Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 noiembrie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 noiembrie 2001 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 noiembrie 2001
 |
2. | Dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002. |  |
||
|
Începem dezbaterile, stimaţi colegi, la Legea bugetului asigurărilor sociale. Din partea Guvernului îl invităm pe domnul ministru Marian Sârbu să prezinte Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale. |
|
Vă mulţumesc. Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Aşa, după cum ştiţi, bugetul asigurărilor sociale de stat este, de fapt, un cumul al bugetului asigurărilor sociale de stat: bugetul pentru plata pensiilor, aşa cum este cunoscut, şi bugetul privind asigurările pentru şomaj. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale de stat, pe baza execuţiei bugetului pe primele 8 luni ale anului 2001, a execuţiei estimate până la sfârşitul acestui an, precum şi a evoluţiei prognozate a indicatorilor macro-economici s-au elaborat şi s-a fundamentat bugetul asigurărilor sociale pe anul 2002. Fundamentarea veniturilor a avut în vedere un număr de 4 572 000 de salariaţi la care se adaugă 224 000 de salariaţi civili din unităţile de cult şi cele ale armatei, deci un total de 4.794.000 de salariaţi cu un salariu mediu brut de 5.582.000 de lei. Având în vedere o cotă de contribuţie de 24,83% pentru angajatori şi de 11,67% pentru salariaţi a rezultat un nivel al contribuţiilor de 99.224 miliarde lei faţă de numai 72.886 în anul 2001, cu o creştere de 36%. Pentru determinarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, pe lângă salariaţii care lucrează cu contracte de muncă s-au avut în vedere 525.000 de persoane care lucrează, exclusiv, pe baza unor convenţii civile şi pentru care angajatorii plătesc o contribuţie de 23,33%, iar în ceea ce priveşte contribuţia proprie de 11,67%, rezultând un total de 2542 de miliarde de lei. În ceea ce priveşte cheltuielile, la determinarea acestora am luat în calcul nu număr mediu de 4 480 000 de pensionari proveniţi din sistemul de stat, faţă de numai 4 382 000 în anul 2001 cu o pensie medie de 1.733.934 lei faţă de 1.305.252 lei în anul 2001 şi 1.803.000 lei pentru pensionarii proveniţi din agricultură, faţă de 1.777.000 în anul 2001, cu o pensie medie de 357.400 de lei faţă de 269.087 lei, media anului 2001. Pentru plata drepturilor de pensie sunt necesare fonduri de 100.944 de mii de miliarde faţă de numai 74.373 de miliarde în anul 2001, sumă care reprezintă aproximativ 90% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. În ceea ce priveşte stabilirea cuantumului pensiei medii pe anul 2002 s-a plecat de la cuantumul estimat pentru luna decembrie 2001, la care s-au aplicat măsurile de indexare trimestrială, care să acopere integral indicele estimat al inflaţiei pe 2002 şi influenţa care rezultă din aplicarea primei etape de recorelare a pensiilor. Asupra acestei măsuri de recorelare a pensiilor urmează ca până la sfârşitul anului 2001, Guvernul să ia o decizie atât în ceea ce priveşte categoriile de pensie asupra cărora să se opereze, cât şi a calendarului şi proporţiilor în care să se efectueze recorelarea. Nivelul fondurilor necesare pentru plata diverselor indemnizaţii care se acordă asiguraţilor în caz de incapacitate temporară de muncă, datorată bolii sau maternităţii, s-au determinat pe baza realizărilor 2001, şi anume: pentru boală, 1181 de miliarde de lei, iar pentru maternitate 910 miliarde de lei, faţă de numai 615 mii miliarde de lei în anul 2001. Pentru plata concediului acordat pentru creşterea copilului până la împlinirea de către acesta a vârstei de 2 ani sunt necesare 3.519 miliarde de lei faţă de numai 2.380 de miliarde de lei în anul 2001, ceea ce înseamnă că, în medie, 83 de mii de părinţi vor beneficia de această prestaţie. Plata ajutoarelor de deces presupune cheltuirea sumei de 1.185 de miliarde de lei, iar plata contribuţiilor de asigurări de sănătate pentru persoanele aflate în concediu medical, suma de 211 miliarde de lei. De asemenea, pentru trimiterea la tratament balnear şi odihnă sunt necesare 2.225 de miliarde, luându-se în calcul un număr de 445 de mii de bilete de tratament. Comisionul poştei a fost dimensionat la acelaşi procent de 1,35% din valoarea pensiilor, rezultând o cheltuială de 1.273 de miliarde de lei. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor pentru şomaj, vreau să vă spun că veniturile sunt estimate pentru anul 2002 la aproximativ 18 mii de miliarde, iar cheltuielile la circa 13 mii, rezultând un excedent de 4.800 de miliarde de lei. Bugetul a fost elaborat, luând în considerare prevederile noii Legi a ocupării, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2002, şi acordarea drepturilor cuvenite în baza Legii nr.1/1991, dobândite înainte de 31 decembrie 2001. Veniturile au fost stabilite în baza indicatorilor comunicaţi de Ministerul Prognozei şi, în ceea ce priveşte cheltuielile, acestea asigură finanţarea tuturor măsurilor active prevăzute de noua Lege a ocupării. Aşa, după cum ştiţi, în acest domeniu am schimbat fundamental politicile aducând în prim plan aceste măsuri active şi vreau să vă spun că pentru stimularea ocupării, cheltuielilor pentru anul 2002 se ridică la 3.128 de miliarde, reprezentând 22,5% din totalul cheltuielilor. În structura acestora pentru măsuri active, plăţile pentru stimularea şomerilor şi angajatorilor în vederea creşterii gradului de ocupare reprezintă 1.381 de miliarde de lei, împrumuturile acordate IMM-urilor 1000 de miliarde, iar pentru alte tipuri de măsuri active 602 miliarde de lei. Această schimbare de politici, care a rezultat chiar de anul acesta, în ceea ce priveşte transferul unor sume importante pentru măsurile active de ocupare în muncă s-au dovedit eficiente, aşa după cum ştiţi, rata şomajului scăzând de la 10,5% în luna ianuarie la 7,8% în luna septembrie. Având în vedere toate aceste elemente, vă rugăm să votaţi bugetul asigurărilor sociale, cu amendamentele pe care le-am acceptat în comisiile reunite ale celor două Camere. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru. Rog preşedintele, unul din preşedinţii Comisiei de specialitate, să prezinte raportul. |
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Onorată asistenţă, În urma examinării Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, a amendamentelor depuse de Comisiile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului şi a celor depuse de parlamentari, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor care au fost avizate în fond, propun ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare, cu amendamentele prezentate în anexele 1 şi 2 la prezentul raport. Fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|
ŞI eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. La dezbateri generale invit reprezentanţii grupurilor parlamentare să ia cuvântul. Doamna senator Rodica Şelaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat şi Umanist. |
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi invitaţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Aşa cum şi-a propus şi promis, Guvernul a venit în faţa noastră pentru dezbateri şi în faţa cetăţenilor beneficiari direcţi ai acestei legi cu un proiect al bugetului asigurărilor sociale de stat gândit într-un perfect echilibru între asigurarea garanţiilor colective, legislative şi creşterea continuă a gradului de responsabilitate individuală între competiţie, colaborare şi solidaritate socială. Cum s-ar putea realiza mai eficient acest echilibru decât printr-o repartiţie înţeleaptă şi transparentă a veniturilor realizate de societate. Deşi ne aflăm la un an de la guvernare, au devenit vizibile efectele pozitive ale măsurilor întreprinse, ceea ce permite Guvernului să gândească măsurile de protecţie socială pentru anumite categorii de persoane şi să întreprindă acţiuni care să ducă la creşterea numărului de angajaţi şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale persoanelor active. Relansarea economică se reflectă direct în creşterea consumului final al gospodăriilor populaţiei şi nu este de neglijat procentul evaluat în proiectul de lege astăzi dezbătut şi care este de 4,4%. Majorarea numărului de salariaţi asigură revenirea la o stare de normalitate a societăţii româneşti, atenuând sărăcia şi numărul celor care au nevoie de protecţie socială. Scăderea ratei şomajului la un procent mai mic de 9% poate asigura atingerea acestor obiective. Nu cred în minuni şi nici în puterea vreunui Guvern de a schimba condiţiile economice şi sociale într-un an de zile. De aceea, apreciez cu atât mai mult luciditatea Guvernului Năstase care, în profund respect pentru noi şi pentru cetăţenii acestei ţări, au adus pe masa de lucru a Parlamentului un proiect de lege al bugetului asigurărilor sociale credibil, echilibrat şi argumentat, care a ţinut seama de realităţile româneşti şi de faptul că un număr încă prea mare de cetăţeni au nevoie de protecţie socială, de intervenţia activă a societăţii. Proiectul de faţă cuprinde, de asemenea, reglementări menite să asigure un sistem echitabil în domeniul pensiilor, cu accent direct către pensiile mici. Pentru a face posibilă o astfel de măsură, bugetul asigurărilor sociale a fost conceput şi prin echilibrarea funcţiilor şi a fluxului de contribuţii cu cel al plăţilor, realizat în primul rând printr-o mai bună colectare a veniturilor şi întărirea disciplinei financiare la nivelul tuturor angajaţilor, persoanelor fizice sau juridice. În actuala legislatură, asigurările şi asistenţa socială sunt primordiale. Prin grija Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, a Casei Naţionale de Pensii, a Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă s-au creat principalele proiecte legislative, din care o bună parte au fost adoptate de Parlament. Se poate aprecia că reforma în domeniul social dispune în prezent de o bază legislativă modernă, coerentă, românească şi europeană în acelaşi timp. Mă refer în acest context la legile privind sistemul naţional de asistenţă socială, venitul minim garantat, evitarea marginalizării sociale, proiectul de modificare şi unificare a legislaţiei privind persoanele cu handicap şi încadrarea lor în muncă, asigurarea la riscul de şomaj, la accidentele de muncă şi bolile profesionale. Toate acestea ne dau o idee nu numai asupra efortului depus dar şi asupra dimensiunii cerinţelor sociale. Ţin să relev constatarea că bugetul asigurărilor de stat pe anul 2002 a luat în considerare noile acte normative atunci când a stabilit echilibrul între venituri şi cheltuieli. Doamnelor şi domnilor, Noi susţinem şi votăm acest buget pentru echilibrul pe care reuşeşte să-l asigure între diferitele domenii în care s-au alocat resurse disponibile, pentru faptul că se fundamentează pe lege şi pe calcule economice obiective şi transparente, pentru soluţiile pe care le oferă la diferitele priorităţi, programe dar şi constrângeri de ordin financiar. În acelaşi timp, noi vedem în acest buget un factor care va lărgi şi va consolida reforma în domeniul relaţiilor şi condiţiilor de muncă, a asigurărilor şi asistenţei sociale. Totodată, bugetul asigurărilor sociale este în concordanţă cu politica generală a ţării noastre de susţinere a economiei de piaţă prin măsuri sociale adecvate de armonizare şi respectare a acordurilor şi înţelegerilor pe care Guvernul le-a realizat cu organismele internaţionale, în special cu Fondul Monetar Internaţional. Când apreciem că este un buget bun, judicios elaborat şi bine cumpănit, avem în vedere actualele resurse pe care le oferă economia românească. Este de la sine înţeles că nevoile, cerinţele sociale sunt cu mult mai mari decât posibilităţile de a le satisface. Avem încredere că Guvernul va continua cursul ascendent al economiei naţionale, şi atât în anul 2002 cât şi în anii următori, vom avea resurse mai mari pentru ca salariaţii, pensionarii şi persoanele asistate să poată face faţă mai bine nevoilor vieţii de zi cu zi. Este necesară în acelaşi timp o atitudine intransigentă a organismelor şi instituţiilor statului nostru pentru eliminarea economiei subterane, a evaziunii fiscale şi a muncii la negru care afectează veniturile ce ar putea fi colectate la bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale. Structura proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2002 se bazează pe resursele interne şi externe de care dispune România şi acoperă exigenţele noastre dincolo de orice opţiune politică. Drept pentru care, Partidul Social Democrat susţine şi votează acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|
Vă rog, poftiţi! |
|
Doamnelor şi domnilor, Voi susţine în faţa dumneavoastră punctul de vedere al Partidului România Mare. Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Analizarea prezentului proiect al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2002, cu toate implicaţiile sale asupra categoriilor sociale cele mai defavorizate, nu este în măsură să aducă o cât de mică speranţă pentru toţi beneficiarii de drepturi de asigurări sociale şi şomaj. Cât de departe sunt guvernanţii de promisiunile din campaniile electorale poate fi o temă de dezbatere largă dar, din păcate, ea nu poate înlocui sărăcia ce devine pe zi ce trece o constantă a societăţii româneşti. Pentru că beneficiarii de drepturi de asigurări sociale nu se hrănesc cu trend-uri, cu programe de multe ori mistificate, ori cu indicatori macro sau micro economici, mediatizaţi politic până la exasperare. Cei circa 6,2 milioane de pensionari ai asigurărilor sociale de stat şi agricultori, cei aproximativ 800 de mii de şomeri şi alte milioane de oameni a căror viaţă se menţine la limita de jos a sărăciei aşteaptă de la o guvernare social-democrată onorarea promisiunilor pentru ameliorarea câtuşi de puţin a nivelului de trai. Într-o ţară în care cuvântul de ordine este supravieţuirea, nu putem asigura traiul zilnic al populaţiei tot explicându-i de aşa-zisele politici coerente de asistenţă socială pe fondul degradării nivelului de trai. Expunerea de motive a prezentului proiect de buget prezintă o situaţie ce se vrea optimistă în condiţiile în care putem observa prin comparaţii cu anul 2001 că, din păcate, creşterile veniturilor pentru toate categoriile de pensionari şi şomeri sunt nesemnificative sau, mai rău, nu sunt deloc. Ca exemplu, putem compara pensia medie lunară în anul 2001, de 1.305.252 lei, cu cea din 2002, de 1.733.934, această creştere fiind total nesemnificativă raportată la rata inflaţiei de circa 30-31%, anunţată ieri de Guvernatorul B.N.R. pentru anul în curs, iar indexările şi recorelările neacoperind creşterile semnificative ale preţurilor la produsele de bază. Construcţia bugetului asigurărilor sociale de stat pleacă de la previziunile optimiste referindu-ne doar la baza de calcul pentru un salariu mediu brut de 5,5 milioane lei pentru anul 2002. Proiectul legii stabileşte pentru al doilea an consecutiv cote foarte mari pentru contribuţia de asigurări sociale, fapt ce va determina o creştere a numărului de angajatori cu mari datorii la bugetul asigurărilor sociale sau, şi mai grav, mărirea numărului celor care se vor sustrage de la plata acestor datorii. Considerăm că o schimbare a mentalităţii de tipul "mult de la puţini", într-una mult mai eficientă, "puţin de la mulţi", ar fi mai dătătoare de speranţe că sumele prognozate vor fi şi încasate. Sunt mari rezerve că aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute, chiar şi cele derulate în anul 2001 au dus la colectarea mai bună a sumelor pentru bugetul asigurărilor sociale de stat cât şi a majorărilor de întârziere. Suntem convinşi că marile sume datorate bugetului asigurărilor sociale de stat nu vor fi niciodată recuperate pentru simplul motiv că executarea silită nu poate funcţiona în foarte multe cazuri. Pentru toate categoriile de pensionari, procesul mult mediatizat de recorelare a pensiilor pare un proces de lungă durată ce va dura până în 2003 sau, de ce nu, până în anul electoral 2004, determinând foarte multe nemulţumiri pentru pensionarii aflaţi în plată la această dată. Bugetul asigurărilor sociale de şomaj prezintă din nou, după circa patru ani, un mare excedent în anul 2002 de circa 5.000 de miliarde lei, fapt datorat în mare parte reducerilor drastice de dreptul de indemnizare prevăzute de noua lege a şomajului. În atare condiţii, ar trebui luate în calcul şi soluţiile de diminuarea contribuţiilor datorate de persoane fizice şi juridice, dar şi cele datorate de salariaţi, situaţie des întâlnită în legislaţiile europene. Totuşi, considerăm pozitivă alocarea unor importante sume pentru finanţarea măsurilor active şi, în special, pentru creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii care angajează forţă de muncă din rândul şomerilor. Deşi numărul salariaţilor la sfârşitul semestrului I 2001, pe total economie, a fost mai mare cu 158.000 de persoane, faţă de luna decembrie 2000, înregistrându-se o rată a şomajului în luna iunie 2001 de 8,8%, se estimează că la o creştere a numărului de salariaţi de 45.000 de persoane, se va ajunge la o rată a şomajului de 9,2 în anul 2002. Comparaţia numărului de salariaţi din decembrie 2000 cu numărul de salariaţi din iunie 2001, nu este elocventă, ştiut fiind faptul că numărul angajaţilor creşte în lunile de vară comparativ cu cele de iarnă. Vorba unui clasic în viaţă "Iarna nu-i ca vara!" şi, am spune noi, nici numărul salariaţilor din cele două anotimpuri. Toate aceste consideraţii pe marginea proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat ne fac să ne ridicăm serioase semne de întrebare referitor la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru cele mai defavorizate categorii, aşa cum au fost gândite de prezentul proiect de lege. Avem convingerea că rectificările din acest buget care se vor realiza în cursul anului 2002, în special datorită presiunilor sociale, vor duce la o soluţionare pozitivă a tuturor problemelor ridicate. Doamnelor şi domnilor, Funcţie de modul în care se vor desfăşura discuţiile la acest proiect de lege, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat şi Camera Deputaţilor vor lua o decizie unitară de vot pentru proiectul Legii bugetului de stat şi pentru proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2002. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Invit la cuvânt pe domnul deputat Barbu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari, Construcţia bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, la Capitolul Venituri, prezintă o variantă supraoptimistă. Astfel, contribuţiile datorate de angajator şi angajaţi cresc faţă de anul 2001 cu peste 180%, contribuţia datorită acestui buget pentru persoanele aflate în şomaj creşte cu peste 173%, iar contribuţiile datorate de alte persoane asigurate creşte cu 1436%. Pe această bază nerealistă, ni se propune un buget de asigurări sociale pe anul 2002 de 114.352 miliarde, faţă de 83.476 miliarde, cât a fost în legea aferentă anului 2001. Estimând astfel de sume nerealiste, Guvernul îşi propune să acorde indexări şi recorelări de pensii, oferind iluzii şi nu îmbunătăţirile mult aşteptate de peste 6 milioane de pensionari. Fără să explice în vreun fel cum se obţin aceste sume, înţelegem că din cele 45 de mii de locuri de muncă nou create, cum se afirmă în expunerea de motive, ar trebui să se obţină aceste venituri suplimentare. Chiar dacă anunţata măsură a transformării contractelor civile de prestări servicii în contracte de muncă şi obligarea tuturor să plătească C.A.S. pentru fiecare loc de muncă avut se va transforma în realitate, reacţiile angajatorilor şi angajaţilor nu pot fi prevăzute la aplicarea unui astfel de act normativ, iar estimările făcute în buget sunt mult prea optimiste ca să convingă pe cineva ca aceste venituri vor fi şi plătite şi încasate. Pe această bază nesănătoasă a construcţiei veniturilor, Casa Naţională de Pensii îşi creşte numărul de posturi cu peste 400, mult anunţata reducere a personalului din administraţie fiind doar vorbă goală şi intenţie neonorată. De menţionat că Legea bugetului asigurărilor sociale amână cu un an aplicarea măsurilor salariale funcţionarilor publici şi altor categorii din sectorul bugetar, precum şi personalului din cadrul autorităţii judecătoreşti, propunându-ne să nu aplicăm măsurile stabilite prin legi votate în Parlamentul României. De asemenea, salariaţilor bugetari din sectorul asigurărilor sociale de stat şi asigurărilor de şomaj, Legea bugetului asigurărilor sociale le interzice primirea tichetelor de masă. În acest mod, Guvernul încearcă, în mod iluzoriu, să aducă unele reparaţii în zona pensiilor şi defavorizează categorii importante de contribuabili, creând nemulţumiri peste tot. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor pentru şomaj, ţinând seama că doar şomerii aflaţi în plată până la sfârşitul anului vor primi, până la încheierea perioadei de şomaj, indemnizaţii mai mari calculate după legea aflată în vigoare, iar cei ce devin şomeri după 1 ianuarie 2002 vor primi o indemnizaţie unică, mult mai mică, de 60 sau probabil 75% din salariul minim pe economie, s-ar presupune că prevederile din buget pentru plata ajutoarelor de şomaj ar trebui să scadă. Cu toate acestea, bugetul asigurărilor pentru şomaj prevede o creştere cu 140% la cheltuielile pentru ajutor de şomaj şi alocaţiile de sprijin pentru anul 2002 faţă de anul 2001, ceea ce conduce la concluzia firească, aceea că Guvernul estimează de fapt o creştere semnificativă a numărului de şomeri, cifră pe care nu o anunţă şi o ascunde în prevederi bugetare. De remarcat, de asemenea, că bugetul asigurărilor sociale prevede un excedent de 995 de miliarde, iar al asigurărilor de şomaj un excedent de 4898 de miliarde, greu de explicat de ce astfel de sume nu sunt utilizate pentru protecţie socială corespunzătoare, pentru majorarea pensiilor şi ajutoarelor, utilizându-se probabil pentru diminuarea deficitului bugetului pe seama menţinerii într-o stare de sărăcie a celor mai afectate categorii sociale, şomeri şi pensionari. Acest buget nerealist, care se bazează la Capitolul Venituri, pe acte normative încă neaprobate, care prezintă excedente în mod absolut nejustificat, nu este un buget al unui guvern ce se vrea social-democrat şi, în concluzie, Partidul Democrat va vota împotriva acestui proiect de buget. |
|
Invităm la microfon pe doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal. |
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Fără îndoială că într-o democraţie originală şi dezbaterea legilor fundamentale pentru bunul mers al unei naţiuni într-un an şi, mă refer la legile celor două bugete, bugetul consolidat şi bugetul asigurărilor sociale, este, de asemenea, o dezbatere originală. Pentru că bugetul asigurărilor sociale beneficiază şi de această dată, şi asta este după un an de la preluarea puterii de către Partidul Social-Democrat, de un tratament ambulatoriu. Este suport electoral de manieră optimistă din patru în patru ani şi ceva mai bine pentru dumneavoastră prin creşteri nesemnificative, erodate de lipsa de performanţă economică şi mă refer la faptul că nu reuşim să ţinem în mână inflaţia.În acest context, daţi-mi voie să caracterizez acest buget din punct de vedere politic, date tehnice au fost evocate deja de colegii mei. Construcţia bugetară este o construcţie deficitară pe care o apreciez ca o construcţie conjuncturală. Nimic mai grav pentru politicile sociale ale unei naţiuni de a opera cu concepte conjuncturale, cu concepte care nu au stabilitate, pentru că este foarte greu de înţeles că acest buget care reflectă politica socială trebuie să fie în primul rând un buget economic, care să reflecte politica economică.Acest buet este departe de a răspunde acestor opţiuni. El răspunde însă unor opţiuni impuse de Fondul Monetar Internaţional şi, bineînţeles, unor opţiuni de stabilitate macroeconomică. Daţi-mi voie să susţin această afirmaţie prin câteva întrebări pe care bugetul pe care ni-l puneţi astăzi în dezbatere le ridică. Aţi prevăzut o creştere a numărului de locuri de muncă la circa 45.000 de locuri de muncă în anul 2002 în condiţiile unei scăderi a ratei şomajului de 9,5%. Să înţeleg, stimaţi colegi, că procentul ratei şomajului înregistrat astăzi de 8,2% este o conjunctură sau vă gândiţi şi dumneavoastră că această creştere economică de 5% pe care o prevedeţi pentru anul viitor nu este o creştere economică reală ci doar una care este suportată perfect de hârtie. De asemenea, în ceea ce priveşte recorelarea pensiilor, este un proiect care a fost utilizat în mod semnificativ şi cu mare succes de către dumneavoastră în spaţiul electoral, dar este un proiect care nu se regăseşte, din păcate, între cifrele care-l susţin. Avem convingerea că dat fiind construcţia bugetului, veniturile şi excedentele pe care le preconizaţi atât la şomaj cât şi la bugetul social, pensionarii vor aştepta şi în 2002 pe acelaşi codoc care le va duce probabil indexări nesemnificative de 2, 3 sau 4%, dacă economia o să vă permită. De asemenea, în ceea ce priveşte alocaţiile de stat pentru copii care, sigur, vor fi şi ele indexate şi vor răspunde aceleiaşi situaţii, o inflaţie care va fi de 22% într-o opinie, asta este opinia politică a dumneavoastră, faţă de 31% într-o opinie care este opinia politică a Băncii Naţionale. Deci, nici aceste alocaţii de stat pentru copii nu vor fi decât 5 lei în plus pentru cine are timp să-i primească şi are timp să-i aştepte. De asemenea, în ceea ce priveşte bugetul fondului de şomaj pe care l-aţi prevăzut cu un excedent de peste 4.900 de miliarde, va aduce o uniformizare a sărăciei în condiţiile în care ignorăm în totalitate că sistemul asigurărilor sociale din România este un sistem de asigurare. Atâta vreme cât mă asigur împotriva unui risc social trebuie să şi primesc, într-o opinie şi într-o concepţie de echitate, trebuie să primesc în limitele asigurării. Cred că această asigurare este total ignorată de dumneavoastră pentru că bugetul pe care ni-l prezentaţi nu face decât să promoveze un principiu al egalităţii de şanse, dar şansele sunt în sărăcie şi nu în dezvoltare. În aceste condiţii, prezentaţi în continuare ca pe un laitmotiv de două bugete încoace programe blocate. Şi mă refer la programul RICOP care, negociat în urmă cu trei ani, urma ca anul trecut să acompanieze social restructuarea economică. Să înţeleg că restructurarea economică s-a decalat pe 2002 pentru că şi acest buget şi acest fond din care încă nu s-a cheltuit nimic aşteaptă să fie utilizat pentru atenuarea efectelor unor restructurări care se lasă aşteptate? De aceea, stimaţi colegi, credem că acest buget oferă populaţiei o undă de speranţă, o undă de speranţă care nu se justifică, pentru că dacă dumneavoastră aţi folosi excedentele în proiecte de măsuri active, în proiecte de recalculare a pensiilor, ar fi un buget pe care noi, cu siguranţă, l-am saluta. În concluzie, oferiţi, din păcate, un buget populaţiei care, aşa cum afirmam, nu face decât să o egaleze în sărăcie, îi oferă această şansă de a fi egală în sărăcie. În condiţiile în care politicile sociale ale guvernelor europene, guverne la care doriţi să vă alăturaţi, îşi schimbă opţiunile şi înţeleg că fenomenul sărăciei şi al excluziunii sociale este un fenomen care poate pune în discuţie situaţia democratică a unei naţiuni, dumneavoastră vă asumaţi riscul unui buget care, cu siguranţă, pune în discuţie statutul democratic. Exista în urmă cu câţiva ani o concepţie şi un avertisment în legătură cu politicile sociale ale secolului XXI. Sunt ţări care nu-l igonoră şi aş dori să nu-l ignoraţi şi dumneavoastră. "Să ne ferească Dumnezeu de revoluţia desculţilor", această revoluţie anunţată prin ruperea acordului social pe care l-aţi făcut, probabil, din dorinţă mediatică şi mai puţin pentru a-l pune în realitate, dar această rupere a acordului social cred că va trebui să vă pună un semn de întrebare. Noi nu ne putem asuma acest risc pentru că nu l-am creat noi, nu ne aparţine, fapt pentru care Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestui buget. |
|
Invit la cuvânt pe domnul deputat Karol Kerekeş, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. |
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Domnule ministru, În fiecare an la dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat, numeroase voci afirmă cu resemnare că suntem săraci, că bugetul este unul de austeritate. În cel mai bun caz, printr-o formulare mai nuanţată, că este unul de tranziţie, făcând aluzie prin aceasta la greutăţile moştenite de la guvernarea precedentă. Proiectul de buget pe anul 2002, bazându-se pe continuitatea izvorâtă din programul Guvernului actual aprobat de Parlament, nu mai conţine elementele pe care s-a fundamentat politica socială a guvernării anterioare. În aceste condiţii, bineînţeles, bugetul pe anul 2002 nu mai poate fi considerat unul de tranziţie. Putem constata de această dată că bugetul se dezbate în timp util, ceea ce este un lucru normal. Şi, de fapt, nici nu ar trebui scos în evidenţă în mod deosebit. Practica de până acum a fost cea greşită pe care am şi criticat-o de fiecare dată. Proiectul de buget pe anul 2002 este construit pe creşterea veniturilor determinată de preconizata relansare economică. Şi acesta pare a fi un lucru normal, dacă luăm în considerare promisiunile făcute prin programul de guvernare. Dar estimarea creşterii economice reprezintă întotdeauna un factor de risc. Noi am fi mai precauţi în privinţa proiecţiei de 5% creştere economică pentru anul viitor, gândindu-ne concret la consecinţele tragicelor evenimente din 11 septembrie, pe linia accentuării recesiunii mondiale şi care, în mod inevitabil, vor afecta şi economia românească. Relansarea economică va fi frânată şi de menţinerea fiscalităţii extrem de ridicate pe forţa de muncă. Din raportul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, reiese că România are un nivel de fiscalitate cu cel puţin 10 procente mai mare decât cel al altor state ale Europei. Fiscalitatea ridicată încurajează evaziunea fiscală, munca la negru. Combaterea acestora este o preocupare permanentă a Guvernului şi, după cum suntem informaţi, se pregătesc noi măsuri legislative în acest sens. Însă, în opinia noastră, aceste măsuri nu pot aduce îmbunătăţirea situaţiei pe măsura aşteptărilor, dacă va fi menţinut şi în continuare nivelul ridicat al fiscalităţii pe forţa de muncă. Justeţea argumentelor invocate pentru menţinerea nivelului ridicat al fiscalităţii pe forţa de muncă şi anume că rata inflaţiei este foarte ridicată şi că avem mai mulţi pensionari decât salariaţi contribuabili, este discutabilă. Inflaţia este prezentă şi în alte ţări, iar raportul dintre contribuabili şi pensionari este mai defavorabil în multe alte ţări datorită unor cauze demografice. Şi, totuşi, fiscalitatea pe forţa de muncă este mai redusă decât în România. Noi sperăm că Guvernul este conştient de faptul că prezenţa economiei subterane, nediminuarea acesteia în anul 2002, va periclita serios realizarea veniturilor bugetare preconizate. Drept urmare, vor fi extrem de greu de respectat promisiunile făcute pentru îmbunătăţirea situaţiei pensionarilor. Dacă analizăm promisiunile, un obiectiv important îl reprezintă recorelarea pensiilor. Însă, trebuie să constatăm că acest proces este în întârziere, pe motiv de lipsă a resurselor necesare. Recorelarea pensiilor, în loc să fi fost demarată în trim. IV 2001, aşa cum s-a prevăzut în Programul de guvernare, va fi lansată, potrivit informaţiilor noastre, doar în sem. II 2002, ceea ce va produce nemulţumiri din partea celor vizaţi. Protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, prin indexarea trimestrială a pensiilor cu un procent care să acopere integral rata inflaţiei este o altă promisiune cuprinsă în Programul de guvernare. Toate aceste măsuri trebuie puse în aplicare, ele nu pot suferi nici o amânare. Situaţia pensionarilor este extrem de grea, marea lor majoritate trăieşte la limita sau sub limita subzistenţei. Nu putem fi de acord cu amânarea pentru trim. III a recorelării pensiilor, această amânare va produce serioase tensiuni sociale, dacă ţinem cont şi de problemele de încălzire a locuinţelor, scumpire a energiei electrice, a carburanţilor şi a bunurilor de consum. Pentru acoperirea cheltuielilor privind recorelarea pensiilor, se prevede un fond de rezervă de 995,7 miliarde lei, care, procentual, depăşeşte limita admisă de Legea pensiilor şi presupune creşterea substanţială a veniturilor bugetare. Dacă va fi suficientă această resursă pentru recorelarea propusă, este prematur să ne pronunţăm în acest sens, ţinând cont de faptul că Fondul de rezervă se utilizează şi pentru eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat. Creşterea veniturilor bugetare va fi realizată potrivit proiectului de buget prin mijloacele uzuale, cum ar fi: lărgirea sferei de cuprindere a numărului de contribuabili, colectarea mai eficientă a contribuţiilor şi impozitarea unor categorii de pensii. Dar se pune întrebarea justificată: oare vor fi suficiente instrumentele juridice, administrative şi bancare ce stau la dispoziţia Casei Naţionale de Pensii şi a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru realizarea obiectivelor propuse? Se pare că nu, pentru că practica de până acum a demonstrat că aceste instrumente nu dau randamentul scontat, din cauză că angajatorii, sub povara fiscală sufocantă, caută fel de fel de mijloace de ieşire din această cotizaţie. Încasarea contribuţiilor sub control bancar, recuperarea sumelor datorate bugetului prin executare silită se lovesc, deseori, de greutăţi. Înăsprirea sancţiunilor pentru nevirarea sau virarea întârziată a contribuţiilor, întărirea controlului asupra modului de plată a contribuţiilor prin preconizata însărcinare cu atribuţii de control şi a direcţiilor teritoriale de muncă, instituirea controlului ministerial asupra activităţii Casei Naţionale de pensii şi nu în ultimul rând intensificarea eforturilor pentru combaterea muncii la negru, toate acestea sunt nişte măsuri absolut necesare, însă ele nu pot rezolva problema de fond la nivelul aşteptărilor. Soluţia ar fi una mai complexă, ea, însă, depăşeşte posibilităţile Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi ale Casei Naţionale de Pensii, fiind de natură macroeconomică, fiscală, investiţională şi altele, inclusiv combaterea infracţionalităţii economice. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor de şomaj, găsim că este exagerat excedentul mare estimat, fiind de şase ori mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2001. Cu siguranţă, acesta va suferi o rectificare corespunzătoare în timpul anului, datorită creşterii cheltuielilor bugetare impuse de punerea în aplicare a măsurilor privind ocuparea forţei de muncă, prevăzute în noua reglementare ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2002. Menţionez aici că şi noi, la rândul nostru, am salutat programul iniţiat de Guvern pentru ocuparea forţei de muncă. Reducerea substanţială a cuantumului şi a duratei de acordare a ajutorului de şomaj, respectiv, restrângerea categoriilor de persoane care beneficiază de acesta, schimbare prevăzută de aceeaşi reglementare, va contribui, bineînţeles, la reducerea cheltuielilor bugetare. Aşadar, se pare că bugetul asigurărilor de şomaj îşi va păstra echilibrul. Dacă, totuşi, trebuie să dăm un calificativ bugetului pe anul 2002, am prefera să-l numim unul "de supravieţuire". Acest buget, cu toate eforturile făcute de Guvern, nu va aduce încă securitatea socială mult dorită pentru pensionari. Dacă bugetul va asigura la timp recorelarea pensiilor, se va putea realizea o anumită îmbunătăţire a situaţiei pensionarilor cu pensii mici, însă, acest buget cu greu va putea împiedica erodarea puterii de cumpărare a pensionarilor având pensii ceva mai mari, aparţinând categoriei de mijloc, ceea ce înseamnă îngroşarea rândurilor celor care ajung în sărăcie. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Grupul parlamentar UDMR, prin aprobarea Programului de guvernare, a văzut în acesta o garanţie şi pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale. Acest buget se bazează pe Programul de guvernare. În aceste condiţii, deşi avem unele rezerve faţă de buget, în mod deosebit în privinţa întârzierii procesului de recorelare a pensiilor, grupul nostru parlamentar va vota bugetul. Îl vom vota, pentru că acesta cuprinde elementele indispensabile realizării programului de recorelare a pensiilor şi a programului de ocupare a forţei de muncă, cu care, de fapt, am fost de acord şi noi la adoptarea Programului de guvernare. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.) |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Supun atenţiei plenului celor două Camere examinarea pe articole a Proiectului de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002. Supun votului dumneavoastră titlul legii, vă rog să vă exprimaţi votul. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost votat. Titlul Cap. I al legii. Vă rog să vă exprimaţi votul. Pentru? Mulţumim. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. În unanimitate. Art. 1 nu este amendat, vi-l supun votului. Vă rog să vă exprimaţi votul asupra art. 1. Pentru? Împotrivă? Abţineri? Cu 218 voturi pentru, 27 împotrivă şi 15 abţineri, art. 1 al proiectului de lege a fost votat. Supun votului plenului art. 2 Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 230 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 12 abţineri, textul de lege a fost aprobat. Art. 3, îl supun votului plenului. Vă rog, voturi pentru? Vă mulţumim. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 230 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi 10 abţineri, art. 3 a fost adoptat. Art. 4. Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, vi-l supun votului. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 230 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi 11 abţineri, art. 4 a fost adoptat. Cap. II. Vi-l supun votului, titlul său. Vă rog să vă exprimaţi votul pentru acest titlu. Pentru? Împotrivă, dacă sunt voturi? Abţineri? Cu 242 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 4 abţineri, titlul Cap. II a fost adoptat. Art. 5. Îl supun votului plenului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă Abţineri? Text adoptat cu 230 de voturi pentru, 21 împotrivă şi 17 abţineri. Supun votului art. 6. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat, cu 230 de voturi pentru, 27 împotrivă şi 8. Cap. III. Supun votului plenului titlul capitolului: "Regimul şi destinaţia cheltuielilor". Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat în unanimitate. Supun votului plenului art. 7. Voturi pentru? vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 230 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 14 abţineri. Art. 8. Îl supun votului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 235 de voturi pentru, 20 împotrivă şi 10 abţineri. Supun votului plenului art. 9. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 245 de voturi pentru, 5 abţineri şi 4 voturi contra, textul a fost adoptat. Supun votului art. 10. Vă rog să vă exprimaţi votul pentru. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 255 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 5 abţineri, text adoptat. Supun votului art. 11. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 257 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 1 abţinere. Supun votului plenului art. 12. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 253 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 2 abţineri, text adoptat. Supun votului art. 13. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 231 de voturi pentru, 24 împotrivă şi 5 abţineri, textul art. 13 adoptat. Supun votului art. 14. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri, dacă sunt? Cu 238 de voturi pentru, 21 împotrivă şi 1 abţinere, text adoptat. Supun votului art. 15. Vă rog, poftiţi domnule senator Horga. |
|
Amendamentul pe care l-am formulat şi îl susţin se referă la alin. 2 art. 15 şi are ca obiect extinderea numărului categoriilor de salariaţi care trebuie să beneficieze de bilete de tratament gratuite. Din numărul total de bilete acordate, potrivit prezentului proiect de buget, în număr de 35 de mii, propun extinderea categoriilor de salariaţi, în sensul ca să poată beneficia de acesate gratuităţi nu numai salariaţii care lucrează în mediul radioactiv, ci toţi salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale, potrivit art. 20 lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind asistenţa socială. Argumentele în favoarea acestui amendament sunt legate de faptul că s-ar putea ca din mediul radioactiv, activitatea reducându-se în mod continuu, biletele respective să nu poată fi distribuite în totalitate acestor salariaţi şi, atunci, ar rămâne o parte din bilete nedistribuite. Şi, mai mult decât atât, s-ar putea ca o parte din salariaţii care îşi desfăşoară activiatea în condiţii speciale să fie mult mai afectaţi de boli profesionale sau de alte condiţii decât cei din mediul radioactiv, iar, pentru ei, noi să nu facem absolut nimic. De fapt, acest amendament, în principiu, a fost respins în Comisia pentru buget, finanţe, urmând ca domnul ministru să găsească între timp posibilitatea ca numărul acestor salariaţi, beneficiari ai acestor bilete gratuite, să poată fi extins. Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PRM.) |
|
Vă mulţumesc, domnule senator. Îl invit pe domnul ministru Sârbu să răspundă la amendament. |
|
Stimaţi colegi, Aşa cum am discutat în comisiile reunite, am fost de acord cu modificarea textului, astfel încât, într-adevăr, această categorie de salariaţi să beneficieze de gratuitatea respectivă. De aceea, vă propune ca sintagma "salariaţii din mediul radioactiv" să fie înlocuită cu: "Salariaţii care lucrează în locuri de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 20 lit. b) din Legea nr. 19/2000", realizând, in acest fel, coroborarea prevederilor legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat cu cele ale Legii nr. 19/2000. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumim. Supunem, aşadar, votului plenului amendamentul care s-a făcut şi care s-a susţinut şi de către ministerul muncii şi solidarităţii sociale, pe baza înţelegerii avute cu reprezentanţii comisiei şi ai Ministerului de Finanţe. Deci vă supun acest amendament votului. Pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Iată, un amendament votat în unanimitate. Supun votului art. 15, în ansamblul său, după amendarea aprobată anterior. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 257 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 2 abţineri, art. 15 a fost adoptat. Supun votului plenului art. 16. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 256 de voturi pentru, 4 abţineri, nici un vot împotrivă. Art. 17. Îl supun votului plenului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 249 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 5 abţineri. Art.18? Supun votului plenului art. 19. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 229 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi 13 abţineri, textul art. 19 a fost adoptat. Vă supun votului titlul Cap. IV. Vă rog să vă exprimaţi votul pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 256 de voturi pentru, 4 împotrivă, nici o abţinere, titlul Cap. IV a fot adoptat. Supun votului plenului la art. 20. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 247 de voturi pentru, 6 împotrivă şi 7 abţineri, textul art. 20 a fost adoptat. Supun votului plenului art.21. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 225 de voturi pentru, 23 împotrivă şi 12 abţineri. Supun votului plenului titlul cap.V. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 256 de voturi pentru şi 4 abţineri. Supun votului plenului art.22. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 236 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi 4 abţineri. Supun votului plenului art.23. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 225 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, textul a fost adoptat. Vă supun votului art.24. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 254 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 2 abţineri. Supun votului plenului art.25. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Supun votului plenului art.26. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 253 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 5 abţineri. Supun votului plenului art.27. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 238 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi o abţinere. Supun votului plenului art.28. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Supun votului plenului art.29. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 259 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere. Supun votului plenului titlul cap.VI. Vă rog să vă exprimaţi votul pentru. Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 258 de voturi pentru, 2 abţineri şi nici un vot împotrivă. Art.30. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 252 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 3 abţineri. Supun votului plenului art.31. Aveţi un amendament. Vă rog. |
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor miniştri, În cadrul amendamentului pe care l-am propus, acesta face referiri stricte la diferenţierea cotelor de asigurări sociale, şi anume, conform Legii nr.19, cotele acestea sunt în proporţie de 35%, 40% şi 45%. Între aceste cote stabilite conform legii şi colectarea CAS-urilor există o mare discrepanţă, şi anume acest lucru a fost votat şi anul trecut. Se constată că în acest an, după un an de guvernare, stimate domnule ministru al muncii şi protecţiei sociale, şi cred că sunteţi de acord cu mine, că această colectare, mai cu seamă la întreprinderile cu condiţii speciale de muncă şi deosebite, de 45% şi 40%, s-a făcut într-o proporţie destul de redusă, şi anume de maxim 60-70%, mai cu seamă în întreprinderile cu condiţii deosebite de muncă. Potenţialul acestora era foarte scăzut, iar fiscalitatea la un partid social democrat nu trebuie să depăşească 40-50%. În acest caz, fiscalitatea privind impozitul pe salariu depăşeşte 70%. Cred că sunt şi în asentimentul dumneavoastră şi în cursul strategiei pe care o aveţi dumneavoastră ca să gândim şi să regândim acest lucru să micşorăm fiscalitatea, pentru a conduce efectiv şi clar la o creştere a veniturilor reale, pentru că orice angajator să fereşte sau dirijează cotele respective pe care le are pentru creşterea salariilor în alte direcţii. În acest sens, consider că este oportun acest lucru, deoarece, iată, numai în minerit, cotele acestea de 45% nu s-au decontat de ani buni de zile. În metalurgie, la Combinatul de oţeluri speciale din Târgovişte sunt 235 de miliarde, iar, cu penalităţi cu tot, ajung la 700 de miliarde, bani care nu vor fi luaţi niciodată şi transferaţi la bugetul asigurărilor sociale de stat. În acest context, vă rog să regândim această strategie, să micşorăm, pentru că, decât să impunem nişte cote aberante foarte mari, şi putem să ajungem la 80-90% şi să nu le încasăm, mai bine să impunem nişte cote mai mici potenţial pentru angajatorii noştri în această perioadă de trecere şi apte ca să poată să fie aduse către bugetul de stat. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Amendamentul a fost respins de către comisiile de specialitate. Motivaţia se găseşte în raport. Vă supun la vot amendamentul formulat de domnul deputat Ionescu şi respins de comisiile de specialitate. În favoarea amendamentului? Împotrivă? Abţineri? Amendamentul a fost respins. A întrunit 94 de voturi pentru şi 225 de voturi împotrivă. Vă supun votului articolul în forma prezentată de iniţiator. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 225 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, nici o abţinere. Supun votului art.32. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 270 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, textul a fost adoptat. Supun votului art.33. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 258 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă şi 4 abţineri. Înainte de a trece la votul privind anexele, pentru stenogramă, voi da citire următorului text, text care a fost prezentat şi în cazul Proiectului Legii bugetului de stat: Aşa cum se observă din prezentarea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, modul de abordare a acestuia se armonizează cu tehnicile Uniunii Europene pentru prezentarea parametrilor bugetari pe anul viitor, 2001, anul bugetar 2002, şi perspectiva, anii 2003-2005. În virtutea principiului anualităţii, prevăzut în Legea nr.72/1996 privind finanţele publice, Parlamentul aprobă numai parametrii bugetari pentru anul 2002, estimarea parametrilor bugetari pentru perioada 2003-2005 reprezentând un mijloc de informare şi plafoane orientative de cheltuieli pentru Guvern şi Parlament privind necesarul de finanţat pentru perioada respectivă, fără a reprezenta resurse alocate obligatoriu pentru ordonatorii principali de credite, resurse ce vor fi actualizate cu ocazia elaborării proiectelor de buget ce urmează a se aproba pentru anii respectivi, conform principiului anualităţii. Ca o consecinţă a aprobării de către Parlament numai a indicatorilor bugetari ai anului 2002, în Monitorul Oficial al României se vor publica numai datele pentru anul 2002, cu excepţia fişelor obiectivelor de investiţii care vor fi publicate aşa cum sunt prezentate în proiect. Trecem la votarea anexelor. La Anexa nr.1/01 există un amendament admis formulat de către doamna deputat Smaranda Dobrescu şi admis de comisie şi, de asemenea, acceptat de reprezentantul Guvernului. Vi-l supun votului. Vă rog să vă exprimaţi asupra acestui amendament de la Anexa nr.1/01. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Da, vă mulţumesc. Abţineri? Că 270 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, amendamentul a fost aprobat de plenul Camerelor. Supun votului Anexa nr.1/01 votului dumneavoastră. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 314 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri, Anexa nr.1/01 a fost adoptată. Supun votului Anexa nr.1/02. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 297 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, Anexa nr.1/02 a fost aprobată. Supun votului Anexa nr.1/03. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 266 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi 9 abţineri, Anexa nr.1/03 a fost adoptată. Supun votului Anexa nr.1/04. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 306 voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 7 abţineri, Anexa nr.1/04 a fost adoptată. Vă supun votului Anexa nr.1/05. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 299 de voturi pentru, 7 împotrivă şi 14 abţineri, Anexa nr.1/05 a fost adoptată. La Anexa nr.1/06, există un amendament admis, fomulat de doamna deputat Maria Apostolescu. Îl supun votului plenului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Amendament admis de plenul celor două Camere cu 314 voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi nici o abţinere. Vă supun votului Anexa 1/06 în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 282 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 13 aţbineri, Anexa 1/06 a fost adoptată. Supun votului plenului Camerelor Anexa nr.1/07. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 287 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, Anexa nr.1/07 a fost adoptată. Supun votului plenului Anexa nr.1/08. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Text adoptat cu 312 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi o abţinere. Supun votului plenului Anexa nr.2/01. Poftiţi, vă rog. |
|
Formulând amendamentul privind acordarea pentru industria de apărare, pentru salariaţii care lucrează în industria de apărare a unor indemnizaţii atunci când se întrerupe temporar lucrul în această industrie, nu am avut în vedere şi nu am nici acum în vedere să plătim nemunca. S-a discutat foarte mult pe această temă. Sigur că nimeni nu este de acord să plăteşti salarii fără ca cineva să nu muncească. Dar este tot atât de adevărat că nu putem să distrugem o întreagă industrie, industrie care până mai ieri ne-a adus avantaje substanţiale pentru bugetul României, mai ales că, până la urmă, noi plătim această nemuncă. Acei salariaţi nu sunt plătiţi din această poziţie de buget care reprezintă indemnizaţii pentru întreruperea termporară a activităţii, ci sunt plătiţi din poziţia "ajutor de şomaj". Deci aceeaşi sumă este de fapt trecută în ajutorul de şomaj. Ei vor fi plătiţi pentru nemuncă în continuare, numai că vom distruge această industrie de apărare prin faptul că aceşti oameni nu vor mai avea loc de muncă sigur. Neavând loc de muncă sigur, această industrie sau parte din această industrie se va dezintegra, se va degrada în mod automat, astfel încât vom ajunge în situaţia ca întreprinderi întregi din această importantă ramură să fie lăsate în paragină. Mai mult decât atât, avem în vedere faptul că în această industrie lucrează o categorie de salariaţi care sunt superior calificaţi, depun o muncă disciplinată, au o privire asupra muncii cu totul altfel decât în alte ramuri industriale, mai ales că în bugetul asigurărilor sociale există un excedent care reprezintă aproape 5.000 de miliarde, excedent care astăzi finanţează deficitul bugetului de stat, ceea ce mi se pare cu totul nedrept, pentru că nu este normal ca un angajator care plăteşte 5% şi un salariat care plăteşte 1% să finanţeze alte activităţi din bugetul de stat al României, activităţi care ar trebui finanţate din cu totul alte surse decât sursele plătite de angajator sau de salariat pentru o indemnizaţie pe care aceia trebuie să o ia din banii pe care îi plăteşte în mod sigur. Nu mi se pare corect nici faptul că această industrie este astăzi atât de blamată de un stat social-democrat care ar fi trebuit să se gândească, în primul rând, la soarta acelor oameni care, până ieri, au adus avantaje substanţiale acestei ţări şi să nu fie lăsaţi astăzi pe drumuri. Mulţumesc. |
|
Supun votului amendamentul formulat de domnul senator Horga. Voturi pentru amendament? Voturi împotrivă? Abţineri? Amendamentul a întrunit 106 voturi pentru, 231 de voturi împotrivă. Ca atare, se consideră respins. Supun votului plenului Anexa 2/01, în forma iniţială. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 259 de voturi pentru, 71 voturi împotrivă şi 18 abţineri, Anexa 2/01 a fost adoptată. Supun votului Anexa 2/02. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 322 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, textul a fost adoptat. 9 abţineri, mă iertaţi. Supun votului Anexa 2/03. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 315 voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 4 abţineri, Anexa 2/03 adoptată. Anexa 2/04. Este un amendament al domnului deputat Dumitru Buzatu, admis. Vă supun votului acest amendament. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 343 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nici o abţinere, Anexa 2/04 adoptată. Anexa 2/05 o supun votului. Pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 339 de voturi pentru şi 8 abţineri, text adoptat. Vă supun votului Anexa nr.2/06. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 340 de voturi, pentru, 2 voturi împotrivă, 5 abţineri, Anexa 2/06 adoptată.Supun votului plenului Anexa 2/07.Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă?Abţineri? Text adoptat cu 331 voturi de pentru, 12 voturi împotrivă, 4 abţineri. Anexa nr.2/08 o supun votului plenului. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă?Abţineri? Cu 331 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 1 abţinere, Anexa nr.2/08 a fost adoptată şi, cu aceasta, s-a adoptat şi ultima anexă a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. |
|
Stimaţi colegi, Mai sunt înscrise pe ordinea de zi cele două scrisori ale Preşedintelui României. Vă propun să le dezbatem după vot, pentru a permite Guvernului să se întoarcă la şedinţa de Guvern. |
