că nu avem bani. Vă mulţumesc. |
|
Stimate coleg, să înţeleg că dumneavoastră aţi susţinut practic amendamentul 55, amendamentul care prevede un alin.61 cu acest conţinut pentru recapitalizarea Băncii EXIMBANK. |
|
Domnule preşedinte, dintr-o eroare tehnică, s-a pus 61. Este tot un 6, nou, care-l înlocuieşte pe cel vechi, pe care propunem să-l eliminăm. |
|
Deci, pentru a fi foarte clar. Colegul nostru a propus următorul amendament: " Pentru recapitalilzarea Băncii de export-import a României S.A. EXIMBANK se alocă suma de 1500 de miliarde". |
|
Nu 1500 de miliarde, pentru care am înţeles că nu există fonduri, ci numai peste cele 100 de miliarde destinate acestui fond ipotetic de garantare a creditelor. |
|
Am înţeles. Domnule ministru Tănăsescu, poftiţi! |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Nu este un fond ipotetic, este un fond care va fi format în cursul acestei luni, deci în cursul acestui an, şi el va avea o funcţionabilitate totală în anul 2002. Legat de Banca de import-export a României, de creşteea capitalului social, tocmai v-am spus că se lucrează la ora actuală la posibilitatea acestui lucru, şi anume, probabil, printr-o lansare de emisiune pe piaţa locală pentru creşterea capitalului social. Acest lucru se va întâmpla probabil până la sfârşitul acestui an. Această recapitalizare a băncii se va face în două etape: o etapă până la sfârşitul anului calendaristic 2001; o altă etapă în prima jumătate a anului 2002. Din discuţiile purtate cu conducerea EXIMBANK, probabil că această recapitalizare va avea o valoare de aproximativ 600-700 miliarde lei, care, aşa cum v-am spus, va fi efectuată prin nişte împrumuturi de pe piaţa de capital şi sigur se vor destina aceşti bani Băncii EXIMBANK. Aş vrea să subliniez faptul că şi noi suntem conştienţi de faptul că această bancă trebuie să-şi întărească rolul, trebuie să devină un motor mai puternic pentru promovarea exporturilor şi, ca atare, vom face absolut tot ce ne stă în putinţă pentru recapitalizarea acestei bănci într-un timp foarte scurt. Mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule Dan Constantinescu. |
|
Domnule preşedinte, Îi mulţumesc domnului ministru pentru lămuririle suplimentare, dar care privesc partea a doua, referitoare la destinaţia pe care am considerat că e bine să o dăm acestor sume. Nu am înţeles, dacă abia luna aceasta, o să înfiinţăm un fond, cum vom cheltui cele 50 de miliarde care sunt anul acesta şi de ce trebuie să cheltuim anul viitor încă 100 şi ceva de miliarde? Nu am înţeles de ce trebuie să mai creăm un fond cu acelaşi obiect de activitate, câtă vreme, tot cu sprijinul statului, a mai fost creat un asemenea fond în România şi n-am înţeles, dacă dorim într-adevăr să sprijinim garantarea întreprinzătorilor privaţi, de ce nu descentralizăm acest sprijin, cofinanţând 8 fonduri regionale, pentru a apropia, dacă vreţi, această activitate de întreprinzătorii privaţi? La aceste întrebări nu s-a dat răspuns. Vă mulţumesc. |
|
Domnule deputat Dan Ruşanu, aţi dorit şi dumneavoastră să interveniţi. Poftiţi. |
|
Domnule ministru, O clarificare, vă rog frumos. Capitalizarea băncii printr-o emisiune de bonuri de tezaur sau prin ce se face, cine garantează această emisiune, dacă ea nu va grefa datoria publică (că, în altă parte, nu văd unde se va duce) şi în ce perioadă, până la sfârşitul anului 2001, se mai poate lansa această emisiune pe piaţă? |
|
La aceste întrebări o să vă răspundă, din partea Guvernului, doamna ministru Silvia Ciornei. Poftiţi, doamnă ministru. |
|
Doamna Silvia Ciornei: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Înfiinţarea unui fond special pentru garantarea creditelor contractate de întreprinderile mici şi mijlocii este o prevedere expresă a Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi, prevederi care se regăsesc de la art. 28 până la art. 33. Legea nr. 133/1999 a fost votată inclusiv de Partidul Naţional Liberal. În prezent, ministerul, pentru a putea elabora procedurile, normele şi regulile de funcţionare ale Fondului de garantare, a trebuit să angajeze un consultant de specialitate, în baza Legii achiziţiilor publice. Acest consultant va elabora, până la sfârşitul acestei luni, procedurile de funcţionare ale fondului. Astfel că, din luna decembrie, fondul va putea deveni operaţional. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul Alexandru Sassu. |
|
Eu înţeleg că legea pentru înfiinţarea acestui fond, modul de constituire şi cheltuire a banilor nu există şi, în consecinţă, noi votăm astăzi alocarea unor sume de bani către un fond care nu există şi despre care Guvernul ne spune că "va face o lege în acest sens". Mi se pare că suntem uşor pe lângă Constituţie şi pe lângă Legea finanţelor publice şi cred că nu putem să facem acest lucru. Chiar dacă este prevăzut într-o lege că ar trebui să se înfiinţeze o anumită instituţie, atâta vreme cât ea nu există, nu putem să-i alocăm bani. |
|
Ministrul Silvia Ciornei. |
|
Doamna Silvia Ciornei: Înfiinţarea fondului este stabilită prin Legea nr. 133 art. 28. Organizarea fondului se face prin hotărâre de Guvern... |
|
Domnul Alexandru Sassu (din sală): Nu există lege! |
|
Doamna Silvia Ciornei: Deja s-a dat o hotărâre de Guvern care prevede alocarea bugetului Ministerului... (Vociferări ale deputaţilor PD.) |
|
Mulţumesc, doamnă ministru. Stimaţi colegi, Deci, este vorba de un fond instituţionalizat, nu puteţi spune că nu... Parlamentari din Grupul PD: Nu are reglementare! |
|
Are temei legal, are şi lege de organizare. Şi chiar dacă nu ar avea, fondul este constituit deja. |
|
Doamna Silvia Ciornei: Iar capitalizarea fondului, dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte... |
|
Vă rog frumos să-i permiteţi doamnei ministru să se explice! |
|
Doamna Silvia Ciornei: Capitalizarea fondului anual, pe o perioadă de 5 ani de la constituirea lui, este prevăzută tot în Legea nr. 133, cu 0,4% din veniturile bugetare. Deci, există bază legală pentru constituire şi pentru suplimentarea capitalului social al fondului de la bugetul de stat pe o perioadă de 5 ani, prin Legea nr. 133, art. 28-33. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vă rog să poftiţi în sală, pentru a vă exprima votul cu privire la amendamentul propus de PNL! Aţi reţinut cuprinsul amendamentului şi explicaţiile care vi s-au dat, supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Dan Constantinescu, din partea Partidului Naţional Liberal. Cine este pentru? 27 de voturi. Este, evident, insuficient pentru a fi admis. Stimaţi colegi, cu privire la art. 19 alin. 6, vă rog să urmăriţi cum a fost reformulat acest text prin amendamentul nr. 14 de la pag. 7, de către Comisiile de buget. Domnule Birtalan, poftiţi. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor, Vedeţi şi dumneavoastră că, la pag. 25, la amendamente respinse, vizavi de art. 19 pct. 6, se află un amendament respins. Aş dori să îl comentez şi să îl susţin, foarte pe scurt. Este vorba, la acest alin. 6 art. 19, de consistenţa sau inexistenţa, până la urmă, a bugetului Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi al Cooperaţiei. Aşa se pare, într-adevăr, că este un minister, sau, dacă ne uităm la buget, "micro". Există şi această categorie, la întreprinderi, bineînţeles. Aici, în acest amendament, care, parţial şi total insuficient, a fost susţinut de către Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, apare sume de 500 de miliarde de lei pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, potrivit legii. Care lege? Mai înainte s-a pomenit aici, Legea nr. 133. Legea nr. 133, nu numai de Partidul Naţional Liberal şi, respectiv, de vechea putere a fost votată, ci a fost modificată de actuala putere, care o susţine în varianta nouă. Această lege, ştie doamna ministru, că are nu numai art. 28 şi 29, are şi art. 20 şi 21. Care spun foarte clar că: "Anual, în Legea bugetului de stat, se prevăd sume în mod expres pentru sprijinirea înfiinţării de noi întreprinderi şi pentru susţinerea celor existente". Mai înainte se vorbea că sectorul bancar nu susţine bugetul, poate că aşa este, dar sectorul imm-urilor, doamnelor şi domnilor, susţine bugetul! Dacă vă uitaţi dumneavoastră, numai micro-întreprinderile sunt programate pentru 2002 cu un impozit pe venit de 2.080 de miliarde lei, care se varsă de către micro-întreprinderi la bugetul de stat, sub formă de impozit pe venit! 1,5% asupra veniturilor! Ne întrebăm şi mă întreb şi vă întreb, oare, acest sector, care contribuie la formarea veniturilor bugetului, nu trebuie să fie susţinut să se dezvolte, respectiv, să se înfiinţeze noi întreprinderi? Nu de dragul să fie ca cele de stat, mamuturile, ci să creeze locuri efective de muncă? Fie pentru o persoană, fie pentru nouă, fie pentru patruzeci şi nouă? Deci credem că acest sector este, într-adevăr, cel care trebuie să fie sprijinit prin programe transparente, prin surse expres prevăzute, conform Legii nr. 133 cu ultimele modificări; cu sume prevăzute în mod expres în Legea bugetului de stat. În acest sens, vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi prima dată dezbaterii şi, după aceea, votării amendamentul de la pct. 54 pag. 25, care conţine, cum v-am spus, suma de 500 de miliarde de lei, faţă de 88, cât este propus de Comisiile de buget, finanţe, bănci. Vă mulţumesc. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină la acest amendament? Domnule ministru, vă rog să daţi explicaţiile şi cu privire la amendamentul domnului coleg, care a fost respins, la poz. 54, cât şi cu privire la amendamentul comisiilor de buget, cu privire la art. 19 alin. 6. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Fără îndoială că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii reprezintă un sector de mare importanţă. Analiza făcută de distinsul domn deputat, însă, este făcută fragmentat. Sigur, veniturile pe care micro-întreprinderile le aduc bugetului sunt la nivelul spus de domnia sa, de 2.000 de miliarde, dar trebuie să privim care este efortul bugetar care a fost făcut pentru ca aceste societăţi să aducă această contribuţie. Iar efortul, numai pe anul 2001, prin facilităţile care au fost acordate, este de peste 2.000 de miliarde: scutiri de taxe vamale, T.V.A. ş.a.m.d. Deci, când facem o analiză, trebuie să o privim în complexitatea ei. Lăsând la o parte acest lucru, însă, repet, suntem conştienţi de faptul că întreprinderile mici şi mijlocii joacă un rol foarte important în societatea românească. Şi noi am fi dorit să acordăm mai mulţi bani pentru programe, pentru dezvoltarea acestor programe iniţiate de întreprinderile mici şi mijlocii. Împreună cu ministerul de resort, am găsit resursele necesare pentru alocarea a 88 de miliarde de lei în anul care urmează pentru acest tip de programe. De aceea, v-aş propune să fim de acord cu amendamentul nr. 14 de la pag. 4, al art. 19 alin. 6, şi anume prin care să se specifice clar alocarea celor 88 de miliarde pentru finanţarea programelor de dezvoltare în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii. Din păcate, nu putem fi de acord cu această sumă de 500 de mii de miliarde pentru programele respective, v-am spus, în principal, datorită lipsei resurselor cu această destinaţie. În momentul în care vom avea surse suplimentare, cu siguranţă, vom aloca bani suplimentari pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Mulţumesc. (In continuare, conducerea şedinţei este preluată de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.) |
|
Mulţumesc, domnul ministru. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al domnului Akos Birtalan. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cine este împotrivă? Abţineri? Cu 191 de voturi pentru, 51 împotrivă şi 11 abţineri, amendamentul a fost respins. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră (proteste)... Ce aveţi? Vă rog frumos! Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, admis, cel propus de domnul ministru Tănăsescu, din raport, de la pag. 7, pct. 14. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 30 voturi împotrivă, amendamentul a fost admis. Supun votului dumneavoastră art. 19, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Cu 44 voturi împotrivă şi 210 pentru, articolul a fost admis. Vă mulţumesc. Trecem la art. 20. Dacă aveţi observaţii? Domnul Stanciu. Vă rog, pe scurt, dacă se poate! Mulţumesc. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Cred că aţi căzut în propria plasă. Păi, "Săptămâna pe scurt" are 2 pagini şi se citeşte într-o jumate de oră! |
|
Dumneavoastră sunteţi cititor asiduu al "Săptămânii pe scurt", nu noi, aşa că nu aveam de unde să ştim! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art. 20, dacă urmăriţi amendamentele respinse, ele sunt în principal axate pe cercetarea ştiinţifică. Şi din partea celor două comisii: de învăţământ, ştiinţă a Senatului, respectiv, de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei; cât şi din partea unor distinşi colegi. Noi ne găsim, astăzi, într-o situaţie foarte delicată, în sensul că, de o bună bucată de vreme, alocaţia de stat pentru cercetare scade. Şi scade de la 0,32 în 1996 până la 0,134 în anul 2000 şi 0,18, respectiv, 0,247, dacă luăm în asamblu tot. Încălcăm, în acest moment, Constituţia, care, la art. 134 alin.2 lit.c (probabil, o să vă miraţi), precizează clar: "Statul trebuie să asigure stimularea cercetării ştiinţifice naţionale". Or, domnilor colegi, nu se vede! Am aici nişte grafice făcute la comisie: singurul minister sau domeniu care scade tot timpul în România este cercetarea ştiinţifică! Aceasta este! Ce dorim să facem? Dorim ca produsele noastre să le subvenţionăm cu Eximbank sau mai ştiu eu ce sau să le facem performante prin însăşi valoarea intrinsecă înglobată, a muncii intelectuale, în ele? De aceea, noi susţinem, domnule preşedinte şi avem amendamentele respective, dar ca o chestiune de principiu , să frânăm această tradiţie, am spune noi, sinucigaşă, de a scădea an de an sumele alocate cercetării ştiinţifice. Sunt circa 3.000 de miliarde, noi am spus să avem cât anul trecut, ca să nu scădem sub procentajul de anul trecut. Ceea ce înseamnă, de fapt, în termeni reali, încă 600 de miliarde. O să intervenim la amendamentele respective, pe care o să vă rugăm să le cumulaţi, pentru că sunt, practic, identice, diferă câteva sume, dar esenţa este aceasta: fără cercetare ştiinţifică românească nu putem nici produce performant, nu putem nici asimila şi vom deveni, la un moment dat, chiar analfabeţi în ale ştiinţei! Şi vom cumpăra de dincolo mărgele colorate, fără să ştim că ele, de fapt, nu sunt diamante! Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze ale parlamentarilor PRM.) |
|
Mulţumesc, domnule Stanciu. Domnul Palade. Poftiţi, vă rog. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor miniştri, Domnilor senatori, Domnilor deputaţi, Prin Ordonanţa nr. 8/1997 şi Legea de aprobare nr. 95/1998 s-a rezolvat o mai veche doleanţă a cercetării, de a pune undeva, într-o lege, că cercetarea ştiinţifică va beneficia de fonduri publice: o cincime din învăţământ, aproximativ 0,8% din p.i.b. ar fi însemant. Actuala guvernare, actualul Parlament, prin Ordonanţa nr. 32/2001 şi Legea de aprobare nr. 374/2001, preia din strategia naţională de dezvoltare economică a României pe termen mediu acea frază, care spune că se va asigura, începând din anul 2000, un trend crescător pentru sumele alocate de la buget cercetării ştiinţifice, in acest fel încât să se ajungă într-un interval de 4-5 ani la nivelul finanţării cercetării din fonduri publice în ţările Uniunii Europene. Aplicând toată această prevedere legală, ar fi însemnat că în anul 2002, dacă se respectă legea aprobată de Parlamentul României, finanţarea, aşa cum arăta şi domnul preşedinte Stanciu, preşedintele comisiei, să fie, undeva, mai mare decât 0,247% din p.i.p. Deci, să fie un măcar 0,25. Aceasta ar însemna, într-adevăr, propunerea comisiei, ca să fie, undeva, în jur de 3.603 miliarde, un spor de numai 568 miliarde, ca să respectăm legea! Dacă aplicăm indicele de inflaţie, ar trebui să dăm 37% l-am apreciat noi că va fi la sfârşitul anului 3.750 de miliarde. La noi, se vine cu o propunere de 0,21% din p.i.b.: 3.035 de miliarde. (Eu vorbesc de fondurile totale alocate cercetării, aici intră şi Academia, şi Departamentul de cercetare din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, tot, cumulat.) Deci, iată că sunt prevederi care nu respectă, cel puţin, o lege votată de Parlamentul României. Dacă, însă, am aplica, într-adevăr, un trend crescător, o creştere liniară, ar trebui să avem un 0,3%, în acest fel încât în 2004-2005 să putem ajunge la finanţarea celor mai mici nivele din Comunitatea Europeană, care, nici unul, nu este 0,5%. Vreau să remarc că ţările candidate, să ştiţi că au 0,7-0,8% din p.i.b. (vorbesc de cele 8 sau 10 ţări candidate) pentru finanţarea cercetării. Aş mai dori să adaug un singur lucru. Dosarul cercetării-dezvoltării a fost unul din primele dosare negociate şi închise cu Comunitatea Europeană. Să ştiţi că, în momentul de faţă, sindicatele din ramură şi patronatul fac intervenţii la Bruxelles pentru redeschiderea dosarului negociat, fiindcă Guvernul României nu respectă ce a conchis în acel dosar. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule Palade. Alte observaţii, dacă sunt? Vă rog, domnule Ifrim. Să susţineţi ce susţineţi, care amendament, de la ce punct? |
|
Eu voi susţine amendamentul de la art. 20 alin. 3 nou. Aş sublinia şi eu cele spuse de antevorbitorii mei şi aş dori să spun că nu numai cercetarea este cea care a căzut din 1990 încoace, ci şi sănătatea, aşa că merg mână în mână. Iar situaţia cercetării în sănătate este o situaţie foarte gravă. Susţin acest alineat nou, fără să cer bani, pentru următorul fapt. Vreau să vă informez că Institutul de seruri şi vaccinuri Cantacuzino, instituţie strategică, căreia îi revine o răspundere foarte mare în prevenirea bolilor infecto-contagioase, a devenit instituţie publică cu finanţare extrabugetară. Trebuie să se autoîntreţină prin această finanţare extrabugetară şi are, în acelaşi timp, toate avatarurile unei instituţii bugetare. Ei bine, prin aprobarea acestui art. 20 alineat nou, am putea să reglementăm această foarte grea situaţie şi să beneficieze de anumite fonduri de la buget. Şi m-aş referi la credite externe, pe care institutul le-ar rambursa în timp, deoarece, actualmente, trebuie să introducă GPM-ul şi aceata este o situaţie absolut obligatorie. Dacă nu se admite acest alineat nou, prejudiciem mari institute de cercetare, iar în ceea ce priveşte cercetarea medicală, acest Institut Cantacuzino este cel care asigură securitatea noastră în caz de epidemii. Şi pot să vă arăt cum, în ultimii 10 ani, în care funcţionează atât de greu, ne-a salvat de la 12 situaţii epidemice grave şi îşi menţine încă standardele, fiind singurul care poate decela şi antraxul şi alte asemenea afecţiuni. Susţin acest lucru şi susţin toate amendamentele cercetării, întrucât, într-adevăr, cercetarea românească se află la stadiul de avarie. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Alte observaţii, dacă sunt? Domnul Valeca. |
|
Domnul Constantin Valeca: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Vă mulţumesc pentru îngrijorarea arătată pentru acest domeniu. Ar fi extraordinar de bine să avem sumele propuse de dumneavoastră, dar, din păcate, ele nu pot fi alocate. Problema de fond este că, prin restructurarea sistemului de cercetare şi a atitudinii faţă de acest sistem, Guvernul a lansat programul naţional încă 12 proiecte pe toate domeniile şi prin condiţionările impuse ca, pentru cercetarea aplicativă, aceste teme să fie cofinanţate de către agenţii economici care vor aplica aceste teme, s-a realizat, până în acest moment, un grad de cofinanţare de 10-15%. Deci sumele care se folosesc în cercetare, pe lângă sumele de la buget, cresc cu aceste sume. De asemenea, am acordat un sistem de bonificaţii astfel încât institutele care participă şi câştigă la competiţiile internaţionale, în principal pe programul-cadru 5 al Uniunii Europene, unde noi plătim o cotizaţie substanţială, sunt cofinanţate cu prioritate. Deci, în acest fel atragem şi fonduri de pe programul-cadru 5. Vreau să vă spun că guvernele anterioare ne-au lăsat cu un procent de 0,117% din p.i.b. pentru cercetare, şi noi am reuşit să-l ridicăm la 0,23 sau cât este el. Deci, oricum este o creştere şi tendinţa va fi în continuare. Guvernul arată aplecare spre acest domeniu, dar trebuie să mergem în paralel cu această posibilitate de a fi cofinanţată cercetarea şi transferul tehnologic de către agenţii economici. Deci odată cu creşterea economică generală, probabil că şi fondurile vor fi pe măsură. Eu vă mulţumesc şi cred că concluzia este foarte clară. Vă mulţumesc pentru susţinerea domeniului, dar, în acest moment şi în cadrul Proiectului Legii bugetului de stat pe 2002, ele cred că nu se pot susţine. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumim, domnule ministru. Vă rog, domnule Palade. |
|
Nu este vorba de a completa fondurile cercetării cu alte fonduri venite de la agenţii economici. Este vorba de a respecta o lege votată de Parlamentul României. Deci cel puţin pentru 2002, finanţarea din bugetul de stat a activităţii de cercetare, dezvoltare, inovare nu trebuie să fie sub 0,247% din buget dacă se menţine acelaşi nivel. S-a propus la un moment dat de către comisie să fie măcar 0,25%. Ar fi fost un spor de 0,003% din p.i.b. Pentru aceasta, eu cred că trebuie să se găsească soluţii. |
|
Da, domnule Stanciu. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Spre a vă uşura sarcina, eu cred că sunt în asentimentul colegilor mei de la PNL, ca de fapt să discutăm numai poz.59, pentru că este identică cu celelalte. Să considerăm că amendamentul este comun al comisiilor şi al celorlalte, şi respectiv poz.60, unde este o chestiune clară de greşeală. În acest sens, pentru că principalul argument a fost că nu s-au indicat sursele, noi vă spunem sursele. Sursele pe care le propunem sunt de la art.19 alin.1 din 44.880,7 miliarde luăm 600 de miliarde, pentru că cercetarea ştiinţifică va face mai performante produsele din industrie, unde au 7.484 de miliarde, din agricultură, unde au 11.617 miliarde, în transporturi, unde au 18.669 de miliarde, şi respectiv 7.100 de miliarde pentru alte acţiuni economice. Deci iată că dacă vom investi 600 de miliarde de la acţiuni economice în cercetarea ştiinţifică dirijată pe domeniile respective industrie, agricultură, transporturi, alte acţiuni economice, vom avea produse mai performante şi putem să mai luăm şi de la EXIMBANK, pentru că nu mai avem nevoie să le subvenţionăm tot timpul, pentru că vor fi căutate pe piaţa externă. Deci acestea sunt sursele pe care noi vi le indicăm. Nu este un capăt de ţară câte 100 de miliarde la fiecare. |
|
Am înţeles. Vă mulţumim, domnule Stanciu. Acum, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.56. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Da, vă mulţumesc. Cu 56 voturi pentru, 205 împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.57. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cine este împotrivă? Da, vă mulţumesc. Cu 57 pentru, 204 împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.58. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Vă mulţumesc. Cu 58 voturi pentru, 204 împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.59. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cu 206 voturi împotrivă şi 53 pentru, amendamentul a fost respins. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.60. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Vă mulţumesc. Cu 56 de voturi pentru şi 204 împotrivă, amendamentul a fost respins. Domnul Stanciu. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Onoraţi miniştri, Dacă până aici aţi exprimat atitudinea clară faţă de cercetarea ştiinţifică românească, dincoace este o greşeală flagrantă. Aşa greşeală nu cred că poate fi acceptată. Domnul ministru Valeca trebuie să spună clar aici că este o greşeală. Textul ca atare este: "Ministrul Educaţiei şi Cercetării este autorizat, conform art.6 din Ordonanţa Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea în sistem descentralizat în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării...", şi acum atenţie, "...să angajeze pentru perioada 2002 2005...", deci 2002, 2003, 2004, 2005, deci patru ani, "...sume de până la 1.000 de miliarde de lei în vedere finanţării multianuale a programelor de cercetare, dezvoltare şi stimulare a inovării cuprinse în planul naţional de cercetare, dezvolare şi inovare." Deci, pe patru ani este suma de 1.000 de miliarde. Este absurd! De aceea, noi, împreună cu domnul ministru şi cu doamna ministru, pentru că era şi dânsa prezentă atunci, deoarece este ministrul Învăţământului, adică Educaţiei şi Cercetării, am reformulat, şi am spus următorul lucru: "Ministerul Educaţiei şi Cercetării este autorizat, conform art.6 din Ordonanţa Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea în sistem descentralizat în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării ca, în afara sumelor prevăzute pentru anul 2002...", pentru că este bugetul pe acest an, "...să angajeze pentru anii 2003 2005 sume de până la un miliard de lei anual..." Deci, "...de până..." "Până" poate să fie şi un miliard, dar este o redactare care este conformă cu o anumită cerinţă legală. Ne trezim că avem pe patru ani 1.000 de miliarde, când angajamentul cu Uniunea Europeană este clar ca, an de an, cercetarea românească să crească. Şi noi venim pe o perioadă cu 1.000 de miliarde! De aceea, rog părerea domnilor miniştri să fie expusă aici şi să adoptăm acest text care nu aduce nici bani în plus, nici în minus, dar are o claritate, spre deosebire de ambiguitatea din Legea bugetului care, trebuie să fie clar, nu este opera, să zic, a unei stenografe care a greşit ceva acolo, şi acum nu o mişcăm pentru că nu trebuie să mişcăm o virgulă, pentru că aşa este directiva. Aşa a fost şi cu domnul Remeş. Unde este domnul Remeş?! Aşa este şi cu domnul Tănăsescu. Unde va fi domnul Tănăsescu? Eu vă spun că cercetarea trebuie să fie făcută ca lumea. Deci vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Da, vă mulţumesc, domnule Stanciu. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.61. Cine este pentru? |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Am cerut părerea miniştrilor! |
|
Aceasta este la latitudinea mea, domnule Stanciu. Eu dau cuvântul, nu dumneavoastră. Vă rog frumos. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cine este împotrivă? Cu 53 de voturi pentru şi 204 împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.62. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 240 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.63. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu 6 voturi pentru şi 242 împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră art.20 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cine este împotrivă? Cu 204 voturi pentru, 55 împotrivă, art.20 a fost aprobat. Trecem la art.21. Poftiţi. Vă rog să precizaţi la ce punct vă referiţi. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, S-a votat, am înţeles că s-a votat, dar, totuşi, o explicaţie este bine să fie dată, astfel încât să se consemneze măcar în stenogramă. Acest alineat, alin.3 de la art.20, este total confuz: "...suma de până la 1.000 de miliarde de lei în vederea finanţării multianuale a programelor de cercetare, dezvoltare..." Dacă tot sunt domnii miniştri aici, este bine să dea o explicaţie, ca să ştim ce este cu acest alineat pe care nu îl înţelegem. Vă rog, domnule preşedinte. |
|
Domnule coleg, am următoarea rugăminte. Eu sunt cel care dau cuvântul miniştrilor. Pentru că nu aţi înţeles, vă rog să vă lămuriţi direct la domnul ministru. Cu tot respectul, vă mulţumesc. |
|
Domnule preşedinte, Eu am solicitat ca această explicaţie să fie dată în plenul Parlamentului. Mulţumesc. |
|
Domnul ministru a explicat de două ori până acum. Nu vreau să continuăm discuţiile. Domnul Marton. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Intervin la acest microfon în calitatea mea de secretar al Comisiei pentru cultură, susţinând un amendament al Comisiei pentru cultură la art.21 lit.a), un amendament care de fapt este indicarea unei surse. Ca atare, teoretic, dacă vom cădea de acord că şi art.21 se votează tot aşa cum s-au votat şi articolele de până acum, având posibilitatea să se modifice dacă se aprobă alte amendamente, atunci şi cu această soluţie cred că putem fi de acord. Despre ce este vorba. În structura acestui buget, Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor a aprobat un set de patru amendamente - solicitări de sume în felul următor: în cazul Operei Cluj, salariaţii au câştigat un proces în urma căruia va trebui să fie plătită o sumă de 17 miliarde. Pentru a se putea plăti această sumă, este nevoie de ea. Ca atare, sursa pe care am arătat-o este rezerva bugetară. Pentru ca Consiliul Naţional al Audiovizualului să poată investi în sediile din teritoriu, este nevoie de o sumă de 1,2 miliarde. Pentru ca Televiziunea Română să-şi plătească un abonament la "Euro News", este nevoie de 5 miliarde, respectiv pentru consolidarea turnului acestei instituţii de 35 de miliarde. Deci, este totalul de 58 de miliarde, pentru care indicăm sursa-rezerva bugetară. Ca atare, comisia solicită diminuarea acestei rezerve cu suma amintită. Vă mulţumesc. |
|
Deci, domnule Arpad, dumneavoastră v-aţi referit la amendamentul de la pct.65, da? |
|
Exact. Este vorba de pct.65. |
|
Da, vă mulţumesc. Alte probleme dacă sunt. Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.65. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cu 22 de voturi pentru, insuficient, amendamentul a fost respins. Domnul Sassu. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Îmi pare rău că trebuie să vă anunţ: în acest moment, în sală, sunt 211 senatori şi deputaţi, deci sub cvorum. Vă mulţumesc. |
|
Domnule Sassu, să înţeleg că cereţi cvorum? |
|
Domnul Alexandru Sassu (din sală): Da. |
|
Vă mulţumesc. Domnul Borbely va citi pentru Camera Deputaţilor. |
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Întâi să număraţi şi să vedeţi câţi suntem. Poate că suntem. |
|
Bun. |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Procedură. |
|
Da, domnule Marcu. Vă rog. |
|
Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte, şi cu tot respectul pentru domnul Sassu. Aş vrea să consideraţi întâi dumneavoastră dacă există cvorum şi, abia dacă nu există, este justificată solicitarea domniei sale. Deci să spuneţi numărul oficial de la tribună. |
|
Atunci, îmi cer scuze că m-am grăbit. Domnule Unghianu şi domnule Borbely, vă rog să număraţi. Da, vă mulţumesc. Procedând la numărare, suntem 249 de oameni. Este o surpriză şi pentru mine, domnule Sassu. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.) Deci supun votului dumneavoastră amendamentul admis din raport de la pag.7, pct.15. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Cu cinci voturi împotrivă, amendamentul a fost admis. Vă rog, domnul Bălăeţ. Vă rog să precizaţi la care amendament vă referiţi. |
|
Este vorba de amendamentul de la pct.66, propus de doamna Leonida Lari care, fiind foarte bolnavă şi într-o stare cu temperatură, a venit aici, dar eu prezint amendamentul dumneaei în legătură cu acest amendament respins. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Domnule ministru al finanţelor, Noi nu propunem modificări, să spun creşteri de alocaţii bugetare pentru ceea ce propunem, ci în cadrul lit.c) propunem o mică modificare la cifra de 86 de miliarde prevăzută pentru proiecte economice şi culturale dintre România şi Republica Moldova este vorba de diminuarea de la 86 la 83 şi un adaos la sfârşitul alineatului: "...3 miliarde de lei pentru sprijinirea revistelor "Literatură şi artă", "Glasul naţiunii", "Limba română" şi "Florile dalbe", care se editează în Republica Moldova." De ce propunem lucrul acesta. Noi am avut o discuţie foarte aprinsă, dacă vă amintiţi, la bugetul pe anul 2001 şi, după aceste discuţii aprise, s-a aprobat ca aceste reviste să fie nominalizate în cadrul unui articol al bugetului pe 2001. Cerem acest lucru şi pe 2002. De ce: pentru că aceste reviste sunt cu caracter unionist, sunt proiecte deja realizate, sunt o sursă de activitate şi de militantism pentru unitatea cu România, dusă de către marii scriitori din Republica Moldova Dabija, Vieru şi toţi ceilalţi, care fac o politică unionistă. Dacă noi nu prevedem lucrul acesta, este posibil ca aceşti bani să meargă în alte părţi, cum s-a întâmplat adeseori în situaţiile date. Vreau să spun că aceste reviste sunt clasate sau sunt situate pentru domenii foarte importante de activitate românească de acolo. Revista "Literatură şi artă" are un cuprins enciclopedic şi este o revistă a scriitorilor moldoveni care fac o activitate pentru România. "Glasul naţiunii" este o revistă cu caracter politic militant, iar la această revistă contribuie foarte mulţi şi doamna deputat Leonida Lari. "Limba română" ştiţi în ce situaţie se află acolo, fiind contestată şi lovită din toate părţile, iar "Florile dalbe" este o revistă de folclor pentru noi şi pentru scoaterea în lumină a rezervelor acestora româneşti care există în folclor în Republica Moldova. Deci nu cerem o creştere a alocaţiei bugetare, ci o mică schimbare care să demonstreze că Parlamentul României acordă cu prioritate acestor reviste dreptul de a exista. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Relaţiile cu Republica Moldova sunt nişte relaţii care trebuie într-adevăr întreţinute. Argumentele aduse de dumneavoastră aici, în faţa noastră, le considerăm foarte pertinente şi, de aceea, considerăm că această mutaţie a celor 3 miliarde se poate face şi se poate accepta în textul art.21, pct.c), enumerarea revistelor respective. De aceea, v-aş propune să facem o reformulare a art.21, pct.c), în sensul că, după cele două puncte, vom pune "...83 de miliarde de lei pentru proiecte economice...", iar în final vom spune: "...3 miliarde de lei..." pentru revistele pe care le-aţi menţionat. Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD şi PRM.) |
|
Da, vă mulţumim, domnule ministru. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Bălăeţ. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? În unanimitate, amendamentul propus de doamna Lari a fost aprobat. Vă mulţumesc. Trecem la amendamentul respins de la pct.67 din raport. Vă rog, doamna Norica Nicolai. |
|
Domnule preşedinte, Pentru o ţară atât de frumoasă şi de eternă, cred că Ordonanţa nr.95/2001, care instituie fondul "România", este o realizare a Guvernului actual. Ar fi şi mai mare realizare dacă această ordonanţă s-ar regăsi, aşa cum prevede Legea finanţelor publice locale, în anexa nr.4 cu privire la temeiurile legislative ale alocaţiilor bugetare. Acest amendament pe care vi-l propunem este un alineat nou la art.21: "Fondul special "România" programat în sumă de 215 miliarde de lei se va detalia în funcţie de programe de utilizare." Astfel, şi Fundaţia culturală română va vedea că are o implicare în susţinerea acestui fond şi în realizarea obiectivelor lui. Cred că este un amendament care vine să susţină transparenţa de care dă dovadă Guvernul în utilizarea fondurilor, pentru care, cu siguranţă, veţi vota. |
|
Domnul Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac o remarcă, doar, că acest amendament ar fi fost posibil de aplicat dacă, într-adevăr, Fondul România rămânea un fond distinct, de sine stătător. Prin proiectul de buget pe anul 2002, Fondul România este inclus în cadrul bugetului de stat, cheltuielile sunt prevăzute, cu această destinaţie, la Secretariatul General al Guvernului, iar veniturile sunt venituri ale bugetului de stat. Deci, prin prinderea acestui fond în contextul bugetului de stat, dispare această posibilitate de care spuneaţi, dar, sigur, Fondul România sau banii pentru acest fond vor fi utilizaţi cu destinaţiile respective. Iar legat de fundaţia la care v-aţi referit şi discuţia pe care am avut-o înainte, din aceşti bani de 215 miliarde, aşa cum v-am menţionat, vor fi alocaţi şi pentru programele societăţii respective. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul Sassu are cuvîntul. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt două lucruri de spus aici. În primul rând că nu există, nici Ordonanţa de urgenţă nr.95, nici legea de aprobare a acestei ordonanţe nu există trecute în lista de la Anexa nr.4, unde sunt trecute toate legile care stau la baza constituirii veniturilor şi a cheltuielii acestor venituri, iar, în consecinţă, nu este clar dacă acei bani sunt sau nu proveniţi de la ceea ce spune Ordonanţa nr.95 şi, pe de altă parte, în anexa care se referă la Secretariatul General al Guvernului, nu este indicat nici acolo faptul că acest Fond România este cel la care se referă sumele alocate pentru chestiuni de imagine a României, aşa cum scrie, de altminteri, în lege. Deci nu reiese de niciunde clar că aceşti bani sunt din Fondul România, nu reiese clar că Fondul România este în bugetul Secretariatului General al Guvernului şi nici nu apare în Anexa nr.4. Deci, în consecinţă, nu este deloc transparent modul în care fondurile care sunt în acest Fond România, fondurile strânse în acest Fond România se cheltuiesc. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Dacă ne uităm cu atenţie la caietul Secretariatului General al Guvernului, la pag.12, o să vedem că această sumă de 215 miliarde de lei este prinsă în mod transparent şi este denumită foarte clar "Programe de informare şi prezentare a imaginii României". Deci o să vedeţi, în coloana "Program 2002", această sumă de 215 miliarde de lei. |
|
Domnul Sassu. Dumneavoastră reprezentaţi şi pe domnul Săpunaru, am înţeles, ca să nu... |
|
A existat o discuţie în comisie şi atunci s-a spus că aceste lucruri vor fi rezolvate. Din păcate, nu s-au rezolvat, noi de aceea nu am mai depus amendament, dar susţinem această chestiune. Repet: este adevărat că, în bugetul Secretariatului General al Guvernului, apare "Program de informare şi prezentare a imaginii României", nu are însă nici o legătură sau nu reiese de niciunde că e vorba de Fondul România şi, repet, aceşti bani se colectează, fondul există, aceşti bani se duc şi, conform Legii nr.3, cheltuiţi de Secretariatul General al Guvernului, dar nu reiese că atât se colectează, că aceşti bani provin de acolo şi, în consecinţă, nu este transparent, chiar dacă scrie acest lucru. Acolo trebuia specificat, undeva, măcar acest lucru şi aşa s-a discutat atunci în comisie, măcar să fie o steluţă să scrie "conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului şi Fondul România". Nu scrie niciunde. Pe de altă parte, repet, în Anexa nr.4, unde sunt trecute toate legile care stau la baza constituirii bugetului, şi la venituri, şi la cheltuieli, această ordonanţă de urgenţă lipseşte. Deci, din punctul nostru de vedere, nu este deloc transparent cum se cheltuiesc banii de la Fondul România. Deci o adăugăm şi la anexă, aşa am cerut atunci, şi s-a spus că se va rezolva, şi nu s-a rezolvat şi, în acelaşi timp, trebuie să atragem atenţia că aceşti 215 miliarde provin din Fondul România. În rest, nu este nici un fel de problemă. |
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 67. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cu 204 voturi împotrivă şi 45 pentru, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră art.21, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Cu 45 de voturi împotrivă şi 204 pentru, art.21 a fost aprobat. Trecem la art.22. Nefiind amendamente respinse, supun votului dumneavoastră art.22. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Cu 15 voturi împotrivă, amendamentul... |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Abţineri! |
|
Abţineri, iertaţi-mă, da. Nu vă mai abţineţi, fiţi mai hotărât, domnule Quintus! (Amuzament în sală) Deci cu 15 voturi împotrivă, 10 abţineri şi 232 de voturi pentru, art.22 a fost aprobat. Art.23 - observaţii? Nefiind observaţii, supun votului dumneavoastră art.23. Cine este pentru? Împotrivă? |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Titlul de capitol! |
|
Vă trec şi titlul acum! Abţineri? Unanimitate la art.23. Supun votului dumneavoastră, îmi pare rău că am greşit aici, titlul capitolului IV. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Vă abţineţi la titlu, haideţi! Cu 10 abţineri, a fost aprobat titlul. Trecem la art.24. Vă supun votului amendamentul admis din raport, de la pag.8, punctul 16. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? În unanimitate, amendamentul admis a fost aprobat. Alte observaţii dacă aveţi la acest articol? Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.24 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? 3 abţineri. Împotrivă? Deci, cu 3 abţineri, art.24 a fost aprobat. Îmi pare rău, domnule Alexandru. Supun votului dumneavoastră art.24, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 25 de voturi împotrivă, 1 abţinere şi 232 de voturi pentru, art.24 a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră titlul capitolului V. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? În unanimitate, titlul cap.V a fost aprobat. Observaţii la art.25. vă rog, domnule Ráduly. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, La amendamentul de la nr.crt.17, de la amendamente admise, respectiv art.25 de la capitolul privind bugetele locale, am avut mai multe amendamente pe care le-am depus şi se găsesc la nr.crt.76, 77 şi 78. Aş vrea să susţin, dintre ele, o singură idee legată de aceste puncte de lucru pe care anul trecut le-am propus şi onor Camera Deputaţilor împreună cu Guvernul au fost de acord cu această soluţie, însă cred că, în 2001, soluţia care, până la urmă, a fost implementată în practică nu a fost cea mai reuşită. Despre ce este vorba? Printr-un ordin, Ministerul Finanţelor a dat definiţia punctului de lucru. Deci noi, anul trecut, nu am mai definit aici, în buget, e de discutat dacă a fost bine sau nu, punctul de lucru, în orice caz, pentru anul 2001, a fost definit printr-un ordin al domnului ministru al finanţelor Mihai Nicolae Tănăsescu. Cred că nu s-a găsit soluţia cea mai bună, din două puncte de vedere. Pe de o parte, textul care s-a găsit pentru definiţie a lăsat loc pentru interpretări privind aria de aplicabilitate, unele instituţii publice au spus că, pentru că se referă doar la agenţi economici, dânşii nu ar trebui să se înregistreze ca plătitor de impozit al acestui impozit pe venit, iar, pe de altă parte, ministerul a oprit ghilotina de la care a spus că începe punctul de lucru la o cifră care mie mi se pare mare, şi anume la cifra 5 angajaţi cu carte de muncă, deci angajaţi permanent. Drept urmare, de exemplu, în foarte multe comune, secţiile de poliţie sau posturile de poliţie nu au mai plătit impozit în comuna respectivă, deşi poliţiştii au lucrat trei sau patru în comună, ci la reşedinţa de judeţ. Drept urmare, am venit şi, împreună cu colegii noştri de la Comisia de industrii şi servicii, preocupaţi de aceste aspecte, am propus o definiţie pentru punctul de lucru, care ar suna în felul următor: "Prin punct de lucru se înţelege un centru de activitate al plătitorilor de impozite şi taxe cu cel puţin un angajat cu contract individual de muncă". Noi credem că, pe baza experienţei din acest an, definiţia punctului de lucru ar trebui să fie astfel concepută, încât orice angajat permanent într-o localitate să fie considerat ca punct de lucru stabil, agenţii economici să facă bine să ţină contabilitate separată pe aceste puncte de lucru şi, chiar la un angajat, colectivitatea locală să beneficieze de cota-parte care îi revine din acest impozit. Nu ţin neapărat, domnule ministru, să şi trecem în buget această definiţie, însă ţin neapărat ca să vă angajaţi, în faţa Camerei, că, pentru anul 2002, acest punct de lucru va fi regândit şi redefinit în spiritul pe care vi l-am propus. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Ráduly. Domnul Marcu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Văd că suntem puţin cam obosiţi şi cam necăjiţi şi chiar constatasem adineauri că, dacă nu votam până la ora 11, acum plecam spre casă. Şi de aceea vreau să vă fac o propunere, domnule preşedinte, să supuneţi la vot, dacă vreţi sau să găsiţi o modalitate de a rezolva propunerea mea, prin care să obligăm, prin chestori, prezenţa celor care fac propuneri de genul acesta, ca să fie lucrările până la ora 11, la 12, la 2 dimineaţa, că el oricum pleacă. El îşi vede de treabă! Aruncă bomba şi pe urmă îşi vede de treabă. Problema e alta: constat aici că domnul Chiliman a plecat bine mersi, nu l-am văzut mai deloc, nici ieri, nici azi, iar domnul preşedinte de onoare profesor Quintus, care este mai în vârstă şi cu mai multă, să nu zic altceva, în fine, este prezent în fiecare moment. Eu aş zice să privim mai cu condescendenţă, mai cu atenţie, mai cu cum vreţi dumneavoastră, astfel de propuneri făcute, uneori, în bătaie de joc, pentru că eu aşa am considerat propunerea făcută ieri. Şi noi am căzut..., bine hai să luăm că votul este ca atare. Deci propunerea e următoarea: să constataţi prezenţa celor care fac astfel de propuneri ironice şi, la nevoie, să stea aici cu chestorul la spate. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Marcu Tudor. Să-l punem în discuţia colectivului pe domnul Chiliman. Deocamdată, noi am aprobat până la ora 23, o să ne continuăm programul. Vă mulţumesc. Domnule ministru, un răspuns pentru domnul Ráduly, vă rog. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: A defini, prin Legea bugetului, ce înseamnă punct de lucru, sigur, şi noi considerăm că nu este cea mai bună soluţie. Sunt de acord cu domnul deputat să încercăm să reanalizăm definirea punctului de lucru, dar aş vrea să fac două comentarii aici. Trebuie să analizăm şi să avem în balanţă cât costă administrarea unui asemenea tip de propunere, dacă există posibilitatea practică de implementare a unui asemenea tip de propunere şi dacă, într-adevăr, fiecare punct de lucru sub 5 persoane are posibilitatea să aibă contabilitate proprie, are posibilitatea să-şi ţină evidenţa respectivă. Deci, de principiu, sunt întru totul de acord să revizuim, să găsim o modalitate mai bună, să găsim o soluţie ca veniturile care se realizează pe un anumit teritoriu să rămână la nivelul acelui teritoriu, dar, în acelaşi timp, să avem în vedere şi posibilitatea practică de administrare a acestui tip de propunere. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră punctele 76, 77, 78, a spus domnul Ráduly. Deci cine este pentru? |
|
Domnul Ráduly Róbert-Kálmán (din sală): Le-am retras! |
|
A, le-aţi retras. Vă mulţumesc. Nu le mai supunem la vot. Domnul Birtalan. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog frumos să observaţi că la punctul 75 de la amendamente respinse, se găseşte art.251 cu câteva puncte, de la 1 până la 5. Aş vrea să susţin, de aici, alin.1 şi 2. În primul rând, daţi-mi voie să mulţumesc Guvernului, respectiv Ministerului Finanţelor, pentru deschiderea pe care a avut-o în cadrul comisiei. A avut-o şi în acest an, când s-a mişcat, să spunem aşa, către creşterea finanţării administraţiilor locale de la 60%, cât a fost iniţial la 61,5 anul acesta, din impozitul pe venit, respectiv anul acesta, cum vedeţi şi dumneavoastră, cu încă un procent. Cu toate că este un pas mic şi se micşorează acest pas către administraţiile locale, este, totuşi, un semn pozitiv. Cu toate acestea, vedeţi că, la alin.1, Grupul parlamentar UDMR a propus ca acest pas să fie un pic mai mare, respectiv în loc de 61,5, cât este anul acesta, mărire la 65%, cotă care să fie împărţită cu 38% pentru bugete locale, 10% pentru bugetul propriu al judeţelor şi 17% la dispoziţia consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale. Pe lângă acest lucru, ştim cu toţii că se desfăşoară un proces de descentralizare a atribuţiilor de la nivel central către nivel local, din nou, un lucru deosebit de pozitiv, numai că această descentralizare atunci va fi reală dacă, pe lângă descentralizarea atribuţiilor, se va descentraliza şi finanţarea activităţilor în cauză. Considerăm că, pentru creşterea descentralizării financiare, este binevenită propunerea de la alin.2, şi anume ca o parte din impozitul pe venitul microîntreprinderilor, care se încasează la bugetul de stat, începând cu 1 ianuarie 2002, să fie împărţită pe două destinaţii, din start, şi anume o parte pentru bugetul de stat şi o parte pentru finanţarea bugetelor locale, respectiv a activităţilor descentralizate la nivel local. Vedeţi dumneavoastră că, la acest punct 75, art.25, alin.2, am propus, Grupul parlamentar UDMR, ca 40% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor să fie o cotă de 40% cu destinaţie bugete locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea angajatorii. Vă rog frumos, domnule preşedinte, să supuneţi votului şi acest amendament. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Birtalan. Înainte de a supune la vot amendamentele respinse de la punctul 75, supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la punctul 17, pag.8 care, într-un fel, răspunde la ceea ce a cerut domnul Ákos. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 1 vot împotrivă, amendamentul de la punctul 17 a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 75. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Vă mulţumesc. Cu 12 voturi pentru, amendamentul a fost respins. Vă rog, domnule Păcuraru. |
|
Aş vrea să pun în evidenţă o inadvertenţă care va crea mari probleme în administraţie. Există la art.25 alin.d), citez textual, ... |
|
Unde, unde? |
|
Art.25 alin.d), formularea din Legea bugetului. "3.261 miliarde lei se repartizează pe comune, oraşe şi municipii, de către consiliul judeţean, prin hotărâre, cu prioritate acelor unităţi administrativ-teritoriale care înregistrează venituri proprii insuficiente, după consultarea primarului şi cu asistenţa tehnică de specialitate a Direcţiei generale a finanţelor publice". V-aş ruga să vă duceţi la art.27, pe care îl găsiţi la punctul 83 curent şi vă arăt formularea din Legea bugetului: "Criteriul de repartizare pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozitul pe venit", despre asta este vorba, "şi a celor din cota de 15%, 16% la dispoziţia consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale, este prevăzută în Anexa nr.8". Deci vă întreb: împărţim aceste sume pe baza Anexei nr.8 în care e vorba de puterea financiară a localităţii şi atunci eliminăm partea subiectivă prevăzută în art.25, alin.d). Nu mai e nevoie nici de consultarea primarilor, nici de consultarea finanţelor judeţene. Ori folosim Anexa nr.8, unde e vorba de puterea financiară, pentru că, altfel, aceste două articole se contrazic şi creează o mare ambiguitate. Deci ori unul, ori altul. |
|
Vă mulţumesc. Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Este absent! (Amuzament) |
|
Domnule ministru Tănăsescu, foarte pe scurt, vă rog frumos. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Repetaţi-i problema, că răspunde la alta! |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Da, domnule preşedinte, dacă ne uităm la pag.10 din amendamentele admise, la art.27, vedem că s-a făcut o reformulare a textului, în care spune foarte clar: "Criteriul de repartizare pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozitul pe venit" şi acum se introduce "prevăzute la art.25, lit.d) şi a celor din cota de 16% la dispoziţia consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor lor este prevăzut în Anexa nr.8". Deci, la punctul nr.18, amendamente admise, este făcută această clarificare în sensul celor spuse de dumneavoastră. |
|
Atunci înseamnă că renunţăm la punctul d). |
|
Deci, în consecinţă, atunci, alin.d) trebuie să se reducă doar la următoarea formulare: "3.271 de lei se repartizează pe comune, oraşe şi municipii". |
|
Aici are dreptate domnul Păcuraru. Domnule Păcuraru, o să am rugămintea să reformulaţi, împreună cu domnul Gherghina, articolul de la punctul d). Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Păcuraru. Suntem de acord cu ea, pentru că e logic. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Domnule Sassu, vă rog. Aţi fumat liniştit... |
|
Deci observaţia "se repartizează pe comune, oraşe şi municipii, prin hotărârea consiliului judeţean". Deci am să fac formularea corectă. |
|
Da, am reţinut aceasta. Vă rog, domnule Sassu. |
|
Mulţumesc. Este vorba de amendamente respinse, punctul 72 de la pag.34, unde se propune eliminarea sintagmei "cu prioritate". E vorba de repartizarea sumelor pentru asigurarea ajutorului social şi ajutorului pentru încălzirea locuinţei, potrivit prevederilor Legii nr.41/2001 şi în finalul articolului, nu o să-l mai citesc pe tot, se spune că: "consiliile locale au obligaţia să asigure, cu prioritate, din bugetele locale, fondurile pentru plata ajutorului social şi ajutorului pentru încălzirea locuinţei". Este vorba, în primul rând, de o obligaţie legală, în al doilea rând, este vorba de faptul că acest lucru este în acest moment o prioritate şi ea trebuie, nu să fie asigurată cu prioritate, ci trebuie să fie asigurată această plată, iar motivaţia comisiei pentru respingerea amendamentului nu face altceva decât, din punctul nostru de vedere, să întărească această propunere a noastră de eliminare şi anume se spune: "se propune respingerea amendamentului, având în vedere că asigurarea măsurilor de protecţie socială a populaţiei este o necesitate prioritară". În consecinţă, dacă tot este o necesitate prioritară, atunci înseamnă că ar fi foarte bine ca ea să fie făcută, nu cu prioritate, ci să fie făcută. De altminteri, dacă s-au transferat anumite obligaţii către administraţia locală şi dacă s-a respectat legea care prevede că aceste transferuri trebuie făcute o dată cu sumele necesare pentru achitarea acestor obligaţii, atunci înseamnă că sumele respective se regăsesc şi atunci nu mai este nevoie de chestiunea cu prioritate, ci se face întâi plata tuturor acestor sume, acestor sume care reprezintă achitarea unor obligaţii legale şi mai departe, consiliul local îşi poate permite să facă alte tipuri de cheltuieli care ţin de decizii proprii, pentru că, în primul rând, trebuie respectată legea şi după aceea, trebuie să ai şi puterea de a decide la alte cheltuieli. Vă mulţumesc. |
|
Deci, domnul deputat Sassu a vorbit în locul doamnei senator Petre Maria, am înţeles, lucru neregulamentar de altfel, aşa că propun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.72. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 32 de voturi pentru şi 222 împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră încă o dată art.25 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 26 de abţineri, 11 voturi împotrivă şi 222 pentru, articolul a fost aprobat. Trecem la art.26. Dacă sunt observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.26. |
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Una de principiu. |
|
Vă rog domnule Marcu. |
|
Dacă ar fi după modalităţile în care se exprimă unii dintre parlamentarii din Partidul Democrat, noi ar trebui, peste tot, Partidul România Mare, peste tot pe unde vedem PD sau PNL să nu votăm, să votăm împotrivă, că aşa ne-au dat dânşii indicaţii. Eu am şi vrut să le spunem la televizor că votăm 99% împreună, toată lumea, pentru că cele mai multe din proiectele de legi care trec pe aici nu sunt legi cu caracter politic cum este aceasta, ci sunt legi simple, hotărâri care nu necesită discuţii, dar nu am avut cu cine să ne înţelegem. dar eu sper că de acuma ne putem înţelege civilizat şi corect, să nu mai auzim lucruri care ne jignesc la televizor că noi am face un proces în momentul în care vedem că hotărârea sau proiectul, propunerea este a unui membru PD, automat să votăm împotrivă. Ba chiar unii dintre şi din PSD se miră cum adică PNL-ul a votat alături de PD. Acesta este un lucru greşit, de politică greşită. Mie dacă îmi place ce a propus doamna deputat, votez, chiar dacă este din PD. Nu sunt sigur că domnia sa face acelaşi lucru cu propunerile noastre, că se şi laudă peste tot că nu este bine să voteze alături de nu ştiu ce fel de partide. Eu zic că putem trece peste astfel de momente absolut neplăcute care exced puţin modului în care am fost educaţi, cel puţin unii dintre noi, şi de care nu ne facem vinovaţi că alţii dintre noi nu au avut aceeaşi educaţie, să o spunem pe aceea simplă. Mulţumesc. |
|
Aşa este. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră art.26 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 24 de abţineri, art.26 a fost aprobat. Trecem la art.27 şi supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pag.10, pct.18. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 2 voturi împotrivă, amendamentul de la pct.18, pag.10 a fost aprobat. Alte observaţii dacă aveţi? Nefiind observaţii, supun votului dumneavoastră art.27 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? |
|
Eu apreciez eficienţa domnului preşedinte Hrebenciuc, dar sunt acolo nişte amendamente şi dacă eventual întreba: îl susţinem?... |
|
Domnule Păcuraru, aţi văzut, eu am întrebat, am văzut că nu sunt observaţii, supun la vot, normal, nu? |
|
Avem un amendament la pct.27. |
|
Vă rog să-l specificaţi exact la ce punct. |
|
La poz.85. |
|
Aşa, deci poz.85. Vă rog. |
|
Deci, avem acolo amendamentul Grupului PD, un alin.2, care spune: "nerespectarea criteriului prevăzut în anexa nr.8 atrage nulitatea hotărârii adoptate în acest sens de către consiliul judeţean". Vreau să vă spun, o să mă refer puţin la motivaţia care o trece iniţiatorul în respingerea acestui amendament: "Se propune respingerea amendamentului, întrucât, în conformitate cu prevederile art.27, (1) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, prefectul poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ hotărârile adoptate de consiliul local sau de consiliul judeţean". Deci, sigur sunt preşedinţi din opoziţie şi se va crea următoarea situaţie: acolo unde preşedintele consiliului judeţean aparţine puterii, prefectul nu va ataca hotărârea respectivă, probabil sau există această posibilitate, iar acolo unde consiliul judeţean aparţine opoziţiei, probabil că prefectul poate să atace şi va ataca hotărârea respectivă. Avem exemplul din Bucureşti. fără să ducem discuţia în plan politic, este necesar ca aceste ambiguităţi din legislaţie care prevăd alocarea de resurse către unităţile administrative prin transferuri din Legea administraţiei să fie eliminate, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, pentru că se poate întâmpla ca în unele judeţe să fie preşedinţi care aparţin opoziţiei şi care să-şi facă parte sau prin nerespectarea anexei 8 să avantajeze anumite comunităţi locale pe criteriul culorii politice a primarului din unitatea respectivă. |
|
Domnule Păcuraru, vă mulţumesc, am reţinut propunerea dumneavoastră, vă atrag atenţia în schimb că noi am aprobat de acum amendamentul admis de la pct.27 care într-un fel rezolvă problema de la pct.85. |
|
Domnule preşedinte, vreau să vă spun, toată poziţia mea pleacă de la realităţi, pleacă de la ceea ce s-a întâmplat în 2001, ce s-a întâmplat în 2000 sau în 1999. Deci, această prevedere din Legea bugetului prin care sunt impuse criteriile de repartizare a sumei de 15-16% acum, nu sunt respectate. Şi vreau să vă spun, apare situaţia în care aceste sume care, în mod normal, ar trebui alocate unităţilor din mediul rural care se găsesc într-o situaţie foarte proastă din punct de vedere al infrastructurii, sunt deturnate către investiţia consiliului judeţean în capitala, reşedinţă de judeţ. Nu vreau să intru să dau amănunte, dar dacă dorim să dezvoltăm locuri de muncă în mediul rural, dacă dorim să dăm o şansă acelor oameni pe care i-am trimis de la oraşe, ca urmare a celebrei tranziţii româneşti, avem obligaţia să creăm situaţia în care să apară o dezvoltare economică în respectiva zonă rurală. |
|
Vă mulţumesc. Domnule Păcuraru, eu ştiu că această problemă este soluţionată într-un articol, nu îl ştiu acum, dar am să mă uit. Domnul Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Un singur lucru vreau să spun că aceste chestiuni nu sunt rezolvate prin amendamentul votat, pentru că amendamentul votat se referă la criterii de repartizare pe unităţi şi se referă la modificarea care a fost făcută prin amendamente la art.25. În consecinţă, ceea ce propunem noi aici, dacă observaţi, este un articol nou şi care se referă la nerespectarea criteriului prevăzut în anexa nr.9, este un criteriu legal şi care atrage nulitatea votării respective, în rest, nu am nimic de adăugat la argumentaţia colegului meu, însă spun că este vorba de un alineat nou şi problema pe care o ridicăm noi nu este rezolvată prin ceea ce am votat anterior. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Róbert Ráduly. |
|
Mulţumesc domnule preşedinte de şedinţă. Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, O intervenţie scurtă la acest art.27 în completarea a ceea ce am votat adineauri, după cum puteţi observa, la nr.crt.84 la "amendamente respinse" se află amendamentul nostru la acest articol împreună cu domnul deputat Antal Istvan. Noi dorim ca prima propoziţie sau prima frază pe care am votat-o, să fie completată cu a doua propoziţie care să sune în felul următor: "acest criteriu este orientativ şi poate fi completat prin hotărârea consiliului judeţean în funcţie de situaţiile specifice din judeţ". De ce? Noi am crezut întotdeauna că reţeta unică la nivelul judeţului nu îşi găseşte o aplicabilitate exactă. Drept urmare, credem că acei consilieri judeţeni care au fost aleşi de către comunitatea locală pot şi trebuie să găsească criterii pe baza sugestiei pe care o dăm noi pentru a repartiza aceste fonduri. Vreau să subliniez că noi suntem întru totul de acord cu a avea un criteriu de repartizare exact pe motivaţia antevorbitorului meu, şi anume că acest clientelism politic local să fie înlăturat în repartizarea finanţării la bugetele locale, dar credem cu tărie că, pe de o parte, principiul subsidiarităţii, iar, pe de altă parte, cunoaşterea bună a realităţii ne îndeamnă spre a găsi o poartă acestor consilii judeţene de a completa criteriile pe care noi le recomandăm, criteriile orientative cu criteriile locale în a găsi cea mai bună repartizare la nivelul respectivelor unităţi administrativ teritoriale. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Robert. Domnul Boc. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea numai să fac o completare sub raport juridic la amendamentul Grupului parlamentar PD. Pentru rigoare juridică, noi propunem ca acest amendament să sune în felul următor: "nerespectarea criteriului prevăzut în anexa nr.8 atrage nulitatea absolută a hotărârii adoptate în acest sens de către consiliul judeţean". Prin aceasta, autorităţile locale şi comunităţile locale nu mai sunt la dispoziţia prefectului, la buna lui înţelegere de a ataca sau nu în contenciosul administrativ o asemenea decizie şi de drept, un asemenea nerespectare atrage nulitatea absolută, spre deosebire de nulitatea relativă care este prevăzută în acest moment, care lasă, repet, la dispoziţia prefectului, în funcţie de culoarea lui politică, să atace sau nu în contenciosul administrativ hotărârea consiliului judeţean. Deci, în acest sens o nulitate absolută ar fi cu o forţă juridică mult mai mare şi ar reflecta mai bine situaţia amintită. Deci, la amendamentul de la pct.85 al Partidului Democrat. |
|
Vă mulţumesc. Domnul Tănăsescu, vă rog. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Suntem în faţa a două tipuri de amendamente pentru acelaşi articol, amendamente însă care sunt diametral opuse: un amendament care spune că acest criteriu să fie un criteriu orientativ şi un alt amendament care spune că nerespectarea acestui criteriu atrage după sine nulitatea hotărârii. Noi v-am propune ca, aşa cum am propus prin art.27, să menţinem textul ca atare, având în vedere faptul că el este în concordanţă cu legile în vigoare; Legea administraţiei publice locale şi Legea finanţelor publice locale şi sigur, aşa cum este el formulat, noi credem că răspunde cel mai bine la modul în care aceşti bani sunt cheltuiţi de către colectivităţile locale pe baza criteriului foarte clar capacitate financiară. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Alte observaţii dacă aveţi? Dacă nu, supun votului dumneavoastră... Domnule profesor Stanciu, vă rog. |
|
Domnule preşedinte, este evident că după o zi, ne dăm seama că nu veţi schimba nimic din bugetul ăsta. Atunci să analizăm dacă nu-l putem vota global şi plecăm mai repede acasă. Dacă vreţi să mă contraziceţi că nu am dreptate, haideţi să votăm acest alineat al UDMR-ului, ca să nu mai zică dânşii că avem ceva cu ei şi în felul acesta le dăm şi dânşilor satisfacţia să voteze bugetul, că altfel, s-ar putea răzgândi. Deci, noi vom vota acest alineat. Vă mulţumesc. |
|
Deci, am înţeles că este o problemă de procedură ceea ce aţi cerut dumneavoastră, că sunteţi avocatul UDMR-ului acuma. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins la pct.84. Cine este pentru? PRM-ul votează cu UDMR-ul; frumos, îmi place. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) Vă mulţumesc. Abţineri? o abţinere. Cine este împotrivă? Deci, cu 40 de voturi pentru, o abţinere şi 202 împotrivă, amendamentul de la pct.84 a fost respins. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.85. Cine este pentru? Abţineri? Cine este împotrivă? Cu 37 de voturi pentru, 3 abţineri şi 205 împotrivă, amendamentul a fost respins. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră art.27. Domnul Coifan. |
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art.27, alineatul nou, alin.2 propunem să îl modificăm... |
|
Alin.2, vă rog să spuneţi exact care punct din amendamentele respinse. |
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Deci, la pct.86, art.27 propunem un alineat nou, alin.2 care să sune astfel: "repartizarea sumelor defalcate din impozitul pe venit şi din taxa pe valoarea adăugată pe unităţi administrativ-teritoriale pentru finanţarea unor cheltuieli, inclusiv pentru echilibrarea bugetelor locale, să fie modificată prin introducerea celui de al doilea criteriu cu o pondere de 50% şi anume, contribuţia unităţilor administrativ-teritoriale la constituirea veniturilor bugetului de stat". Considerăm că introducerea acestui criteriu produce o nuanţare a ceea ce înţelegem prin capacitate financiară şi elimină astfel procedura demnă de Codrul Vlăsiei în care luăm de la cei aşa- zişi bogaţi ca să dăm la cei aşa-zişi săraci. Mecanismele de egalizare financiară trebuie să ia în considerare şi contribuţia acestor unităţi la constituirea bugetului naţional. (Vociferări.) Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule Coifan. Domnul Stanciu. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Este regretabil că în al doilea an succesiv se împinge în faţă o idee care este falimentară din faşă. Dincolo de acreditarea unei idei false că anumite părţi din România dau bani altora şi s-a făcut o astfel de analiză, domnul ministru Cozmâncă a analizat şi a constatat că este chiar aşa cum se pare şi că sunt judeţe, chiar din Ardeal, care primesc bani. A introduce acum acest criteriu este încă o încercare, aparent subtilă, de a ne diviza. Noi am mai spus-o o dată şi o spunem, este drept că Moldova este o zonă săracă, este drept că unele judeţe din Moldova capătă, să spunem, din oala comună, fără distribuire şi echilibrare, dar nu din Ardeal, din Bucureşti dacă vreţi să ştiţi, Bucureştiul este cel mai mare, dar nu am cerut niciodată din Moldova taxă de echilibrare pentru Eminescu, pentru Creangă, pentru Sadoveanu, pentru toţi cei care constituie stâlpii culturii româneşti, ai limbii româneşti. Nu am cerut şi nici nu cred că este bine să cerem, dar totuşi, este bine să nu încercăm a crea disensiuni acolo unde nu există. Este necesară o anumită echilibrare. Aşa cum a fost industria înainte de 1989, ea a fost dirijată în anumite zone cu anumite scopuri şi, ca urmare, banii s-au dus într-o zonă şi nu s-au dus într-alta şi nu cred că îi trece cuiva prin cap să facem Moldova Mare, doamne fereşte! Dar este bine ca distinşii colegi de la Timişoara să ştie că Timişoara nu prea finanţează restul şi îmi pare rău că nu am tabelul cu sumele pe care le-au calculat colegii de la Administraţia publică. Deci, am zice că ar fi bine ca cei care au făcut acest amendament, să se facă că îl uită sau să-l retragă spre a nu supune la vot o anomalie, care, dacă se perpetuează, s-ar putea să ne ducă în altă parte. Deci, rog pe distinsul coleg Coifan să încerce să-şi retragă acest amendament şi să lăsăm solidaritatea românilor în ansamblu şi a judeţelor să se manifeste spre echilibrare, spre dezvoltare, am să folosesc un cuvânt care era folosit înainte, al limbii de lemn, spre armonizarea dezvoltării tuturor zonelor ţării. Fiecare are propria sa contribuţie: unii în banii, unii în cultură, alţii în amendamente care trebuiesc respinse. Vă mulţumesc. |
|
O să dau cuvântul domnului Coifan, nu înainte de a vă spune că o să avem timp să dezbatem aceste subiecte pe judeţe la anexe când ajungem. Domnul Coifan a vorbit 30 de secunde. |
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Eu mulţumesc distinsului meu coleg şi recunosc meritul deosebit al Moldovei în actele culturale majore naţionale. Eu nu am făcut nici un fel de referire, ci pur şi simplu am citat din legea franceză a mecanismelor zise: "mecanismes de perequation financieres", care stabilesc o capacitate financiară în care unul dintre criterii este şi cât se dă la bugetul naţional, deci, pur şi simplu este una tehnică, ea nu aparţine Timişoarei, nu aparţine nici măcar vestului ţării, nici măcar jumătăţii de ţară care este Ardealul şi Banatul, ci reprezintă un amendament al Grupului PNL. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule Coifan. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.86. Domnul Dobre vă rog. |
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): După cum aţi sărit la gâtul lui Antonescu... numai că vine de la PNL... |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi aş vrea să-i spun distinsului coleg, domnului Stanciu că eu vin de la Galaţi, deci, tot din Moldova. prin aplicarea acestei formule de ani de zile, Galaţiul este văduvit, iar această formulă, în anul 2002, ne pune într-o situaţie anapoda, Galaţiul, de la 89 de miliarde în 2001, ajunge la 88 de miliarde în 2002. Şi noi suntem tot din Moldova. Această formulă este, cum să vă spun, ca în bancul acela indiferent cum o aşezi, tot Botoşaniul este în frunte. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Cine este pentru amendamentul de la pct.86? Număraţi, vă rog! Abţineri? Împotrivă? Vă mulţumesc. Cu 34 de voturi pentru, 7 abţineri şi 208 împotrivă, amendamentul a fost respins. Alte observaţii dacă aveţi la art.27? Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.27 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Vă mulţumesc. Cu 10 voturi împotrivă, 5 abţineri şi 240 pentru, art.27 a fost votat. (Aplauze.) Trecem la art.28. Observaţii? Nefiind observaţii şi nici amendamente, supun votului dumneavoastră art.28 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 3 abţineri art.28 a fost aprobat. Trecem la art.29. Observaţii? Domnul Stanciu. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri şi mă refer la distinsa doamnă... |
|
La care punct vă referiţi la "amendamente respinse", domnule Stanciu? |
|
Şi la cele de sus şi la cele de jos...şi |
|
Numărul, vă rog şi cel de sus şi cel de jos este mai puţin sus, numărul lui, vă rog frumos. |
|
la pct.97, în care se prevede: "din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale se suportă şi cheltuielile aferente facilităţilor de transport feroviar pe liniile interne pentru personalul didactic preuniversitar, potrivit prevederilor art.7 alin.4 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic". Noi plecăm de la o realitate. Realitatea este că, în mod constant, toate guvernele, nu numai al dumneavoastră şi mă întreb dacă peste 4 ani şi nu şi al nostru peste trei nu va încerca să transleze sarcinile de la nivel central spre cel judeţean descentralizându-le, dar fără să dea şi sursele şi aveţi suficiente exemple; înainte de 2000 şi după 2000. Este un obicei care ţine de la finanţe la guvern. De aceea, vă spun că a le menţine la nivelul bugetelor locale înseamnă a nu fi efectuate. Nu am vrut să critic pe nimeni care a spus că se plătesc. Noi avem informaţii că practic aceste deplasări nu se plătesc, dar nu aceasta este esenţial. Esenţial este să le facem ca încă de acum să se poată plăti dintr-o sursă viabilă. Deci vă propunem să votaţi acest text care, în taxa defalcată de TVA, să se poată plăti şi deplasările personalului didactic. Eu zic că-i bine, decât să stea la ore, să se deplaseze spre Capitală, unde n-o să vină la poartă aici şi să ne spună ce ne spun, ceea ce nu-i bine. Aş zice să dăm un semn că, măcar, fără să le alocăm bani suplimentari, le dăm o posibilitate. Vă propun, deci, să votăm acest amendament. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Alte amendamente, dacă aveţi, la art.29? Vă rog, domnule senator. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, La alin.1 noi avem următorul amendament. |
|
La ce punct din amendamentele respinse? |
|
Art.29 alin.1. |
|
O fi alin.1; pct.92, 93 sau 100 din amendamente respinse? |
|
Pct.92 este. Deci am solicitat ca "finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, cu excepţia manualelor, a tichetelor de masă şi a celor prevăzute în art.13 " şi articolul curge. Deci, să fie finanţate de la bugetul general. S-a respins, într-un fel, acest amendament, sub motivaţia că se regăseşte la amendamentele admise, dar, dacă veţi căuta la nr.crt.23 din Anexa nr.1, vedeţi că sursele de finanţare a tichetelor de masă sunt veniturile extrabugetare şi acestea nu există. Nu există nici un judeţ în care să se asigure surse extrabugetare pentru aceste tichete de masă. Eu nu revin la toate argumentele pe care le-au prezentat în faţa Palatului Parlamentului cei care au demonstrat ieri, respectiv cadrele didactice, şi nici cele care sunt susţinute în presa de astăzi. Cred că se poate rezolva problema tichetelor de masă prin acordarea de la bugetul de stat, care este cea mai sigură sursă pentru această finanţare. De aceea, vă rog să supuneţi acest amendament la vot. |
|
Vă mulţumesc. Alte observaţii, dacă aveţi? Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.92. Cine este pentru? Abţineri, vă rog? Cine este împotrivă? Vă mulţumesc. Cu 44 de voturi pentru şi 206 împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.97. Cine este pentru? Cine se abţine? Împotrivă? Vă mulţumesc. |
|
Domnul Eugeniu-Marius Constantinescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Nu-mi mulţumiţi, că nu v-am dat cuvântul. Să anunţ voturile. |
|
Domnul Eugeniu-Marius Constantinescu: Cu respect am să vă anunţ că numai Grupul PRM numără 40 de prezenţi în această sală; peste 40. Cu ceilalţi care au votat împreună cu noi, numărătoarea trebuia să arate cu totul alt fel. |
|
Am o rugăminte. Cei 40 de colegi care într-adevăr sunt în sală, să şi voteze. Pentru că, dacă |
|
Domnul Eugeniu-Marius Constantinescu: Evident că au votat |
|
Nu, nu este evident deloc. Pentru că nu ridică toată lumea mâna. |
|
Domnul Eugeniu-Marius Constantinescu: şi vă rog să nu mai falsificaţi voturile. |
|
Vă rog frumos să luaţi loc. Domnul Chiliman. |
|
Domnilor preşedinţi de şedinţă, Cred că trebuie să respectăm regulamentul şi probabil că discuţia asta cu numărătoarea nu ar fi avut loc dacă ar fi fost doi secretari de şedinţă, aşa cum cere regulamentul. |
|
Domnule Chiliman, sunt doi secretari. Vă rog să vă întoarceţi către prezidiu. (Râsete) |
|
Vă mulţumesc. A venit şi al doilea. (Rumoare. Râsete) |
|
Doamna Afrăsinei. Vă rog. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă rog să-mi permiteţi, în numele Grupului parlamentar al PSD, să cerem distinsului coleg senator de la PRM, dacă referirea făcută anterior s-a adresat domniei voastre, adică domnului preşedinte care conduce lucrările acestei şedinţe, să-şi retragă cuvintele. Dacă nu, să precizeze, poate s-a adresat domnului secretar al PRM. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, doamna Afrăsinei. Vă rog, domnule Marcu. Vă rog. |
|
Vă rog frumos, este o problemă de procedură. S-a iscat un moment neplăcut şi vreau să trecem peste el. Adevărul este că trebuie să numere şi cei din stânga, secretarul din stânga şi secretarul din dreapta, care este al nostru. Deci, ca atare, normal ar fi să fie două numărători. Cu ocazia asta, am închis incidentul. |
|
Vă mulţumesc, domnule Marcu. Deci, cu 206 voturi împotrivă, 34 pentru şi 6 abţineri, amendamentul de la pct.97 a fost respins. Supun votului dumneavoastră de ansamblu art.29. Cine este pentru? |
|
Domnule preşedinte, am şi eu unele observaţii. |
|
Dar v-am întrebat de trei ori dacă mai sunt observaţii! De trei ori am întrebat. (Rumoare) Vă rog. |
|
V-aş ruga să fiţi atent în sală, domnule preşedinte, când se ridică mâna pentru amendamentele respective. La art.29 alin.7, eu am şi Grupul PRM |
|
La care punct din amendamentele respinse, domnule Ionel? |
|
Grupul PRM Brăila a solicitat |
|
Care punct din amendamente respinse, nu alineate? |
|
Deci, pct.97, dacă vă uitaţi |
|
Pct.97 l-am respins prin vot. Alt punct. |
|
Nu l-aţi respins prin vot, pentru că nu l-am susţinut. Trebuie să-l susţin, în primul rând. (Rumoare, vociferări) |
|
Domnule Ionel, pct.97 a fost susţinut de domnul profesor Anghel Stanciu. Dumneavoastră aţi susţinut pct.92. Le-am votat pe amândouă şi le-am respins. La acest punct, colegul dumneavoastră a avut observaţii asupra manierei de numărătoare a voturilor. Ţin să vă reamintesc cu tot respectul. Dacă aveţi alt punct, în afară de 92 şi 97? |
|
Deci, la pct.97 (Rumoare, vociferări,râsete) |
|
S-a respins, domnule! |
|
Când aţi susţinut ? |
|
Deci, colegul dumneavoastră la acest punct a protestat la pct.97. |
|
Deci, la pct.97, art.29, pct.7, nu s-a susţinut. Nu s-a prezentat. (Rumoare, vociferări) Eu nu mi l-am susţinut |
|
Domnule Alexandru, cu tot respectul, vă rog să consultaţi stenograma. |
|
Domnule preşedinte, daţi-mi voie să-mi susţin amendamentul. |
|
Eu vă dau, dar s-a respins prin vot, domnule Ionel. (Rumoare, vociferări) |
|
Păi, dacă nu l-am susţinut? (Râsete; vociferări) |
|
Cum nu l-aţi susţinut? (Rumoare, vociferări)(Râsete) |
|
Deci, îmi daţi voie? (Rumoare, vociferări) |
|
Domnule Alexandru, am o rugăminte. Consultaţi colegii dumneavoastră că s-a bifat treaba asta. Cu tot respectul, vă rog chestia asta. |
|
Păi, dacă eu nu l-am susţinut, cum l-aţi respins? (Rumoare, vociferări) |
|
A susţinut domnul Stanciu art.97. Vă rog, domnule Stanciu. (Rumoare, vociferări) |
|
Domnule preşedinte, Observ că distinşii dumneavoastră colegi de la PSD sunt foarte zgomotoşi. (Râsete) |
|
Cred că au motive, nu? |
|
Aveţi mostra şi l-au intimidat pe distinsul nostru coleg, care n-a putut să precizeze următorul lucru: amendamentul de la pct.97 este al Comisiilor reunite de învăţământ Cameră-Senat şi al colegului nostru. Noi, din partea comisiei, am susţinut şi, bineînţeles că dumneavoastră l-aţi aprobat, ca pe celelalte. Fiind viteza suficient de mare, n-a aflat. Dar, acum, ne-am lămurit. (Râsete) Şi sperăm că până la 23,00 mai avem timp să mai luăm bugetul o dată de la cap, ca să eliminăm aceste defecţiuni. |
|
Vă mulţumesc, domnule profesor. Aplauze la scenă deschisă domnului Stanciu! (Râsete; aplauze) Domnul Marcu. Vă rog. |
|
Vă rog frumos să-mi daţi puţină atenţie, pentru că am o propunere. Este o propunere care ţine de procedură. Constat că noi am obosit. Nici domnul preşedinte nu mai izbuteşte să se facă suficient de clar înţeles, pentru că este rumoare în sală, nici frazele celor care vorbesc nu mai sunt atât de coerente ca dimineaţa mă iau chiar pe mine exemplu. Şi, ca atare, domnule preşedinte, vă rog frumos să propuneţi plenului să încheiem şedinţa aici şi să ne vedem mâine-dimineaţă, poate chiar mai devreme. Vă mulţumesc. (Rumoare, vociferări)(Râsete) |
|
Vă mulţumesc. Aţi văzut, sala este edificatoare. Trecem la art.30. Domnul Săpunaru. Vă rog. Art.29, vă rog, domnule Săpunaru. |
|
Bun. Acum să încercăm să ne concentrăm. Pct.98 din amendamentele respinse, art.29 alin.7. Poz.nr.98; deci, nu s-a discutat, s-a oprit la poz.nr.97. |
|
Domnul Săpunaru este la poz.98. (Râsete) |
|
OK! Propunem introducerea în finalul textului articolului, ca să nu mai citesc tot articolul, să pierdem timpul, " în limita sumelor disponibile la capitolul bugetar respectiv şi echilibrate prin transferul de la bugetul de stat." De ce? În bugetele locale sunt cuprinse sume în funcţie de posibilităţile localităţilor, care nu acoperă necesarul de finanţare. De foarte multe ori s-a întâmplat că aceste sume nu s-au putut oferi, există cadre didactice care n-au putut să ia aceste bilete de călătorie. Deci nu s-au prins bani şi banii n-au fost de ajuns. Deşi, în explicaţiile pe care le dă Guvernul, scrie că se vor echilibra, că s-au prin sume, niciodată sumele nu ajuns. De aceea, am cerut menţionarea acestui text, cu echilibrarea de la bugetul de stat. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Săpunaru. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. Domnul Sassu. Vă rog. Domnule Haşotti, vă rog să luaţi loc! |
|
Vă mulţumesc. Avem şi noi la acest articol un amendament, având în vedere că anterior, în articolele anterioare s-a votat ca acest lucru să rămână la bugetele locale. Renunţăm la amendament şi susţinem propunerea Grupului parlamentar PNL, care vine să echilibreze, în acest mod, cheltuielile de la bugetele locale. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Sassu. Alte observaţii dacă sunt la art.29? Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.98. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu 58 de voturi pentru, o abţinere şi 196 de voturi împotrivă, amendamentul de la pct.98 a fost respins. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră art.29, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Vă mulţumesc. Cu 196 de voturi pentru, 57 contra şi două abţineri, art.29 a fost aprobat. Trecem la art.30. Observaţii, dacă aveţi? Dacă nu, supun votului dumneavoastră în ansamblu art.30. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 45 de voturi împotrivă, 4 abţineri şi 197 de voturi pentru, articolul a fost aprobat. Trecem la art.31. Observaţii? (Domnul deputat Nini Săpunaru se adresează din sală.) Domnule Săpunaru, vă rog, de la microfon! |
|
Nu ştiu, n-am înţeles foarte sigur. Dumneavoastră aţi spus că sunt la poz.98 şi am crezut că acum sunteţi la poz.69. (Râsete) |
|
Da, mă abţin, domnule Săpunaru să vă răspund. Deci, suntem la art.31. Dacă aveţi observaţii la art.31? Nefiind observaţii, supun votului dumneavoastră de ansamblu art.31. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 33 de voturi împotrivă, două abţineri şi 202 de voturi pentru, art.31 a fost aprobat. Art.32. Observaţii? Nefiind observaţii, supun votului de ansamblu art.32. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 35 de voturi împotrivă şi 202 pentru, art.32 a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră titlul Capit.VI. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 32 de voturi împotrivă şi 220 pentru, titlul Capit.VI a fost aprobat. Trecem la art.33. Observaţii? Vă rog, domnule Ifrim. La art.33. |
|
La art.33, Comisiile de sănătate |
|
Vă referiţi la pct.110 de la amendamente respinse, da? |
|
Este 109, da. |
|
109 s-a aprobat la art.32. Suntem la art.33. |
|
Art.33, pct.109. Despre acesta discut. Comisiile de sănătate reunite - ale Senatului şi Camerei au propus, aşa cum există în toată lumea europeană şi la toate casele, ca banii asiguraţilor să primească şi dobândă. La noi, ei stau în trezoreria statului şi nu primeau această dobândă. Mai mult decât atât, în statele Europei, casa de asigurări îşi caută banca în care pune aceşti bani, unde este cel mai favorabil, poate face diverse afaceri cu ei, câştigă şi întorc banii, la fel, în sistemul de sănătate. La noi, însă, nu era aşa, fapt pentru care am propus ca prim pas ca trezoreria să dea dobândă la nivelul taxei-discount pentru depozite şi la nivelul dobânzii pe care o acordă Băncii Comerciale, la disponibilităţi. Vreau să vă spun că în sesiunea trecută, în aprilie, am propus aceste amendamente care, bineînţeles, au fost respinse. La ora actuală, însă, ne retragem amendamentul, întrucât în urma eforturilor Legislativului şi Executivului, prin art.3, lit.a) şi b) din Legea 593/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 119/1999, care trecuse prin Cameră, însă fusese blocată la Senat acum a depăşit şi Senatul -, a rezolvat problema acestor amendamente. Mulţumesc tuturor colegilor care au votat această ordonanţă de urgenţă. |
|
Vă mulţumim şi noi, domnule Ifrim. Alte observaţii, dacă aveţi, la art.33? Nefiind alte observaţii, supun votului dumneavoastră de ansamblu art.33. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 220 de voturi pentru, 23 împotrivă şi 5 abţineri, art.33 a fost votat în ansamblu. Art.34. Observaţii? Nefiind observaţii, supun votului dumneavoastră de ansamblu art.34. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? 5 abţineri. Împotrivă? Cu 5 abţineri, art.34 a fost votat în ansamblu. Art.35. Înainte de a vă da cuvântul, supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la pag.10, pct.19. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Domnul Sassu. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Este vorba de pct.113 şi este vorba de sumele colectate de la carburantul auto pentru agricultură, conform Legii nr.118/1996, republicată, cu modificările ulterioare, vor fi transferate Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru suplimentarea fondurilor pentru sprijinirea producătorilor agricoli, pentru terenurile agricole cultivate, în cuantum de 450 de mii de lei pe hectar, de teren agricol cultivat. Aici există, sigur, dincolo de propunerea de respingere, în argumentaţia respingerii, se spune despre faptul că aceste sume sunt colectate şi trebuie date înapoi într-un termen de 30 de zile. Am să vă spun că, conform domnului secretar de stat Gheorghe Predilă, care a răspuns la o interpelare, în intervalul de timp 25 mai 19 septembrie 2001, datorită neapariţiei Normelor metodologice de aplicare a legii respective, s-au adunat, s-au cumpărat în acest timp 138 de mii de tone de motorină şi nu s-au restituit nici până astăzi banii. Şi de aceea se discută despre restituirea cu prioritate a acestei taxe. Vă spun că acesta este un calcul simplu. Aceasta înseamnă 450 de miliarde de lei, dintre care s-au restituit nici 10% între timp. Pe de o parte, legea a fost încălcată, cele 30 de zile fiind depăşite, şi, dacă tot nu mai pot fi returnate anul acesta, ar fi bine ca măcar să fie utilizate pentru agricultură, pentru că de acolo provin. În consecinţă, vă rog să votaţi amendamentul nostru, care, aşa cum reiese din el, nu vine să facă altceva, decât să sprijine producătorul agricol, punct care este în Programul de guvernare al partidului de guvernământ şi în programele de guvernare ale tuturor partidelor şi grupurilor parlamentare, din programul politic al tuturor grupurilor parlamentare din Parlament. Cred că nimeni nu are nimic împotrivă ca aceşti bani să se întoarcă acolo de unde au plecat, şi anume din agricultură. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Sassu. Domnul Coifan. |
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La pct.112, art.35, dorim să introducem un alin.3, nou, şi care să sune astfel. |
|
Domnule Coifan, la care amendament respins vă referiţi? |
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: La pct.112. |
|
112. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: La 112, art.35, care sună astfel: "Sumele repartizate pe judeţe se regăsesc în programul de utilizare a fondului special al drumurilor publice pe anul 2002". Raţiunea este următoarea. Legea nr.118/1997, la art.9, specifică că 35% din fondul special al drumurilor sunt pentru drumurile judeţene şi drumurile locale. La ora actuală, Ministerul Transporturilor împarte aceşti bani. Noi am căutat să vedem dacă ei se regăsesc în Legea bugetului de stat, la Anexa nr.14, care se referă la veniturile şi cheltuielile bugetului fondului special al drumurilor publice pe 2002. Ei se regăsesc, dar nu sunt nominalizaţi pe judeţe. Prin urmare, noi dorim ca această oală comună să se împartă pe gamele mai mici, unde fiecare gamelă să poarte numele judeţului. Repet, nu este altceva decât o mai bună urmărire a repartiţiei acestor fonduri. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Coifan. Vă rog. Tot Timişul. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am cerut cuvântul pentru a susţine amendamentul pe care l-a prezentat domnul Sassu, şi anume cel de la nr.113. Eu aş dori să vin cu nişte completări ale acestui amendament. |
|
Da, vă rog, vă ascultăm. |
|
Legea nr.188/1996 prevedea să existe motorină la două preţuri: un preţ care includea taxa de drumuri - taxa Băsescu -, cel care este valabil pentru autovehiculele care circulă pe drumurile publice, şi un preţ mai mic, pentru motorina destinată agriculturii, având în vedere că tractoarele nu ară şoselele patriei. A venit domnul Mitrea şi a propus modificarea acestei legi, deşi exista o altă soluţie. Motorina pentru agricultură ar fi putut să se coloreze în rafinărie, astfel încât în eventualitatea în care s-ar fi depistat utilizarea motorinei pentru agricultură în alte scopuri să fie sancţionat acest aspect prin amenzi. Ei bine, domnul Mitrea a modificat Legea nr.118, în sensul cel mai prost posibil. Domnia sa a propus să existe un singur preţ pentru motorina aferentă agriculturii şi urmând ca cei care cumpărau această motorină şi o utilizau pentru lucrările agricole să primească diferenţa de preţ în termen de 30 de zile după depunerea documentaţiei lor. Iată că, normele metodologice n-au mai apărut din luna mai şi până acum. Eu nu ştiu dacă mai sunt astfel de cazuri în legislaţia românească după o perioadă de aproape 6 luni să nu apară norme metodologice. Înclin să cred că din start s-a intenţionat ca Guvernul, respectiv Ministerul Transporturilor, să-şi însuşească sume necuvenite. Având în vedere că se încheie anul este normal, cinstit, corect ca aceste sume, dacă nu mai există posibilitatea să revină la cei care au cumpărat motorina pentru agricultură să fie redate agriculturii, conform amendamentului propus de Partidul Democrat. Vă mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc, domnule coleg. Alte observaţii, dacă aveţi la art.35? Domnule Păcurariu, vă rog. |
|
Mă refer la un amendament nou, domnule preşedinte. Mă refer la amendamentul care nu are legătură cu ceea ce s-a discutată până acum. |
|
Staţi puţin, figurează la amendamentele respinse? |
|
Da, la pct.114. |
|
La 114. Vă rog. |
|
Stimaţi colegi, Acest amendament, pe care îl propun, se referă la modul în care se nominalizează la nivelul consiliilor judeţene investiţiile din fondul special al drumurilor, acel 35% în care prin Legea nr.118 se repartizează la consiliul judeţean, el având două destinaţii: o parte se alocă către consiliile locale din comune, iar cealaltă parte se alocă de către consiliul judeţean la investiţii sau la întreţinerea drumurilor judeţene. Cu ocazia dezbaterii de buget am participat în biroul domnului preşedinte Florin Georgescu la o discuţie cu domnul ministru Gherghina şi cu domnul ministru Cozmâncă în care, la acea dată, în acel moment, s-a căzut de acord să formulăm împreună un amendament, poate în ideea ca şi în această Lege a bugetului, Partidul Democrat să aibă un singur amendament admis, şi în care se admisese că aceste liste de investiţii din fondul special al drumurilor să fie votat prin hotărâre a Consiliului local. A doua zi, domnul ministru secretar de stat Gherghina a spus că nu e nevoie, pentru că există o prevedere în art.16 din Legea finanţelor publice locale, dar chiar citind atent ceea ce scrie acolo acest lucru nu stă în picioare. Am să citez motivul respingerii. "Se propune respingerea amendamentului, întrucât potrivit prevederilor art.16 alin.1 din Legea privind finanţele publice locale, nr.189/1998, cheltuielile pentru investiţiile judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, după caz, şi al institutului şi serviciilor publice de subordonare judeţeană şi locală care se finanţează...", vă rog atenţie, "...potrivit legii din bugetele locale şi din împrumuturi se înscriu în programul de investiţii ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local judeţean şi consiliul general al Muncipiului Bucureşti, după caz". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Toţi cei care aţi fost mai implicaţi în activismul politic şi v-aţi ocupat de asistenţa reprezentanţilor din administraţia locală, ştiţi foarte bine că această sumă nu intră în bugetul propriu al consiliului judeţean. Şi acolo unde executivul consiliului judeţean profită, uneori, de necunoaşterea sau de nebăgarea de seamă a consilierilor judeţeni, această listă se face strict la nivelul executivului, fie pe, încă pozitiv, avantajând unele comunităţi locale pe baza culorii politice pe care o au primarii, dar şi de multe ori pe baza intereselor funcţionarilor din consiliul judeţean pentru a stimula o investiţie sau alta care să intre în execuţia unei firme sau alta. În consecinţă, cred că acest amendament, vreau să vă spun de fapt că acest articol se leagă şi de acel amendament de la art.27. De fapt, cred că acel art.27 şi cu acest art.35 care nu stabilesc un mod riguros prin care se nominalizează aceste investiţii din fondul special al drumurilor reprezintă pârghiile prin care aţi pus în funcţiune aspiratorul de primari prin care, primari ai Opoziţiei au trecut la partidul dumneavoastră. (Vociferări în sală.) Şi, vreau să vă spun ceva. Sunt judeţe, domnilor, să ştiţi că nu mă sperie nici o... nu mă intimidaţi deloc... sunt judeţe în ţara asta în care dumneavoastră sunteţi în Opoziţie. Vă dau exemplu Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin unde nu s-a pierdut nici un primar. Din contră, Partidul Democrat a aspirat el primar în situaţia în care exact pe aceleaşi mijloace pe care dumneavoastră le folosiţi în alte judeţe, le folosesc şi ei acolo. Deci acest amendament pe care eu l-am propus nu vă cere alocări de resurse, acest amendament doreşte ca România în democraţie să fie mai bine respectată şi aş ruga ca întotdeauna, atunci când propuneţi o lege, fiind la Putere să vă găsiţi care sunt consecinţele că sunteţi în Opoziţie. E un exerciţiu democratic, care poate fi benefic şi pentru dumneavoastră şi pentru noi. În consecinţă, stimaţi colegi, oricând dispunând de majorităţi în consiliile judeţene, nu văd de ce această alocare de resurse către administraţia locală nu se face în concordonţă cu Legea nr.115 care, e drept, mai are unele imperfecţiuni. Orice alocare către consiliile locale care reprezintă comunităţi locale ar trebui să se facă numai şi numai prin votul consiliului judeţean, pentru că acolo interesele sunt divergente şi se realizează acel compromis necesar pentru că în spatele fiecărui consiliu local este o comunitate, există oameni care au probleme. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Mulţumim domnule Păcurariu. Alte observaţii dacă aveţi la art.35? Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.112. Cine este pentru? Abţineri? Voturi împotrivă? Vă mulţumesc. Cu 202 voturi împotrivă, 48 pentru şi 13 abţineri amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.113. Cine este pentru? Abţineri? Voturi împotrivă? Cu 199 de voturi împotrivă, 33 pentru şi 18 abţineri, amendamentul de la pct.113 a fost respins. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.114. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 48 de voturi pentru, 201 împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră, de ansamblu, art.35. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu mai înţeleg nimic. Cu 244 de voturi pentru, articolul a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră art.36. Înainte de a da cuvântul domnului Nini Săpunaru, supun votului dumneavoastră art.admis de la pag.10 pct.20. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, art.36 a fost admis. 240 de voturi pentru, domnule Haşotti. Domnul Săpunaru. Vă rog. |
|
Am propus introducerea unui art.361 nou cu următorul curpins: "Prevederile legale..." |
|
La ce punct vă referiţi? |
|
La pct.115, domnule preşedinte. |
|
Vă mulţumesc, domnule Săpunaru. Vă rog. |
|
"Porevederile legale privind fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului menţionat în proiect conform Anexei nr.4 în concordanţă cu contribuţia agenţilor economici din turism prevăzută în Anexa nr.1 Capitolul I-7-01, subcapitolul 23 în sumă de 170 miliarde de lei îşi supendă efectul în anul 2002". De ce am propus această reducere? Pentru că am constatat că aceste sume, această cotă care se colectează de la agenţii economici din turism înseamnă un 3% din activitatea totală a turismului. Deci dacă noi constatăm o creştere de doar 6% a colectării acestor sume, în anul 2002 faţă de anul 2001 automat ne punem întrebarea că înseamnă că totuşi ei au o reducere de activitate în sume corectate cu inflaţia. Deci înseamnă că acest fond, colectarea acestui fond şi utilizarea lui n-a dus la nimic bun pentru turism. Calculat în dolari, dacă calculaţi 160 de miliarde înseamnă mai mult decât 170 de miliarde în 2002 corectat cu rata inflaţiei, deci ceva nu este în regulă. Mai mult, domnul ministru a spus că va privatiza întreg turismul şi nu mai este nevoie, zicem noi, de corectarea acestui fond şi am propus amânarea colectării acestui fond, deci suspendarea-colectarea acestui fond pentru anul 2002, să vedem, nu cumva turismul nu va merge mai bine atunci? |
|
Da. Vă mulţumesc, domnule Săpunaru. Alte observaţii, dacă aveţi la art.36? Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.115. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Domnule Napoleon Pop sunteţi şi la abţineri şi la pentru? Da, la toate acolo, să fie. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 44 de voturi pentru, 2 abţineri şi 202 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră art.36, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Voturi împotrivă? Cu 33 de voturi împotrivă şi 215 pentru art.36 a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VII. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Voturi împotrivă? Cu 4 abţineri şi 3 voturi împotrivă şi 244 pentru titlul a fost aprobat. Art.37 observaţii? Domnul Sassu? Domnule Stanciu, vă rog, domnule profesor. |
|
Nu se aude, ce aţi spus? |
|
Vă rog care punct din amendamentele respinse, domnule Stanciu? |
|
Deci la art.37 alin.1, comisiile de învăţământ reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor în înţelepciunea lor au hotărât... |
|
Domnule Stanciu cu înţelepciunea dumneavoastră, vă rog să ne spuneţi la ce punct din amendamentele respinse vă referiţi? |
|
La 118. |
|
Vă mulţumesc. Vă rog. |
|
Deci cele două comisii, în înţelepciunea lor, au gândit că este posibil ca regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, inclusiv institutele naţionale de cercetare-dezvoltare care pot face o serie de cheltuieli deductibile în interiorul la 1,5% pot cumpăra şi cărţi. Am zis că la un institut de cercetare poate face rău dacă se cumpără o carte? Am zis pînă la 1,5, de aceea am completat, domnule preşedinte, la un întreg cârnat pe care putea să-l facă să fie şi o carte, domnule. Deci acesta este amendamentul. Am pus aici, nu doamnă ministru, aşa am pus. "Cărţi pentru biblioteci" să fie cuprinse. |
|
Vă mulţumesc, domnule Stanciu. Domnul Săpunaru. |
|
Suntem de acord cu amendamentul propus de domnul Stanciu, ar fi bine să ne aprobaţi şi nouă ceva, "cărţi pentru bilioteci", atâta, unul singur. |
|
Dar cărţile de care aveţi dumneavoastră nevoie nu se aprobă aici, domnule...Cărţile de joc nu sunt aici... (Aplauze) |
|
Vă anunţ că eu nu joc cărţi, domnule. La pct.116 art.37 alin.1 solicităm modificarea cotei în loc de 1,5% să o facem 2%, pentru că în acest mod se obţine o devansare... (Rumoare) De ce? Domnilor deputaţi, mă lăsaţi să termin? |
|
Vă rog domnule deputat, nu vă intimidaţi. |
|
Pot efectua anual, aplicat asupra fondului de salarii realizat anual. Credem că mărimea acestei taxe de la 1,5 la 2% pentru activităţile care sunt înscrise acolo ar fi benefică. Este şi o revendicare, ţin să vă anunţ, sindicală. Vă mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc, domnule Săpunaru. Domnul Sassu. |
|
Nu am să mai repet argumentaţia, amendamentul depus de noi se referă la aceeaşi cotă şi era o creştere de la 1,5... |
|
Tot la pct.116? |
|
Nu, este punctul imediat următor, 117, însă se referă la acelaşi amendament, la acelaşi alin.1 şi era o creştere de la 1,5 la 2,5% şi pentru colegii care nu mai au în faţă textul de mult, am să spun despre ce este vorba. Este vorba despre sume alocate pentru grădiniţe, creşe, dispensare, cabinete medicale, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă, pînă la internare într-o unitate sanitară, muzee, cantine, baze sportive şi aşa mai departe. Deci sunt chestiuni de care este nevoie, mai ales acum când bugetele, ale celor din sănătate etc., sunt sărace. Cred că se pot aloca mai mulţi bani ca aceste lucruri să se rezolve atunci când banii din învăţământ sunt puţini şi creşele şi grădiniţele au de suferit, cred că toată lumea vede zilnic acest lucru şi nu cred că un astfel de amendament poate fi respins. De asemenea, trebuie să spun că mi se pare absolut normal să introducem aici, şi la alin.1 probabil şi la alin.2, această posbilitate de a acorda bani pentru cărţi, biblioteci etc. Vă mulţumesc. |
|
Da. Mulţumim, domnule Sassu. Domnul ministru Tănăsescu. Vă rog, domnule ministru. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Credem că amendamentul făcut la art.37 este de bun augur, putem să introducem... propunerea noastră este în context, unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive etc. Deci putem fi de acord cu acest amendament. |
|
La 118 sunteţi de acord? Da. La 116, 117? |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Legat de 116 şi 117, unde se propun modificări ale cotei de 1,5% la 2 şi respectiv 2,5%, aş vrea să vă informez că acceptarea acestei creşteri a cotei ar conduce la o diminuare a veniturilor bugetului de stat prin reducerea impozitului pe profit cu 330 de miliarde în cazul majorării de la 1,5% la 2% şi cu 620 de miliarde de la 1,5% la 2,5%. De aceea v-am propune, domnule preşedinte, să păstrăm această cotă de 1,5%. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnule Ifrim, vă rog. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu doresc să susţin amendamentul 116, în principal. Aş dori să vă spun că faptul că acest amendament alocă o sumă deductibilă pentru boli profesionale este absolut obligatoriu. La ora actuală avem un număr imens de boli profesionale care înainte beneficiau de gratuitate, sunt boli pe care oamenii le contractează la locul de muncă şi acest lucru ar fi benefic. În acelaşi timp, vreau să vă spun, noi ne aflăm, comisiile de sănătate, în situaţia de a face o iniţiativă legislativă, aceşti bolnavi, pe de o parte, nu au nici un fel de facilităţi, pe de altă parte, au fost trecuţi din gradul I de pensionare în gradul II. Cred că această creştere la 2% poate să rezolve ceva în această problemă atât de acută şi de serioasă de sănătate cu care se confruntă oameni care lucrează în condiţiile cele mai grele. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule profesor. Domnule Sassu, vă rog. |
|
Dacă vreţi să rezolvăm, întâi votăm şi după aceea discutăm. Deci votăm întâi tot bugetul şi după aceea îl discutăm. |
|
V-aţi referit la domnul Anghel Stanciu, pentru că eu v-am dat cuvântul. |
|
Nu, mi-a zis cum să rezolvăm această situaţie şi i-am spus: putem întâi să votăm bugetul şi după aceea care mai vrea rămâne să şi discutăm amendamentele şi bugetul. |
|
Am reţinut, dar noi nu merităm... Domnul Stanciu merită... |
|
Voiam să spun doar un singur lucru legat de ceea ce a spus domnul ministru, după care să vă vorbesc despre amendamentul respins de la poziţia 122. Este adevărat că probabil ca sursă la buget vor fi mai puţin colectate în cazul amendamentului de la 116 322 de miliarde, respectiv 644 de miliarde, mă rog... Însă, ideea este dacă dorim sau nu dorim ca acest lucru să se întâmple, şi anume ca să existe grădiniţe mai bune, creşe mai bune, dispensare etc. să existe bani pentru ceea ce înseamnă servicii de sănătate acordate în caz de boli profesionale şi lucruri de genul acesta. Sau dorim să fie nişte bani la bugetul de stat. E o chestiune de opţiune politică. De foarte multe ori, de-a lungul discutării acestui buget, ni s-a spus că nu se poate că se colectează în felul următor, că se întâmplă lucrul următor sau alte chestiuni de genul acesta. E nevoie ca banii să se ducă sau... Problema este: dorim sau nu dorim ca anumite lucruri să se întâmple şi eu constat că nu dorim. Asta este ceea ce constat prin această respingere către Ministerul de Finanţe a amendamentelor propuse pentru că, repet, nu cred că poate spune cineva că este mulţumit de starea grădiniţelor, creşelor, dispensarelor, cabinetelor medicale etc. şi nu cred că se poate spune că sunt bani suficienţi în acest moment, în aceste domenii. Revenim la amendamentul 122 respins de la poz.122 de la art.37 respectiv la alin.3, unde se propune de către noi creşterea aceleiaşi cote de la 1,5% la 2,5% şi am să vă spun că este vorba de acoperirea unor cheltuieli ocazionate de procurarea de daruri pentru copiii salariaţilor, acoperirea parţială a costului transportului la şi de la locul de muncă al salariaţilor, suportarea parţială a costului biletelor de tratament sau de odihnă pentru salariaţii proprii, pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv al transportului, acordarea de ajutoare pentru înmormântare, acordarea de ajutoare unor salariaţi care au suferit pierderi însemnate în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, precum acoperirea unei părţi din cheltuielile în cazul unor boli grave sau incurabile, precum şi pentru contribuţia la fondurile de intervenţii la asociaţiile profesionale, potrivit prevederilor art.51 din Legea minelor, nr.61/1998. Repet, nu aş vrea să repet aceeaşi argumentaţie, dar vă spun că nu cred că este cineva convins în această sală că o creştere de 1% ar fi o pierdere extraordinar de mare pentru buget, în schimb anumite probleme ale oamenilor s-ar rezolva şi, mai mult, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale ar fi scutit de anumite cheltuieli. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Sassu. Am reţinut că aţi susţinut amendamentul doamnei Paula Ivănescu? Da. Vă mulţumesc. Alte observaţii, dacă aveţi? Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.116. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Cu 49 de voturi pentru, o abţinere şi 201 voturi împotrivă, amendamentul a fost respins. Vă rog, domnule Moiş. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, În numele Grupului parlamentar al P.R.M., vă atragem atenţia că încălcaţi prevederile art.114 şi următoarele din Regulament, în sensul că inversaţi votul. Punem asta pe seama lipsei dumneavoastră de experienţă, nu pe seama relei-voinţe. Vă recomandăm să respectaţi procedura de vot, să solicitaţi voturile pentru, împotrivă şi după aceea abţineri. Eu sunt vicelider, pentru cultura dumneavoastră generală, şi când lipseşte liderul, am dreptul să-i ţin locul. |
|
Domnule Moiş, vă mulţumesc. O să ţin cont de părerea dumneavoastră. |
|
În al doilea rând, contestăm numărul voturilor pe care dumneavoastră le anunţaţi. Vă rog să număraţi. În sală nu există decât 115 din grupul dumneavoastră parlamentar. |
|
Domnule Moiş, avem secretari, nu intră în atribuţiile dumneavoastră de vicelider de grup. Vă rog, domnule Ifrim. |
|
Dacă-mi permiteţi, o mică propunere de procedură. Reprezentând corpul medical, eu mi-aş permite să fac următoarea propunere: este ora 22,00, eu cred că toţi suntem foarte obosiţi şi am putea opri. Propun oprirea. (Vociferări, rumoare.) |
|
Domnule Ifrim, vă rog frumos! Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, am rugămintea să fiţi atenţi! Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.117. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu 51 voturi pentru şi 199 voturi împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.118 al domnului Stanciu. Cine este pentru? Menţionez că amendamentul se referă la biblioteci, nu cărţi pentru biblioteci. Acesta este amendamentul. Vă mulţumesc. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Unanimitate. Sunteţi împotrivă, domnule Stanciu? Vă rog, domnule Stanciu, să ţineţi cont de faptul că am votat totuşi la pct.118. |
|
Domnule preşedinte, Este clar că după acest mare succes n-aş mai risca un eşec. De aceea, v-aş cere permisiunea să mă învoiţi. (Râsete) |
|
Dacă necesităţi fiziologice stringente vă obligă, eu vă învoiesc! |
|
Vă daţi seama, am reuşit totuşi să schimb un cuvânt. Este o mare victorie! |
|
Ştiu că aveţi congres pe 23-24, e un succes în cinstea congresului dumneavoastră. |
|
Mulţumesc. Este un ajutor. O să-i spun! Nu aş mai insista dar este un amendament al celor două comisii, este de fapt pe aceeaşi linie... |
|
La ce punct, domnule Stanciu? |
|
La 120. |
|
Da. Vă rog! |
|
Este pe aceeaşi linie, în sensul că se prevede pentru copii să se poată da daruri, să poată acoperi parţial costul transportului, salariaţilor şi aşa mai departe, bilete de tratament. Deci, toate acestea sunt în proiectul de buget. Comisiile reunite au adăugat la toate aceste facilităţi, inclusiv boli şi aşa mai departe. De asemenea, unităţile menţionate pot, deci nu e obligatoriu, pot contribui prin alocarea unor sume la ajutorarea copiilor din şcoli şi centrele de plasament. Evident că este o posibilitate nu o obligaţie. De aceea, noi am spus că dacă pot, să lăsăm nu numai pentru propriii salariaţi. Încă articol este formulat numai pentru propriii salariaţi. Dar poate să dea şi la copiii care sunt într-o şcoală îă vecinătate sau sunt într-un centru de plasament sau chiar poate să-i ia sub o anumită formă în întreţinere. Dumneavoastră gândiţi, daţi-vă seama că sunt copilaşii noştri, domnule! Vă mulţumesc. |
|
Da. Mulţumesc, domnule Stanciu. Vă rog, domnule ministru. Domnule Stanciu, vă rog să fiţi atent! |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Două comentarii pe care aş vrea să le fac aici. Sigur...încep cu al doilea comentariu. Suntem de acord cu această propunere care s-a făcut aici. Primul comentariu este legat de faptul că aceste sume pentru ajutorarea copiilor din centrele de plasament, ele aparţin bugetelor locale. Deci astea se pot face numai prin sponsorizări. Dar, repet, de principiu, putem fi de acord cu introducerea acestei potenţiabilităţi aici, în textul art.37 alin.2. |
|
Da. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră punctul 120. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la plct.122 al doamnei Paula Ivănescu, prestat de domnul Sassu. Cine este pentru? Împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Vă mulţumesc. Cu 3 abţineri, 42 de voturi pentru şi 199 împotrivă, amendamentul de la pct.122 a fost respins. Alte observaţii dacă aveţi la art.37. Nefiind, supun votului dumneavoastră art.37 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 22 de voturi împotrivă, 10 abţineri şi 211 voturi pentru, art.37 a fost votat în ansamblu. Trecem la art.38. Observaţii. Nefiind observaţii, supun votului art.38 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Cu 2 voturi împotrivă şi o abţinere, art.38 a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră titlul Cap.VIII. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? O abţinere. În unanimitate a fost aprobat titlul Cap.VIII, cu o abţinere a doamnei Mona Muscă. Art.39. Domnul Sassu. |
|
Este vorba de o propunere, mă rog, de introducerea a unui articol nou: "Deficitul generat de prevederile art.15 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.119... |
|
La care punct, domnule Sassu? Iertaţi-mă că vă întrerup, la care punct? |
|
Este vorba de pct.125. Este vorba de introducerea unui articol nou. |
|
Da. Am înţeles. Vă rog! |
|
"Deficitul generat de prevederile art.15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea SIDEX S.A. Galaţi în bugetul asigurărilor sociale, în asigurările sociale de sănătate şi pentru fondul de ajutor de şomaj, vor fi transferate din bugetul de stat către fiecare fond în parte, conform obligaţiilor anuale raportate de SIDEX S.A." Este vorba de faptul că aceste fonduri sunt văduvite de anumite surse, surse destul de importante. Nu vreau acum să fac referire la sumele lunare care trebuiau colectate de către aceste fonduri de la SIDEX. Lipsa acestor fonduri prin prevederile ordonanţei respective de banii respectivi face ca, practic, să existe un deficit în fondurile respective. Şi, repet, e vorba de fondul de sănătate, fondul de asigurări sociale şi aşa mai departe, care au nevoie de bani, aşa cum s-a dovedit astăzi. Este o chestiune de compensare pentru că fondurile respective sunt utile în domeniile respective şi nu pentru acoperirea unor datorii, unor găuri ale bugetului de stat. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Sassu. Domnul Ifrim. Cu precizarea să-mi spuneţi la ce punct vă referiţi la amendament. Tot la 125? Da. Vă mulţumesc. |
|
La acelaşi punct. Eu susţin cele spuse de distinsul nostru coleg, domnul Sassu, prin date concrete. Casa de asigurări de sănătate are creanţe în sumă de 12700 de miliarde, din care 4100 ţin de SIDEX Galaţi. Prin proiectul de ordonanţă de urgenţă propus de către autoritatea pentru privatizare şi administrarea respectivă, se prevede stingerea creanţei S.C. SIDEX Galaţi la fondul de asigurări sociale de sănătate prin conversia acestora în acţiuni, conversie care poate fi făcută cu acordul creditorilor, conform prevederilor legale. În aceste condiţii, acest amendament este absolut obligatoriu, prin ceea ce se face la SIDEX Galaţi, dacă nu se ţine cont de amendament, vom avea o tulburare în plus şi majoră în fondul asigurărilor de sănătate care şi aşa este precar. Vă mulţumesc. |
|
Da. Mulţumesc, domnule profesor Ifrim. Alte observaţii dacă aveţi. Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art.125. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu 42 de voturi pentru şi 202 împotrivă, amendamentul a fost respins. Art.39. Dacă sunt obsdervaţii. Nefiind observaţii, supun votului dumneavoastră art.39, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Vă mulţumesc. Cu 211 voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, art.39 a fost votat în ansamblu. Art.40. Observaţii? Domnul Sassu. |
|
Este vorba de amendamentul de la "Amendamente respinse", amendamentul de la pct.128, şi anume care propune eliminarea art.40, care spune: "Guvernul poate aproba prin hotărâre modificări în structură şi între ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în nivelul total al intrărilor de credite externe cuprinse în anexa 2, în funcţie de derularea progrmelor de împrumut extern aprobate potrivit legii. Prevederile din anexa 3 privind intrările de credite externe reprezintă limitele maxime care nu pot fi depăşite." Deci, este foarte clar că prin acest amendament, practic, tot ceea ce am votat astăzi şi ceea ce probabil că vom vota până la sfârşitul Legii bugetului, cade, pentru că practic Guvernul poate aproba, scrie în lege, în acest articol, prin hotărâre, modificări în structură şi între ordonatorii principali de credite. Îmi pare rău. Este, după părerea noastră, neconstituţională o astfel de prevedere. Guvernul vine şi face nu printr-o ordonanţă de rectificare, nu printr-un proiect de lege, face pur şi simplu...îi dăm dreptul Guvernului să opereze printr-o eventuală hotărâre de Guvern modificări într-o lege aprobată de Parlament. Mi se pare absolut neconstituţională şi absolut periculoasă, pentru că prin această prevedere, practic, voinţa Parlamentului, aşa cum este ea în mâna unui singur partid, este înfrântă de către Guvern. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. Ţin să vă amintesc, domnule Sassu, că e vorba numai de intrările de credite externe. Domnule ministru Tănăsescu, vă rog! |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Este vorba de credite externe, de fapt, de cheltuieli de intrări de credite externe şi nu de creditele bugetare. Deci, în sensul ăsta nu putem fi de acord cu această eliminare a art.40. |
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Vă rog, domnule Sassu. |
|
Nu, n-am înţeles! Nu sunt prevăzute în lege? Atunci de ce trebuia să scrieţi aici în lege chestiunea asta? Deci, dacă este o prevedere a legii care, repet, este rezultatul voinţei Parlamentului, ea nu poate fi modificată şi această modificare nu poate fi dată pe mâna Guvernului. Aceasta este o prevedere constituţională. Îmi pare rău! |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Pe parcursul execuţiei creditelor externe, pot apare diverse fluctuaţii. Ca atare, prin acest articol, se poate da aprobare Guvernului să efectueze acele mutaţii pe parcursul execuţiei în cazul în care la un credit extern o intrare este mai mică, mai mare şi aşa mai departe. |
|
Alte observaţii dacă aveţi. Dacă nu, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 128. Cine este pentru? Împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Domnule Marcu, numai să anunţ votul şi pe urmă vă dau cuvântul. Cu 47 de voturi pentru , 202 voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul a fost respins. Vă rog, domnule Marcu! |
|
Aş vrea să justific puţin votul meu personal, cel puţin, dar sunt sigur că şi în numele grupului, prin următoarea afirmaţie pe care domnul Adrian Năstase a făcut-o în legislatura trecută, când ca urmare a intervenţiilor Guvernului de aşa manieră încât Parlamentul nu făcea decât să aprobe tot ce zicea Guvernul, domnia sa s-a exprimat spunând că Parlamentul a devenit o anexă a Guvernului. Acum un an ziceam aşa, iată că acum repetăm exact acelaşi lucru. Vă mulţumesc. |
|
Domnule Marcu, ţin să vă amintesc că au fost o serie de amendamente ale domnului Stanciu, pe care le-am aprobat. Nu suntem o anexă a Guvernului. Supun votului de ansamblu art.40. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 48 de voturi împotrivă, 2 abţineri şi 201 voturi pentru, art.40 a fost aprobat. Art.41. Observaţii. Nefiind observaţii, supun votului dumneavoastră art.41, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 35 de voturi împotrivă, 7 abţineri şi 202 voturi pentru, art.41 a fost aprobat. Art.42. Observaţii. Domnul Sassu. |
|
Dacă aveţi comentarii, vă rog frumos să le faceţi la tribună. Cel puţin aşa prevede regulamentul. Dacă după părerea dumneavoastră sunt proaste, vă pot spune că anul trecut au existat aceste tipuri de amendamente şi Curtea Constituţională a avut o decizie foarte discutată şi foarte pe muchie în această problemă. Şi, repet, la art.42, propunerea noastră este de eliminarea art.42 care spune: "La propunerea justificată a ordonatorilor principali de credite, în funcţie de derularea procesului investiţional şi de evoluţia preţurilor, se autorizează Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, să aprobe până la data de 31 octombrie 2002 modificări în listele de investiţii anexe la bugetele ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate." Este acelaşi lucru. Practic, o să votăm mâine sau poate astăzi până la ora 23, toate anexele la ministere şi o să le votăm degeaba pentru că toată partea de investiţii este în mâna, nici măcar a Guvernului, ci a Ministerului Finanţelor Publice, care poate modifica în funcţie de criteriile care nu se ştie cine le aprobă, cum vrea, între diverşi ordonatori de credite. Este o chestiune, după părerea noastră, repet încă o dată, absolut neconstituţională şi, repet, domnule ministru, o lege se modifică printr-o lege şi toate anexele şi toate articolele din lege sunt parte integrantă a legii, nu sunt părţi facultative ale legii. Şi, în consecinţă, nu pot fi modificate decât prin lege. Nu puteţi decât, eventual, prin ordonanţă de urgenţă, prin rectificare sau prin trimiterea unui proiect de rectificare a legii să faceţi acest lucru în conformitate cu prevederile Constituţiei. Indiferent dacă şi aveţi dreptate poate în anumite momente este nevoie să facă anumite schimbări şi în ceea ce priveşte modul de derulare a creditelor externe şi în ceea ce priveşte investiţiile nu înseamnă nimic altceva decât că trebuie să faceţi o ordonanţă de urgenţă în cazul în care este nevoie sau o rectificare sau o trimitere a unui proiect de lege în Parlament. Ceea ce prevede acest lucru este practic nu numai înfrângerea voinţei Parlamentului, dar este şi o totală lipsă de transparenţă a modului în care se cheltuiesc veniturile bugetului de stat pentru că, practic, după ce se votează astăzi, aici, în Parlament, dumneavoastră puteţi schimba oricând acest lucru fără ca Parlamentul să aibă habar de acest lucru. Este absolut împotriva Constituţiei, nu numai în ceea ce priveşte modul în care este rezolvată problema, ci în ceea ce priveşte şi raporturile dintre Guvern şi Parlament. Vă mulţumesc. |
|
Domnule Sassu, vreau să vă atrag atenţia că e vorba numai de cazurile de calamităţi naturale, aşa scrie. Domnule ministru, vă rog. Deci, în cazuri absolut accidentale, nu este pentru toate investiţiile. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Două comentarii. Este foarte clar că perioada anilor 1997-1998-1999-2000 a fost lipsită de transparenţă. Este foarte clar că în această perioadă, înainte de anul 2001, acest articol a funcţionat foarte bine şi nimeni din Puterea acelei perioade nu a spus că este neconstituţional, că sunt lipsiţi de transparenţă şi aşa mai departe. Care sunt atuurile menţinerii acestui articol în proiectul Legii bugetului? Este vorba de crearea unei flexibilităţi la nivelul ordonatorului principal de credite prin care se acordă posibilitatea să facă anumite mutări, repet, ordonatorul principal de credite, nu de la un ordonator la altul. În cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite să existe posibilitatea mutării unor liste, a unor obiective de investiţii, funcţie de modul în care se derulează pe parcursul execuţiei aceste lucrări. Nu este vorba de netransparenţă, nu este vorba de ascundere, ci este vorba de asumarea unei responsabilităţi a ordonatorului principal de credite. Fiecare ministru care este ordonator principal de credite are dreptul să-şi decidă aşa cum consideră cheltuirea banilor pentru investiţii. Mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc. Vă rog, domnule Sassu. |
|
Domnule ministru, am spus lucrul ăsta, dar se pare că nu aţi reţinut, eu sunt de acord că de-a lungul unui an întreg pot apărea diverse situaţii care cer modificări. Eu sunt de acord că e nevoie şi de o flexibilitate, dar nu se poate face acest lucru peste voinţa Parlamentului şi peste Constituţie. Dumneavoastră veniţi şi susţineţi aici încălcarea Constituţiei, domnule ministru. Nu se poate acest lucru! Chiar dacă este nevoie ca Guvernul să fie mai flexibil, să se poată face modificări de-a lungul timpului, aveţi instrumente, aveţi posibilitatea să faceţi rectificări. De ce trebuie s-o faceţi fără ca Parlamentul să ştie? De ce trebuie s-o faceţi pe la spatele lui? Despre asta este vorba. Cât o fi vorba despre tot felul de lucruri de flexibilitate şi aşa mai departe. O faceţi pe lângă voinţa Parlamentului şi acest lucru nu este permis de Constituţie. Iar dumneavoastră aici aţi spus că Constituţia nu contează, domnule ministru! Asta aţi spus acum aici. Că e nevoie chiar dacă Constituţia spune altceva. Nu se poate, domnule ministru! |
|
Domnul Marcu Tudor. |
|
Domnule preşedinte, Eu m-am uitat bine pe text şi vreau să înţeleg clar ce zice domnul ministru că, la propunerea justificată a ordonatorilor principali de credite, către cei subordonaţi lui secundar, poate face modificările de rigoare. Dar, din text, nu rezultă aşa ceva. Nu reiese nicăieri că el face modificări în investiţiile pe care le doreşte a le face secundarilor. Ci rămâne în suspensie. Nici măcar nu rezultă că la propunerea unora principali faţă de alţii principali. Textul este eliptic de acţiune. Eu aş vrea să fie modificat textul de aşa manieră încât măcar să înţelegem că el justifică intervenţia domnului ministru. Nu mai vorbesc despre intervenţia domnului Sassu. Textul este foarte ambiguu. Nu spune nimic. |
|
Mulţumesc, domnule Marcu. Doamna Mona Muscă. |
|
Un exemplu din bugetul trecut, când ordonatorul principal de credite a acţionat aşa cum a vrut el şi s-a întâmplat următorul lucru: noi am aprobat, aici, în Parlament, o poziţie în buget pentru Teatrul din Caracal, care era cuprins cu o sumă de câteva miliarde de lei. S-a ajuns la 700 de milioane de lei! Un exemplu pentru viitor. Să înţeleg, domnule ministru al finanţelor, că în situaţia în care ordonatorul principal de credite este Ministerul Informaţiilor Publice, Rompresul poate să mai primească sau să nu mai primească bani, având în vedere că este subordonat financiar? |
|
Numai pentru investiţii, doamnă Mona Muscă. Domnul Boc. |
|
Domnule preşedinte, Aş dori doar să mai adaug două argumente în sprijinul celor susţinute de colegii mei. În primul rând, potrivit Constituţiei României, Guvernul îşi exercită activitatea sub controlul Parlamentului şi nu invers, Parlamentul sub controlul Guvernului. Pe de altă parte, există o ierarhie a actelor emise de către Parlament şi de către Guvern. În consecinţă, orice hotărâre de Guvern nu poate veni niciodată în completarea unei legi, o hotărâre de Guvern vine doar să detalieze nişte prevederi dintr-o lege, dar nu să o modifice, să o completeze. Deci, sub acest raport, o hotărâre de Guvern nu poate interveni pentru a modifica o lege de genul celei pe care o adoptăm astăzi, adică, a bugetului de stat. Pe de altă parte, soluţia pe care am fi avut-o în vedere este aceea a emiterii unei ordonanţe, fie ea de urgenţă. De ce? Pentru că hotărârea de Guvern scapă cenzurii Parlamentului, hotărârile de Guvern nu vin aici, la noi, spre aprobare. Ele rămân la Guvern, se publică în Monitorul Oficial şi nimic mai mult. Deci, iată cum, prin modificarea unei legi de natura celei pe care o adoptăm astăzi, Guvernul, în realitate, se îndepărtează de voinţa Parlamentului, aşa cum a fost ea manifestată cu ocazia votului şi printr-un act unilateral de voinţă stabileşte altceva. De aceea, dacă este să respectăm spiritul Constituţiei, nu trebuie să dăm posibilitatea Guvernului, printr-o hotărâre, să modifice voinţa Parlamentului. Credem că acest lucru poate fi făcut numai prin lege, în cazuri excepţionale şi Curtea Constituţională admite acest lucru, printr-o ordonanţă de urgenţă, iar Parlamentul, atunci când analizează ordonanţa de urgenţă va fi în măsură să o admită sau să o respingă, dacă justificările Guvernului au fost pertinente. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule Boc. Are cuvântul domnul profesor Gaspar. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În drept, există un principiu al delegării de competenţă. Prin legea aceasta, deci, prin voinţa Parlamentului, Guvernului şi ordonatorilor de credite li se deleagă competenţa aceasta, de a opera anumite modificări, este o chestiune foarte simplă. Dacă dumneavoastră sunteţi aşa de înverşunaţi pe textul acesta, aţi repetat-o de zece ori la acest microfon, singura posibilitate este să sesizaţi Curtea Constituţională. Şi dacă veţi avea dreptate, Curtea Constituţională o să vă dea dreptatea respectivă, dacă nu, o să vă infirme susţinerea dumneavoastră. Noi, Parlamentul, prin acest text, facem această delegare de competenţă, ceea ce este perfect legal. |
|
Mulţumesc. Domnule Ifrim, vă rog frumos. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. O mică întrebare, a unui nespecialist în faţa problemei. Mă întreb dacă la anexe sunt trecute toate aceste investiţii pe care le facem şi le avem trecute, şi spitalele, şi tot, dacă ele pot fi modificate aşa, nu pierdem vremea votând anexele? |
|
Domnul Boc. |
|
Cu tot respectul pentru aprecierea făcută de domnul ministru Gaspar, ţin totuşi să precizez şi eu faptul că delegarea legislativă în Constituţie se regăseşte în art. 114, unde se spune: Guvernul adoptă ordonanţe, care sunt de urgenţă sau simple şi nu hotărâri de Guvern. Deci, delegarea legislativă se face pe cale de ordonanţă şi nu pe cale de hotărâre guvernamentală. Este vorba de art. 114, dacă îl deschidem, o să vedem acest lucru acolo. În consecinţă, delegarea legislativă nu poate fi aplicată în acest caz, iar, dacă se aplică, este profund neconstituţională. |
|
Mulţumesc. Domnul "academician" Gaspar, vă rog. (Rumoare.) |
|
Domnule coleg, Îmi pare foarte rău, dumneavoastră faceţi confuzie între delegarea legislativă, între art. 114 (şi vă rog să credeţi că ştiu aşa de bine textele acestea, încât, şi noaptea, dacă mă sculaţi, vi le spun), şi delegarea de competenţă, care e cu totul altceva. Textul respectiv se referă la delegarea de competenţă şi nu la delegarea legislativă. (Aplauze ale majorităţii.) |
|
Vă mulţumesc. Alte observaţii, dacă aveţi? Domnul Sassu. Renunţaţi la cuvânt! Domnul Boc. Vă rog. |
|
Cu tot regretul, dacă va fi nevoie, voi face apel şi la stenogramă, domnul ministru a vorbit de delegare legislativă. Dar, pe de altă parte, trebuie să-i amintesc faptul că şi delegarea de competenţe nu se poate face, de la lege, printr-o hotărâre de Guvern. Indiferent de ce termen folosim, nu poate! Nu se poate realiza acest lucru, pentru că ierarhia actelor juridice nu permite acest lucru, adică o delegare de competenţe, chiar aşa cum ar fi afirmat domnul ministru, nu se poate face, decât tot faţă de un actor care are aceeaşi forţă juridică şi nu o forţă juridică inferioară. Guvernul are, din nefericire, în sistemul nostru constituţional, o poziţie inferioară Parlamentului, trebuie să răspundă în faţa Parlamentului şi, cu alte cuvinte, nu putem transforma Guvernul, dintr-un subordonat al Parlamentului, într-un stăpân al acestuia. Ne place sau nu ne place, acesta este textul Constituţiei. |
|
Vă mulţumesc. Domnule Sassu, vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Este evident că am ajuns într-un impas, explicaţiile se succed şi, de cele mai multe ori, sunt de natură tehnică, de aceea, în numele Grupului parlamentar PD vă cer o pauză de consultări, pentru lămurirea acestei chestiuni. (Aplauze ironice ale majorităţii. Se strigă: "Bravo!") |
|
Suntem de acord cu 5 minute de pauză de consultări. (Rumoare, vofciferări ale parlamentarilor majoritari.) 5 minute, vă rog frumos! (Vociferări.) Vreau să vă amintesc că, după 5 minute, începem şedinţa! Am rugămintea să nu plecaţi, pentru că, în 5 minute, începem! (Parlamentarii cer, prin aplauze, reluarea lucrărilor.) |
|
Stimaţi colegi, Vă mulţumesc pentru aplauze, am înţeles aluzia dumneavoastră, numai o clipă vă cer! Îi rog pe domnul profesor Buzatu şi domnul profesor Ungheanu să poftească la tribună! (Aplauze insistente, prin care parlamentarii cer reluarea lucrărilor.) Vă mulţumesc. Vă rog, o să începem! Domnul Marcu Tudor. Vă rog. Am înţeles, procedură. |
|
Vă rog să-mi acordaţi puţină atenţie. Profit de faptul că suntem încă aici şi, pentru ca să ştim şi programul pentru mâine, cum ni-l aprobăm, eu fac propunerea următoare. Ca să începem programul aşa cum s-a votat, la ora 9,00, să nu mai facem pauza de prânz şi la ora 17,00 să-l terminăm, pentru ca să putem, cei care solicită să meargă la meci, să poată merge în condiţii normale. Vă rog, domnule preşedinte, să puneţi la vot această propunere, să ştim ce facem mâine. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Titu Gheorghiof. |
|
Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: Esenţele tari se ţin în sticle mici, să ştiţi şi dumneavoastră asta... Regulamentul celor două Camere reunite prevede că Birourile comune au dreptul să propună modificarea programului şi a ordinii de zi. Deci, dacă, mâine, se reunesc cele două Birouri şi ne propun, bineînţeles, cu aportul dumneavoastră, vom modifica programul şi ordinea de zi. Altfel nu se poate. |
|
Sunt convins că, mâine dimineaţă, cele două Birouri... Vă rog, domnule Marcu. |
|
Este corect, eu m-am şi gândit în sensul acesta. Ca, astă-seară, Birourile, care sunt aici (nu mă îndoiesc că nu sunt aici, pentru că ei ne conduc... (aplauze, râsete), au şi făcut propunerea. Vă mulţumesc. (Aplauze.) Voci din sală: I-au scos esenţa din sticlă! |
|
Eu vă propun să intrăm în ordinea de zi şi să tranşăm subiectul mai încolo. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 129. |
|
Staţi puţin! Nu ni s-a spus rezultatul consultării grupurilor! Fiecare grup să-şi spună punctul de vedere! |
|
Domnule Sassu, rezultatul consultării? Vă rog, domnule Gheorghiof. |
|
Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: Domnule preşedinte, Am înţeles, fiecare grup parlamentar să-şi spună poziţia vizavi de consultările care au avut loc. Potrivit consultărilor noastre, am hotărât, liderii care am fost la consultare, să facem o delegare de competenţă, în sensul să dăm arcului guvernamental PSD-UDMR, competenţa de a vota în întregime bugetul, până la ora 22,00, şi noi putem pleca, ceilalţi. Mulţumesc. (Aplauze, râsete.) |
|
Mulţumesc. Domnule Boc, vă rog. (Vociferări, proteste ale parlamentarilor majoritari.) |
|
Este adevărat că democraţia parlamentară e grea, dar asta este. Trebuie să acceptăm regulile jocului, dacă am intrat în ele. Dumneavoastră aţi acceptat până la ora 23,00, în consecinţă trebuie să acceptăm şi jocul... |
|
Domnule Boc, vă ascultăm cu dragoste, vă rog. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Vrem să mai adăugăm doar un argument în plus faţă de susţinerile anterioare şi să-i invocăm domnului ministru şi dumneavoastră art. 107 din Constituţie, care vorbeşte de actele Guvernului şi spune explicit faptul că: hotărârile Guvernului se emit în executarea legii şi nici într-un caz în modificarea sau completarea legii. Deci, având încă un argument, la cel invocat faţă de art. 114 din Constituţie, noi credem că, sub nici o formă, aceste delegări "de competenţă" sau "legislative", cum doriţi să le numiţi, nu se pot face prin hotărâri de Guvern. Sperăm ca textul Constituţiei să fie deasupra disputelor politice şi să triumfe în această sală. |
|
Vă mulţumesc. Domnul Marcu Tudor. (Vociferări ale majoritarilor.) |
|
Vă rog frumos să-mi acordaţi puţină atenţie, pentru că o să vă placă ce vă spun... (proteste) De unde ştiţi ce vreau să spun?... Propun să luăm act de ce a spus domnul Boc, parcă, de faptul că, întotdeauna, programul îl propun birourile permanente. Iată că noi, ieri, am votat o propunere a domnului Chiliman, pe care n-au făcut-o birourile. Ca atare, eu, de azi, nu mai stau după ora 20,00. Pentru că noi asta trebuia să votăm: ori facem aşa ori aşa! Care vă convine? Programul propus de domnul Chiliman şi votat de noi în pofida cutumei parlamentare, prevăzută prin Regulamentul Camerei Deputaţilor şi cred că şi al Senatului) sau acceptaţi propunerea mea, să votăm acum, în exact aceleaşi condiţii în care am votat ieri? Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Domnul Moiş. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă sunteţi curios să ştiţi şi poziţia Grupului parlamentar PRM în problema pusă în discuţie, avem două observaţii. Prima. Dacă am merge pe logica delegării de competenţă, ar însemna că Guvernul poate să aprobe acest buget fără să-l mai supună aprobării Parlamentului. |
|
Dacă îi dăm competenţa, dacă nu-i dăm competenţa, nu poate! |
|
Domnule preşedinte, O să vă cer permisiunea să-mi daţi voie să finalizez şi, după accea, accept orice fel de... Dacă tot mi-aţi dat cuvântul... Sau, dacă mi-l luaţi, mă duc să mă aşez în bancă. |
|
Nu vi-l iau, staţi în picioare! |
|
Vă mulţumesc pentru bunăvoinţă. E la dumneavoastră, oricum, butonul microfonului... Deci, în această logică, nu se mai justifică Parlamentul. Delegaţi competenţa Guvernului şi Guvernul aprobă bugetul, fără să-l mai discutăm astăzi. A doua observaţie este aceea că normele de competenţă sunt de strictă interpretare. Ele nu pot fi interpretate "după ureche", aşa cum un lăutar interpretează o partitură muzicală. Normele de competenţă sunt norme de rigoare, care nu pot fi interpretate în nici un fel, ele sunt de strictă interpretare. Aşadar, în această speţă, nu se poate discuta despre delegarea de competenţă. Textul, aşa cum este formulat, este anticonstituţional. Acesta este punctul de vedere al grupului nostru parlamentar. |
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 129. Cine este pentru? |
|
Domnul Văsălie Moiş (din sală): Număraţi, vă rog, voturile! Toate! Toate voturile, domnule preşedinte, să vedem dacă e cvorum! |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): A fost, până la ora 11! |
|
Împotrivă? Vă mulţumesc. |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Să numere ambii secretari! |
|
Abţineri? Cu 49 de voturi pentru, 5 abţineri şi 199 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins. |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Numai preţurile americane sunt cu 199... |
|
Mergem în America... Supun votului dumneavoastră art. 42 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 201 voturi pentru şi 49 împotrivă, art. 42 a fost adoptat. Trecem la art. 43. Dacă sunt observaţii? Domnul Sassu. |
|
Eu le-aş "da dracu", domnule coleg, numai că e o chestiune constituţională şi cred că e bine să o discutăm. La art. 43 alin. 1 se spune că: "Ordonatorii principali de credite au obligaţia să analizeze lunar situaţia creditelor bugetare aprobate prin bugetul de stat pe anul 2002 deci, prin această lege pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau a altor cauze, acţiunile şi sarcinile au fost ori pot fi anulate sau amânate şi să propună Ministerului Finanţelor Publice anularea creditelor respective". Aici, mergem chiar mai departe, nici nu mai ajunge la masa Guvernului, este o discuţie între ordonatorii principali de credite şi Ministerul de Finanţe. Nu numai că nu ştie Parlamentul, aşa cum aţi votat dumneavoastră, nimic despre modul în care, de fapt, se execută bugetul, dar nu mai ştie nici Guvernul. Se face între ordonatorii principali de credite şi Ministerul de Finanţe. Iar toate aceste fonduri, se spune în alin. 2, se duc în rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului. Iarăşi, o rezervă despre care nu se ştie cum este cheltuită. Şi când spun "nu se ştie cum", mă refer la Parlament. Toate aceste trei articole fac câteva lucruri, în fond. Pe de o parte, pot anula voinţa Parlamentului. Pe de altă parte, bugetul devine totalmente netransparent. Şi, în ultimă instanţă, se realizează un fond la dispoziţia Guvernului, cu care face tot ceea ce vrea, în rezolvarea politicii sale, care o fi aceea... Cea aprobată de Parlament la investiţia Guvernului sau alta, la care s-a gândit între timp. Repet, această chestiune este tot atât de neconstituţională ca şi cea de până acum. Ba, mai mult, aici se vorbeşte despre "acţiuni şi sarcini care au fost ori pot fi anulate". Nu, că "au fost anulate"; poate, odată, "vor fi anulate". Şi acele fonduri, acele credite se fac rezervă la bugetul la dispoziţia Guvernului. Mie mi se pare că sărim calul mult prea mult în încălcarea Constituţiei. Nu mai discutăm aici de delegare de competenţă, de delegare legislativă, e vorba, practic, ca nici măcar Guvernul să nu ştie cum se execută un credit "aprobat prin lege", se spune aici, prin Legea bugetului de stat. Cred, domnule preşedinte şi domnilor colegi, că un astfel de lucru nu numai că anulează voinţa Parlamentului, dar face practic ne-necesară activitatea Parlamentului. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Dacă "sunt anulate", trebuie neapărat să fie? Iată ambiguitatea textului! Cine face, domle, textele astea? |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Pot să întreb ceva? |
|
Nu! Domnule Marcu, vă rog frumos, nu trageţi de timp! Domnule ministru Tănăsescu, vă rog. |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Nu trag de timp, vreau doar o lămurire. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Un comentariu foarte scurt. Este un text, poate, nu foarte clar. De aceea, noi vă cerem permisiunea să facem o reexaminare a reformulării acestui text şi să vi-l prezentăm mâine dimineaţă. Vă mulţumesc. |
|
Domnule Sassu, o să am rugămintea să luaţi legătura cu cei de la Ministerul de Finanţe. Există posibilitatea regulamentară să trecem mai departe şi să lăsăm articolul în suspensie pentru mâine dimineaţă? Da. Vă propun să trecem la art. 44, urmând ca art. 43 să-l reanalizăm în această noapte, împreună cu cei de la Grupul PD. Trecem la art. 44. Înainte de a vă întreba dacă sunt observaţii, vă supun votului amendamentul admis de la pag. 11 pct. 21. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 10 voturi împotrivă şi 242 de voturi pentru, amendamentul a fost admis. Observaţii la art. 44? Nefiind observaţii, supun votului dumneavoastră art. 44 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 230 de voturi pentru... (râde) Ca să nu vă distraţi prea mult, vă spun că am din două locuri: un 8 şi un 12... (Aplauze.) Deci, cu 20 de voturi împotrivă, 230 de voturi pentru şi 4 abţineri, articolul a fost aprobat. Art. 45. Obvservaţii? Domnul Napoleon Pop. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar PNL propune ca art. 45, care sună: "Ordonatorii de credite au obligaţia ca în cadrul prevederilor bugetare aprobate să asigure cu prioritate plata facturilor reprezentând consumurile de energie electrică şi termică şi de gaze naturale de la titlul Cheltuieli materiale şi servicii să fie eliminat. Această propunere se bazează, aş spune, tot pe Constituţie, care spune, la art.134, că economia României este de piaţă, atât cât este, şi credem că orice furnizor de orice fel de servicii are dreptul să-şi încaseze facturile. Această dispoziţie obligatorie nu cred că este de natură să pună pe aceeaşi poziţie pe toţi furnizorii din ţară, în primul rând, iar, în al doilea rând, propun respingerea acestui articol, chiar şi din modul în care a fost explicată respingerea. Se propune respingerea amendamentului, întrucât ordonatorii principali trebuie să asigure cu prioritate plata facturilor privind sumele respective. Dacă este aşa, nu ştim de ce mai trebuie articolul. |
|
Da, mulţumesc, domnule Napoleon Pop. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.133. Cine este pentru? Împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu 34 de voturi pentru, 2 abţineri şi 220 de voturi împotrivă, amendamentul de la pct.133 a fost respins. Supun votului dumneavoastră art.45 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 220 de voturi pentru, 34 împotrivă şi 3 abţineri, art.45 a fost aprobat. |
|
Domnul Ludovic Mardari (din sală): Procedură! |
|
Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că este timpul să fie anunţate prelungirile pentru tragere de timp. Mulţumesc. |
|
Da, aveţi dreptate. Mai avem cinci minute, domnule coleg. Trecem la art.46. Observaţii? Domnul Sassu. |
|
Este vorba de amendamentul respins la poz.134 din lista amendamentelor respinse. Se referă la art.46 alin.2: "În vederea asigurării plăţii la scadenţa cotizaţiilor şi contribuţiilor la organisme internaţionale şi la organisme financiar-bancare internaţionale, precum şi a rambursărilor de credite externe, plăţilor de dobânzi şi a comisioanelor aferente acestora, ordonatorii principali de credite pot efectua, înainte de angajarea cheltuielilor, virări de credite bugetare de la celelalte titluri de cheltuieli din cadrul aceluiaşi capitol în decursul întregului an." Iarăşi mergem mai departe faţă de ceea ce spuneam mai devreme. În interiorul bugetului aprobat de Parlament, ordonatorul principal de credite, fără a avea nici măcar de data aceasta aprobarea ministrului de finanţe sau a Ministerului Finanţelor, poate lua bani de la un titlu şi vărsa în altă parte. Este o încălcare şi a Constituţiei şi a legii. Există şi alte metode pentru a lua bani în avans pentru a rezolva anumite probleme metode legale şi constituţionale. Aici este vorba de faptul că ordonatorul principal de credite poate umbla, zburda prin bugetul pe care îl are cum vrea. Totul este ca, la sfârşit, să iasă cât de cât aproape de ceea ce era, pentru că, dacă nu, probabil că se aplică prevederile articolelor precedente. Este, cred, deja mult prea mult pentru un Parlament ca, după ce aprobă o lege, un ordonator principal de credite, oricine ar fi el, să aibă dreptul să facă ce vrea prin bugetul respectiv, indiferent pentru ce sunt primiţi banii respectivi.Acest lucru, repet, are o rezolvare legală. Se pot face împrumuturi, se pot lua în avans bani din trezorerie şi aşa mai departe pentru rezolvarea acestor probleme. Nu ştiu de ce este nevoie să renunţăm chiar la orice demnitate a Parlamentului şi la orice atribut al Parlamentului astfel încât oricine, întâi Guvernul, după aceea Ministerul Finanţelor, prin ordin al ministrului Finanţelor şi după aceea, pur şi simplu, orice ordonator principal de credite, printr-o circulară internă, să calce în picioare ceea ce noi votăm în Parlament. Mi se pare mult prea mult să aprobăm acest lucru. Chiar dacă este necesar să se plătească aceste contribuţii, evident că este necesar, repet, există metode legale, şi nu înţeleg de ce nu sunt folosite. De ce trebuie să ajungem la astfel de texte care nu au nici un fel de legătură cu Constituţia şi care, până la urmă, ne pot, aşa cum spuneam mai devreme, aduce în poziţia ca pur şi simplu să nu aibă rost să mai votăm bugetul. Vă mulţumesc. |
|
Domnule Sassu, este vorba de cheltuieli în cadrul aceluiaşi capitol, nu în cadrul întregului buget al unui minister. |
|
Nu vă supăraţi, eu sunt de acord să glumim oricât, să facem orice fel de glumă, dar eu repet: scrie aici "...ordonatorii principali de credite pot efectua, înainte de angajarea cheltuielilor, virări de credite bugetare de la celelalte titluri..." Oare titlurile acestea nu sunt şi ele parte din buget?! |
|
Sunt în cadrul aceluiaşi capitol. |
|
"...de la celelalte titluri..." Eu nu vorbesc de capitol. Sunt de acord cu dumneavoastră. |
|
"...de la celelalte titluri de cheltuieli din cadrul aceluiaşi capitol..." Deci nu se umblă la alte capitole. |
|
Am impresia că vorbim despre acelaşi lucru şi probabil că nu înţelegem. Deci este vorba de faptul că poate face modificări în cadrul aceluiaşi capitol, aceluiaşi titlu şi aşa mai departe, da? Deci poate lua bani de colo-colo. Aceasta este problema. |
|
Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.134. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu 34 de voturi pentru, o abţinere şi 219 voturi împotrivă, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră de ansamblu art.46. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Vă mulţumesc. Cu 34 de voturi împotrivă, 2 abţineri şi 218 voturi pentru, art.46 a fost aprobat. Vă mulţumesc foarte mult. Mâine dimineaţă, la ora 9,00, vă rog să fiţi prezenţi. Avem vizita reginei Beatrice a Olandei, deci trebuie să fim aici. Vă mulţumesc foarte mult. Şedinţa s-a încheiat la ora 23,02. |
