Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 20 martie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 20 martie 2002 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 20 martie 2002
![]() |
2. | Prezentarea de către domnul prim-ministru Adrian Năstase a proiectului Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, asupra căruia Guvernul îşi angajează răspunderea politică | ![]() |
||
| ................................................ |
|
Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul primului-ministru al României, domnul Adrian Năstase, pentru a face o prezentare a acestui proiect de lege. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul! |
|
Domnul Adrian Năstase - prim-ministru al Guvernului: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Stimaţi invitaţi, La trei luni după ce Executivul, din proprie iniţiativă, şi-a angajat răspunderea, potrivit Constituţiei, asupra declaraţiei de politică generală privind bilanţul primului an de guvernare, fapt unic în viaţa parlamentară postrevoluţionară, astăzi Cabinetul nostru face apel din nou la această prevedere constituţională a angajării răspunderii politice, de această dată cu privire la un proiect de lege. Ţin să declar în faţa dumneavoastră, doamnelor şi domnilor parlamentari, că Guvernul, întemeindu-se pe dispoziţiile art. 113 alin. (1) din Constituţie, îşi angajează astăzi răspunderea asupra proiectului Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Am recurs la această procedură parlamentară excepţională deoarece problema pusă în discuţie, respectiv accelerarea privatizării, reclamă, în contextul actual, stabilirea de măsuri urgente pentru restructurarea şi eficientizarea economiei reale, precum şi aplicarea acestor acţiuni în condiţii de maximă celeritate. Guvernul nostru, consecvent principiului potrivit căruia în economia de piaţă proprietatea privată reprezintă regula, iar proprietatea publică excepţia, a prevăzut în Programul de guvernare aprobat de Parlament că privatizarea constituie un obiectiv prioritar în acest domeniu, stabilindu-şi următoarele coordonate principale:
Ţinând seama de lacunele existente în legislaţia actuală atât la nivel de legi, ordonanţe ori de hotărâri guvernamentale, precum şi de unele întârzieri în derularea privatizării, Executivul a apreciat că actualul cadru legislativ trebuie perfecţionat, astfel încât să se asigure o deplină transparenţă şi coerenţă a întregului proces de privatizare, proceduri mai simple de privatizare, restructurare şi administrare a societăţilor comerciale, dezvoltarea şi consolidarea proprietăţii private, creşterea credibilităţii şi atractivităţii mediului de afaceri în faţa investitorilor români şi străini. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Actul normativ pe care îl prezentăm Parlamentului are, fără nici o îndoială, o importanţă deosebită pentru demararea în ritm accelerat, în viitor, a procesului de privatizare şi, în general, pentru dinamizarea reformei economice. În concepţia Guvernului P.S.D., privatizarea nu constituie un scop în sine, ci un mijloc de modernizare şi de capitalizare a economiei reale, cu efecte pozitive asupra ocupării forţei de muncă, veniturilor bugetare şi, implicit, a îmbunătăţirii standardului de viaţă al cetăţenilor. Analiza modului în care au fost realizate prevederile programului de guvernare cu privire la procesul de privatizare în anul 2001 ne-a determinat să concepem noi măsuri şi acţiuni pentru accelerarea acestui proces şi să decidem promovarea unui proiect de lege în acest scop, prin utilizarea procedurii constituţionale a asumării răspunderii Guvernului. Subliniem faptul că demersul nostru a luat în considerare recomandările şi standardele necesare îndeplinirii condiţiilor privind asigurarea în România a unei economii de piaţă funcţionale, competitive, în scopul atingerii orizontului de timp propus pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană. Totodată, Guvernul a ţinut seama de opiniile formulate de instituţiile financiare internaţionale care susţin, prin finanţare externă, procesul de reformă economică din România. De asemenea, proiectul de lege prezentat de Guvern este şi rezultatul consultării noastre cu comunitatea investitorilor din România, cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, precum şi cu specialişti şi analişti în domeniul economico-financiar. Doamnelor şi domnilor parlamentari, În continuare, vă prezint principalele elemente cu caracter de noutate ale proiectului Legii privind accelerarea privatizării. În primul rând, instituirea administrării speciale în perioada de privatizare a societăţilor comerciale la care instituţia publică abilitată deţine pachetul majoritar de acţiuni. Această procedură specifică presupune, în principal, următoarele: - administrarea şi gestionarea societăţilor comerciale pe timp limitat, pe bază de mandat acordat de autoritatea competentă, care conţine criterii de performanţă concrete. Această metodă include şi măsuri excepţionale, specifice perioadei premergătoare anunţului de ofertă pentru sporirea atractivităţii societăţii la privatizare, cum ar fi: divizări, fuziuni, vânzări de active, aplicarea unor programe de restructurare, externalizări şi transferări de activităţi sau active cu caracter social, conversia unor creanţe şi altele. În perioada de derulare a acestei proceduri, furnizorii serviciilor de electricitate, gaze naturale şi apă nu au dreptul să schimbe, să refuze sau să întrerupă temporar o astfel de prestaţie, cu condiţia achitării de către societatea comercială în cauză a facturilor curente. Totodată, în termen de 30 de zile de la data notificării de către instituţia publică implicată, creanţele deţinute de A.V.A.B. la societatea comercială respectivă se vor converti în acţiuni care vor fi transmise autorităţii competente, în vederea vânzării acestora. Procedura administrării speciale încetează o dată cu transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute de stat. În al doilea rând, se prevede diversificarea metodelor de diminuare a implicării statului în economie prin introducerea, în mod explicit, alături de vânzarea de acţiuni, şi a altor tehnici de privatizare, respectiv majorarea de capital, transferul cu titlu gratuit al activelor cu caracter social către autorităţile publice locale şi altele. Prin aplicarea unor asemenea modalităţi de privatizare răspundem intenţiilor unor investitori cu potenţial financiar substanţial, asigurând totodată creşterea atractivităţii societăţilor în cauză, prin externalizarea unor active costisitoare, neproductive. În al treilea rând, se introduce pentru prima dată, în mod concret, ca metodă de retragere a statului din calitatea de gestionar în economie, vânzarea la un preţ simbolic a acţiunilor deţinute de acesta la societăţi comerciale neatractive, în condiţiile asigurării selectării cumpărătorului pe baza următoarelor criterii: volumul de investiţii şi infuzia de capital asumate şi crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă. Considerăm că numai pe această cale se poate realiza retehnologizarea şi recapitalizarea societăţilor comerciale neatractive la privatizare, asigurându-se astfel relansarea activităţii economice a acestora. În al patrulea rând, se instituie unele proceduri preliminare speciale, în vederea deblocării vânzării acţiunilor deţinute de autorităţile competente la societăţile comerciale declarate închise de către proprietari. Vânzarea acestor acţiuni se va realiza prin orice metodă de privatizare prevăzută de lege, în cazul în care acţionarii existenţi nu îşi vor exercita dreptul de primă opţiune în maximum 30 de zile de la notificarea lor de către instituţia abilitată. În al cincilea rând, se va proceda la restructurarea datoriilor restante ale societăţilor către bugetele publice. Aceste facilităţi se vor acorda, potrivit proiectului de lege, pentru obligaţiile restante la 31 decembrie 2001 către creditorii bugetari, pe baza unei grile cuprinzând un set de indicatori economico-financiari de performanţă, diferenţiaţi pe sectoare de activitate. Înlesnirile fiscale vor constitui, în mod transparent, un capitol distinct în dosarele de privatizare, ceea ce va asigura un tratament egal, nediscriminatoriu, pentru toţi investitorii, eliminându-se astfel practicile arbitrare, subiective, potenţiale surse de corupţie. Pe aceeaşi linie a stimulării procesului de privatizare, s-au reglementat modalităţile de atragere a capitalului privat în domeniul utilităţilor publice. Astfel, se deschide în premieră accesul investitorilor privaţi pe piaţa utilităţilor publice, prin participarea lor la majorarea capitalului social al operatorilor din acest domeniu de activitate. Instituţia publică abilitată va urmări atragerea de capital privat atât pentru finalizarea investiţiilor neterminate, cât şi pentru reabilitarea şi modernizarea unor obiective specifice, îndeosebi din domeniul energetic. Această capitalizare se va efectua prin realizarea unui parteneriat între sectorul public şi cel privat, autoritatea competentă urmărind obţinerea unor efecte economicosociale pozitive, concretizate în reducerea, în termeni reali, a tarifelor la energia electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, servicii de apă şi canal, salubritate, transport local, comunicaţii, precum şi sporirea calităţii acestor prestaţii către populaţie. În aceeaşi ordine de idei, proiectul de lege stabileşte judecarea cu celeritate a cauzelor care au ca obiect litigiile referitoare la privatizarea societăţilor comerciale. Se prevede că acţiunile de chemare în judecată sunt de competenţa secţiilor comerciale ale tribunalelor şi se vor judeca de urgenţă şi cu precădere. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Guvernul consideră că, fără a interveni de urgenţă cu reglementări legislative clare şi eficiente, nu poate să-şi realizeze angajamentele asumate în domeniul privatizării societăţilor comerciale aflate încă în portofoliul statului. Apreciem că acest demers este cu atât mai necesar cu cât, în momentul de faţă, se accentuează în ritm extrem de rapid competiţia în domeniul privatizării, desfăşurată între ţările foste socialiste, în timp ce economiile statelor cu potenţial investiţional ridicat se află într-o fază de încetinire a creşterii lor economice. De aceea, se impune ca mediul de afaceri românesc să devină tot mai atractiv din punct de vedere economic şi stabil din punct de vedere legislativ. Prin noile reglementări suntem convinşi că vom fi în măsură să dinamizăm cu adevărat procesul de privatizare, asigurând totodată parametrii corespunzători privind transparenţa, calitatea şi performanţa acestui proces, cu efecte benefice pentru economie şi pentru populaţie. Din cele prezentate se desprinde în mod evident concluzia că Guvernul nu a procedat la promovarea acestui proiect de lege de dragul privatizării cu orice preţ, ci numai în scopul realizării unei relansări economice durabile. Aplicarea măsurilor preconizate în lege va fi de natură să contribuie la atragerea unor noi investitori autohtoni şi străini, la asigurarea finanţării externe de la organismele internaţionale, îndeosebi a celei provenite de la Banca Mondială, în cadrul Programelor PSAL 1 şi PSAL 2, şi de la Uniunea Europeană, prin Proiectul RICOP. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Am prezentat în faţa dumneavoastră principiile de bază ale proiectului Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, faţă de care membrii Guvernului au decis, în unanimitate, să-şi angajeze răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Asumându-ne această responsabilitate politică asupra proiectului de lege suntem conştienţi că ne expunem riscului formulării de către opoziţie a unei moţiuni de cenzură. Folosind această procedură legislativă, Guvernul a condiţionat rămânerea sa în funcţie de acceptarea ca atare, de către Parlament, a acestui act normativ. Este dreptul dumneavoastră constituţional, stimaţi colegi, de a uza sau nu de acest instrument al democraţiei parlamentare. Demersul nostru exprimă, totodată, decizia actualului Cabinet de a-şi îndeplini cu responsabilitate misiunea încredinţată de electorat, precum şi prevederile Programului de guvernare adoptat de Parlament cu ocazia votului de încredere acordat la 28 decembrie 2000. În încheiere, vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor parlamentari, pentru atenţia acordată şi am credinţa că membrii tuturor grupurilor parlamentare vor susţine acest important demers legislativ al Guvernului menit să contribuie substanţial la accelerarea reformei sectoriale, la consolidarea mecanismelor economiei de piaţă, la reducerea decalajelor care ne separă de statele dezvoltate, cu consecinţe favorabile asupra condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor. Vă mulţumesc încă o dată. (Aplauze.) |
|
Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Stimaţi colegi, în conformitate cu prevederile art. 113 alin. (2) din Constituţia României există un termen stabilit, de 3 zile, pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. În condiţiile în care nu se depune această moţiune de cenzură, această lege intră în vigoare o dată cu publicarea în "Monitorul Oficial". Mulţumim domnului prim-ministru şi domnilor miniştri pentru prezenţă. |


