Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

După pauză, şedinţa este condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, destinată examinării şi adoptării unor legi care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Vă anunţ că, la această oră, şi-au înregistrat prezenţa 262 de deputaţi, absenţi sunt 82, din care 48 participă la alte acţiuni parlamentare.

Am rămas, ieri, la Proiectul de Lege privind Legea partidelor politice, proiect care a fost restituit de preşedinte spre reexaminare.

Dau cuvântul Comisiei juridice pentru a prezenta raportul. Cine vine din partea Comisiei juridice? Domnul preşedinte Neagu al Comisiei juridice.

Haideţi să luăm, atunci, următorul proiect, până vine domnul profesor Neagu.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.143/2002 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal şi unele legi speciale în vederea ocrotirii minorilor împotriva abuzurilor sexuale.

Suntem în procedură de urgenţă, tot Comisia juridică.

La a doua, domnule deputat Bădoiu, nu puteţi s-o prezentaţi dumneavoastră, ordonanţa cu...? Cine a fost desemnat raportor din partea comisiei?

Dacă vreţi, îl amânăm şi pe acesta.

Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere, deocamdată.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să ne scuzaţi pentru această mică sincopă.

Raportul Comisiei juridice, prin raportul acestei comisii, s-a ajuns la concluzia că lista trebuie să cuprindă un număr de 25.000 de membri, motiv pentru care propunem ca timp de dezbatere...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, staţi puţin, că nu despre asta e vorba, că asta nu e în procedură de urgenţă. Ba şi asta e în procedură de urgenţă. Pentru că nu era domnul profesor Neagu, care a zis că vrea să propună...

A venit? Bun.

Domnule profesor, prezintă domnul...?

Domnul Cornel Bădoiu:

Poftiţi, domnule profesor, că eu...

Domnul Ion Neagu:

Prezintă dumneata.

Domnul Valer Dorneanu:

Începeţi, domnule deputat Bădoiu, deci Legea partidelor politice.

Domnul Cornel Bădoiu:

Raportul Comisiei juridice este favorabil, în sensul că lista trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori domiciliaţi în cel puţin 18 judeţe. Timpii de dezbatere: 3 minute şi în total, pentru restul, 10.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Potrivit cererii preşedintelui, au fost...

Doriţi să interveniţi? Staţi un pic. (Se adresează domnului deputat Dumitru Buzatu, care a ridicat mâna) Deci, preşedintele, practic, s-a referit la numărul de membri care trebuie să îl cuprindă lista de constituire a unui partid politic, care erau 50.000 din cel puţin 21 de judeţe, dar nu mai puţin de 1.000 de persoane din fiecare şi 21 de judeţe şi municipiul Bucureşti.

Comisia ne propune, în raportul său, reformularea textului, în sensul reducerii numărului de membri fondatori la 25, reducerii numărului de judeţe la 18, inclusiv municipiul Bucureşti şi reducerea numărului minim din fiecare judeţ de la 1.000 la 700.

Dacă, la aceste propuneri ale comisiei, doreşte cineva să intervină?

Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

A, procedură vreţi? Poftiţi.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Probabil că a fost şi momentul acesta de început puţin confuz şi cred că s-a uitat să se prezinte motivaţia acceptării acestor solicitări, pentru că, dacă nu există nici o motivaţie şi, pur şi simplu, s-a acceptat doar aşa, că i s-a părut comisiei că 25 e mai potrivit decât 50, 18 mai potrivit decât 21, atunci noi am putea să propunem să fie 13 cu 19, pentru o oarecare simetrie, aşa sau orice altă variantă am putea propune. Sunt...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Am pus în discuţie prima problemă pe care a ridicat-o preşedintele, cu privire la care, prin raport, Comisia juridică a oferit o propunere.

Domnul Dumitru Buzatu:

Eu nu am vrut să mă refer la obiecţia domnului preşedinte, ci, pur şi simplu, la procedura aceasta de a expune raportul, să vedem motivaţia, să ni se furnizeze şi motivaţia...

Domnul Valer Dorneanu:

Să dăm posibilitatea preşedintelui Comisiei juridice să-şi motiveze această propunere.

Poftiţi.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a considerat că a exagerat pragul de reprezentativitate de 50.000 de membri fondatori, care să provină din 21 de judeţe ale ţării. Un astfel de prag, aprecia comisia, împiedică libera confruntare de programe şi ideologii ce trebuie să caracterizeze o societate democratică. Pe de altă parte, s-a apreciat că societatea românească este sau, mai bine zis, democraţia din societatea românească a atins un asemenea nivel de dezvoltare, îngăduiţi-mi să spun aşa, încât ar îngădui, totuşi, ca lista aceasta să fie de cel puţin 25.000 de membri, şi nu 50.000, cum, iniţial, se prevedea în legea adoptată. A fost redus şi numărul de judeţe: cel puţin 18 judeţe ale ţării şi Municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare din aceste judeţe şi Municipiul Bucureşti. Repet: argumentul principal l-a constituit pragul de reprezentativitate. Totuşi, reexaminându-le, noi am socotit că numărul de 50.000 este prea mare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, doamna deputat Bogea, din partea Partidului România Mare.

Domnul Angela Bogea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar consideră că cererea domnului preşedinte, de micşorare atât a numărului minim de membri cât şi a numărului de judeţe din care aceştia trebuie să provină, nu va avea ca efect coagularea vieţii politice româneşti şi nu va duce la crearea unor partide reprezentative care să-şi poată asuma atât răspunderea la nivel local cât şi la nivelul guvernării ţării. Dacă facem un calcul estimativ, gândindu-ne că, în România, sunt în jur de 3.000 de localităţi şi dacă vom continua să tot înfiinţăm comune, cum văd că este modelul în sesiunea aceasta, nu-i săptămână în care noi nu înfiinţăm încă o comună, vom ajunge, probabil, la 3.000 - 3.500 de localităţi şi, dacă facem un calcul minim ca, la nivelul fiecărei localităţi, să se depună candidaturi cam 11 - 13 membri de partid, vom vedea că numărul acestora, pentru ca un partid să aibă depus un număr de candidaturi în toate localităţile, se ajunge în jurul a 33.000 de membri. Deci, noi considerăm că numărul de 25 de membri este prea mic pentru ca un partid să fie reprezentativ şi ne vom trezi în faţa alegerilor cu diferite partide mici, care vor fi, de fapt, partide de buzunar şi care vor fi în serviciul altor partide. De aceea considerăm că cifra de 50.000 de membri de partid şi cele 21 de judeţe este mai bună pentru asanarea vieţii politice româneşti.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Puiu Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Din fericire, acesta este un proiect pe care l-a depus Grupul Partidului Naţional Liberal. Este foarte adevărat că, în Comisiile juridice ale celor două Camere, a suferit schimbări foarte importante. Aşadar, putem vorbi, aici, de o partajare a acestui proiect de lege pe care l-am votat şi s-a întors de la domnul preşedinte Ion Iliescu cu două remarci.

Aş vrea să spun că, atunci când noi am iniţiat această propunere legislativă, am prevăzut suma de 30.000. Ne-am gândit şi noi la coagularea forţelor politice, ne-am gândit la o mai bună reprezentare pe eşichierul politic, am luat însă act şi de reacţia Societăţii civile, a ONG-urilor. Vreau să vă reamintesc că, nu mai departe decât acum câteva zile, preşedintele Parlamentului European, Pat Cox, făcea referire la această lege, în această sală, şi subliniez faptul că aceste referiri au fost făcute după ce legea fusese returnată cu obiecţiunile domnului preşedinte Ion Iliescu. din această perspectivă, după o analiză pe care am făcut-o în cadrul grupurilor parlamentare şi după o logică politică minimă, considerăm că modificările pe care le-a adus Comisia juridică acestui proiect de lege care, cum spuneam, este o iniţiativă liberală, dar foarte mult modificată în Comisiile juridice ale celor două Camere sau modificările care au fost sugerate de Preşedinţia României sunt justificate şi noi vom vota acest proiect de lege, cu modificările amintite, numărul de membri şi cele 18 judeţe în care, cu anumite rigori, partidele trebuie să-şi facă simţită prezenţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a anunţat, îmi pare rău... Domnule Szilágyi, având în vedere că doamna Ivănescu este doamnă, să-i dăm întâietate, totuşi. Vă rog eu frumos.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru amabilitate şi pentru politeţe care e mai rar întâlnită în zilele noastre şi sperăm că se va instaura un climat de respect şi de, să zicem, consideraţie mai evident între noi, indiferent din ce formaţiune politică facem parte.

Domnul Valer Dorneanu:

Inclusiv prin consacrarea egalităţii de şanse.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

La asta mă refeream. Chiar dacă solicităm egalitate de şanse, totuşi, civilizaţia şi politeţea, mai ales când avem o minoritate feminină în Parlament, impune, cred că, nişte reguli moştenite de la străbunii noştri.

Revenind la problema pusă în discuţie, eu trebuie să reamintesc că Partidul Democrat a avut o atitudine echilibrată de-a lungul discuţiei acestei modificări a partidelor politice, şi a susţinut că o cifră de înregistrare a unui partid politic în jur de 25.000 de membri ar fi potrivită pentru o viaţă politică relativ tânără, dar totuşi cu ceva experienţă de 12 ani şi mă bucur că, în sfârşit, ajungem prin vocea Comisiei juridice la o soluţie de acest tip.

Este foarte adevărat că vocea opiniei publice ne îndeamnă la acest lucru. Ceea ce va trebui să înţelegem noi şi să ne gândim la o soluţie legală este cum se descalifică partidele politice care s-au înregistrat în mod legal. Deci, 18 judeţe, 25.000 de membri - aceasta este cu totul şi cu totul altă problemă, care va trebui să conteze pentru coagularea vieţii politice, pentru participarea la alegeri şi, sigur, cucerirea voturilor electoratului, a puterii locale sau centrale. Deocamdată, discutăm despre înregistrarea şi căpătarea personalităţii juridice pentru o formaţie politică aflată la început de drum, urmând ca să rezolvăm şi problema descalificării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Szilágyi.

Domnul Zsolt Szilágyi:

Vă mulţumesc domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi în primul rând, să salut şi să felicit instituţia prezidenţială pentru sesizarea corectă pe care a făcut-o şi anume că acest art.19 alin.3 lezează, în fond, îngrădeşte o libertate fundamentală şi anume libertatea de asociere. Aşa cum s-a mai spus de aici şi forurile europene au făcut referire la acest punct, bineînţeles că presa, societatea civilă au transmis un semnal foarte corect şi pertinent pe marginea acestui alineat.

Ca secretar în Comisia de integrare, trebuie să vă spun că, cu trei săptămâni în urmă, Comisia mixtă parlamentară Uniunea Europeană - România a adoptat o recomandare la sfârşitul şedinţei Sesiunii a XIV-a a comisiei respective în care cere în mod foarte clar renunţarea de la Parlament, cere de la Parlament, renunţarea luării deciziilor şi a adoptării acelor prevederi care îngrădesc libertatea de asociere.

Probabil că aţi primit şi dumneavoastră la cutiuţă scrisoarea deschisă semnată de mai multe organizaţii din partea societăţii civile, cred că este o scrisoare care trebuie să ne dea de gândit. De ce? Fiindcă anexa 2 conţine un tabel: Ce se întâmplă în celelalte ţări europene şi în celelalte ţări din regiune. Vreau să vă spun, dacă adoptăm în forma propusă de comisie, Legea partidelor, în România va fi mai greu să înfiinţez un partid decât în Rusia.

Deci, în ţările Uniunii Europene, de regulă, Austria - 1, Danemarca - 1, Findanda - 5.000, Franţa - 2, Germania - 300, Grecia - 200, Marea Britanie - 8, Olanda - 1, Suedia - 1 şi sunt, deci, aceste semnături, aceste susţineri sunt necesare pentru înfiinţarea unui partid şi bineînţeles că, prin prag, sau prin stabilirea anumitor criterii la prezentarea alegerilor se obţine acea coagulare politică de care se vorbeşte aici.

Vreau să vă spun că nici în ţările regiunii noastre nu se găseşte un număr atât de ridicat, nu se găseşte. Cel mai înalt număr pentru numărul susţinătorilor este Rusia la 10.000, iar OSCE a redactat un raport despre Cazahstan, fiindcă Cazahstan-ul a adoptat o lege similară cu a noastră, adoptată iniţial, de 50.000 de membri, semnături, respectiv 1.000 de persoane reprezentând două treimi din regiunile importante ale Cazahstanului.

Deci, problema de fond, prin modificarea numărului de 50.000 la 25.000, respectiv a 21 de judeţe la 18 judeţe, nu este rezolvată. Deci, argumentele pe baza cărora insituţia prezidenţială a retrimis legea stau în picioare chiar şi dacă noi adoptăm textul propus de comisie.

Prin urmare, domnule preşedinte şi domnilor colegi, vă rog respectuos să acceptaţi propunerea mea şi anume, retrimiterea articolului respectiv la comisie şi discutarea în comisie în aşa fel încât criteriile de fondare a partidelor să nu îngrădească un drept fundamental care este libertatea de asociere.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Este părerea partidului dumneavoastră politic sau a partidului unic?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Haşotti, apoi domnul deputat Buzatu. Iertaţi-mă domnule deputat, că dacă nu aţi ridicat mâna, am crezut că doar...

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc domnule preşedinte. Am îndrăznit totuşi să vin a doua oară în calitate de iniţiator. Vedeţi, aici observăm trei atitudini diferite: este atitudinea comisiei, este atitudinea partidului şi a Partidului Naţional Liberal şi a Partidului Democrat, la extreme să spunem şi vreau să fiu înţeles cu acest termen nu într-o manieră politică sau peiorativă, este Grupul PRM care solicită menţinerea pragului de 50.000 şi este Grupul UDMR care susţine reducerea drastică a numărului necesar de membri pentru înscrierea unui partid politic până la 200, 300, 1000, dând exemple din ţări cu democraţie mai mult decât consolidată.

Am avut experienţa acelor partide cu 251 de membri. Eu vreau să vă spun că cifrele care sunt aici sunt absolut corecte şi ţin cont de anumite recomandări ale instituţiilor europene. Câţi dintre noi îşi mai amintesc că există Partidul Reîntregirii Naţionale, varianta daco-romană? Ştiţi că peste 20 de partide au obţinut un număr mai mic de voturi decât membrii cu care ar trebui să se înscrie la Tribunalul municipiului Bucureşti? Păi, noi trebuie să ieşim din această aberaţie şi trebuie să descurajăm astfel de manifestări care perturbă pur şi simplu viaţa politică românească.

Prin urmare, până vom ajunge să ne gândim la diminuarea acestui număr, pentru înscrierea unui partid politic şi la o reprezentare, hai să spunem judeţeană sau, eventual, provincială a unor partide politice, să lăsăm aceste propuneri pe care le-a făcut comisia, să ţinem cont de recomandările preşedintelui României şi să adoptăm legea aşa cum este ea, altfel, nu numai că va continua perpetuarea acestor manifestări politice aberante în care zeci de partide să nu obţină câteva mii de voturi la nivelul întregii ţări. Acest procedeu se doreşte a fi chiar accentuat, avem partide cât o scară de bloc. Românul este foarte inventiv în aceste chestiuni. Şi pentru cheltuirea unor fonduri în campania electorală, oricine îşi face repede, repejor un partid politic. Prin urmare, aceasta este poziţia noastră, vom vota proiectul în varianta propusă de Comisia juridică.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Drept la replică că ne-a pomenit numele partidului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş fi tentat să acord aceeaşi atenţie tuturor părerilor care au fost exprimate aici şi să luăm de bune toate propunerile, pentru că nici un argument obiectiv nu justifică întrutotul una din propuneri. Dacă este vorba de libertatea de asociere, atunci cred că ar trebui să coborâm numărul membrilor la doi, pentru că abia de aici nu mai putem vorbi de prejudicierea libertăţii dreptului de a se asocia; pentru că unul singur nu se poate asocia cu el însuşi. Deci, de la doi încolo şi pe cale de consecinţă, ar trebui ca un partid să aibă minimum doi membri, poate îl adăugăm pe al treilea, putem găsi o soluţie convenabilă, restul argumentelor se bazează pe "eu am considerat" şi dacă "eu am considerat", pot să consider că 50.000, 30.000, 10.000 sunt propuneri absolut rezonabile, deci, oricare din aceste propuneri pot fi acceptate.

Ceea ce mă miră însă pe mine foarte mult acuma este că, colegii noştri din Camera Deputaţilor acceptă cu foarte mare uşurinţă orice text care este retrimis fără să mai facă nici un fel de judecată asupra raţiunilor acestora; faptul că opinia publică, aşa cum spunea domnul Haşotti, nu ştiu ce a făcut, cred că este un argument fals. Nu s-a dus opina publică la Cotroceni. N-am auzit să fi fost opinia publică pe acolo.

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Poate să se învârtă în jurul gardului.

Domnul Dumitru Buzatu:

Poate să fie o fundaţie care se ocupă eventual cu o asemenea chestiune sau două sau trei sau poate chiar o sesizare, după câte am auzit, a Partidului Naţional Liberal, dar eu nu cred că noi trebuie să răspundem imediat unei sesizări a Partidului Naţional Liberal, după ce această chestiune a făcut obiectul unei dezbateri, zic eu destul de solide în Camera Deputaţilor şi în Senat.

Părerea mea este că cea mai raţională propunere din cele care au fost aici este cea a domnului Zsolt de a se retrimite la comisie şi a se discuta, pentru că dacă, într-adevăr, dorim ca să venim în întâmpinarea unui părţi a opiniei publice care se teme că nu va putea face atâţia membri în cadrul unui partid, atâţia membri cât să voteze măcar un deputat, pentru că este nevoie de vreo 30.000 de oameni care să voteze un deputat al partidului nostru, dacă mai ţinem cont că este nevoie de un prag de 5%, nici nu mai punem problema celor 30.000. Dacă pentru a veni în întâmpinarea deci a acelei părţi a opiniei publice care se teme că în planul numărului de membri nu va reuşi să adune atâţia încât să poată alcătui un partid în viitor sau să reziste unor criterii de selecţie în prezent, să acceptăm propunerea domnului Zsolt şi comisia, după ce va mai delibera, ascultând toate opiniile, să poată să propună un număr acceptabil de membri astfel încât oricine să poată face un partid. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tóro, apoi domnul deputat Leonăchescu şi apoi domnul deputat Stanciu, în ordinea în care s-au înscris.

Domnul Tóro Tiberiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş dori să aduc un argument în plus faţă de cele spuse de colegul meu, domnul deputat Szilágyi Zsolt. Se ştie că, coagularea vieţii politice sau curăţirea vieţii politice de eventualele false partide sau partide satelit nu se face neapărat prin Legea partidelor politice, ci există o serie de alte legi, aş spune aici Legea finanţării partidelor politice sau chiar Legea electorală prin care se pot introduce acele filtre care au acel efect de coagulare a vieţii politice. Eu cred că ar trebui să ne aplecăm cu mai multă atenţie asupra vocii societăţii civile, asupra vocii elitei intelectuale, democratice care, în cei 12 ani, au dovedit că urmăresc cu atenţie viaţa politică, urmăresc cu atenţie procesul legislativ şi când este necesar îşi ridică cuvântul.

Domnul preşedinte Iliescu cred că a dat dovadă de chibzuinţă politică când a retrims dezbaterii acel articol din această Lege a partidelor politice.

Eu formulez încă o dată un apel către dumneavoastră pentru a redeschide această dezbatere, în primul rând, în cadrul grupurilor parlamentare, în al doilea rând, în cadrul Comisiei juridice de a găsi o soluţie care să rezolve în fond această problemă semnalată atât de preşedintele Iliescu, atât de intelectualii români, cât şi de organizaţiile internaţionale care urmăresc cu atenţie eforturile ţării noastre pentru integrare în structurile atlantice. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Leonăchescu şi apoi domnul deputat Stanciu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cifrele care ni s-au propus, într-adevăr, nu au fost justificate. A acţionat, cred, un anume efect de halou, cochetăm foarte mult cu multiplii ai cifrei 5, deci, 25.000; bine, pe o obişnuinţă matematică, chiar a cincinalelor aş zice, cifra de 18 vine printr-un mecanism de divizibilitate cu mai multe numere prime: 2, 6, 3, 9, iar cifra 7 vine ca un număr prim. Deci, nu avem o logică nici măcar matematică în cifrele propuse. Nu avem o logică şi este păcat. De aici putea să fie 19,5, 26.300, orice cifră este acceptabilă, dacă judecăm aşa, dar dacă pornim de la procesele reale, aşa cum ar trebui să pornim, noi ar trebui să avem la bază un studiu al unui institut de specialitate în acest domeniu, un studiu care să ne fundamenteze în mod ştiinţific cifrele propuse, care să reflecte fie un procent din populaţia majoră a ţării, fie un stadiu sau alt parametru etc. Or, dacă din acest punct de vedere facem o analiză ad-hoc, fiindcă studiu nu există, ar trebui să gândim că democraţia noastră este la început de proces şi va opera cu nişte cifre, în timp ce alte ţări care au alte cifre sunt la sfârşit de proces sau într-un proces stabilizat al democraţiei, deci, modelele care ni se recomandă nu sunt transplantate automat la noi, care încercăm să creăm o democraţie în condiţii date. Ni se propune, ca un criteriu recomandabil, cristalizarea vieţii politice, dar şi la acest parametru se pune întrebarea: cine o cristalizează? Forţăm noi cristalizarea prin nişte cifre sau lăsăm viaţa să se pronunţe şi cineva constată care este stadiul şi identifică cifrele pe care ar trebui să le utilizăm.

În condiţii de început de democraţie am văzut numărul mare de partide care au apărut imediat după revoluţie şi, mai ales, liderii lor, lideri de scară de bloc, de familie care au dispărut imediat, unii chiar pe filiere infracţionale. Deci, povestea cu un fondator, eventual doi fondatori, cifre de acest gen, nu operează la început de proces; sunt chiar destabilizatoare.

Sigur, factorii de putere pot vectoriza în măsura în care depăşesc interesul culorii politice şi ţin cont de recomandările institutelor ştiinţifice de specialitate în domeniul cercetării opiniilor publice, al evidenţierii realităţilor.

Şi ar mai fi o problemă în final, şi cu asta vă rog să-mi permiteţi să închei, care ar fi în acest act decizional statutul independenţilor, că noi am constatat că şi persoane independente, nu coagulate într-un partid, pot participa într-o campanie electorală, chiar să candideze la postul de preşedinte al republicii. Ei, independenţii, ce statut vor avea? Sunt ei precizaţi din acest punct de vedere al coagulării în partide sau sunt eliminaţi de pe scena politică? Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu şi apoi domnul deputat Raj Tunaru şi apoi domnul deputat Boc.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Există o vorbă "dacă nu-i putirinţă, degeaba chichirez gâlceavă".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să traduceţi dictonul acesta care l-aţi folosit, pentru că tocmai am votat legea pe articole.

Domnul Anghel Stanciu:

Mă adresez deputatului de Iaşi care poate să traducă din moldoveneasca veche în cea nouă.

Domnule preşedinte, de ce a apărut această lege? Deci, cine a dorit să o modifice şi de ce? În esenţă, se propunea în vechea lege să avem 15 judeţe cu 300 de membri, acum se propune să avem 18 cu 700 de membri. Ce mi-e 300, ce mi-e 700, când cimitirele cuprind mai multe. Se pot lua după cruci, cum s-au luat şi s-au făcut partide. Deci, până aici, nu este nici o diferenţă, practic. A apărut al doilea, al treilea criteriu; trebuie să treacă de la 10.000 de membri la 50.000 de membri.

Domnule preşedinte, nu este nici un obstacol, putea să fie şi 70, putea să fie şi 20, este ca la zaruri; dai şi cât iese. A ieşit 50. Singurul criteriu este, într-adevăr, ce a susţinut Partidul România Mare.

Domnilor, la alegerile locale, ca să poţi să ai candidaţi în toate localităţile, câţi trebuie să ai? Dacă ai şi reprezentanţi la secţii, câţi trebuie să ai? Aceia trebuie să fie membri de partid. Deci, aceasta este o logică şi eu propun, aşa cum a spus şi distinsul vecin al meu din Vaslui, Dumitru Buzatu, să o trimitem la comisie, conform unei reguli parlamentare, evident, mă asociez acestei propuneri, ca să stabilească comisia câţi membri sunt necesari pentru a acoperi numărul de candidaţi şi reprezentaţi la secţie.

Vin acum pe cealaltă chestiune pe care au ridicat-o distinşii colegi care spune: vine societatea civilă şi să vezi.

Domnule preşedinte, vă rog să luaţi act că, începând de astăzi, mă declar societate civilă, pentru că cine sunt? 3 femei şi 5 babe se declară societate civilă.

Doamna Paula-Maria Ivănescu (din bancă):

Ce aveţi domnule cu femeile?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu mai faceţi afirmaţii antifeministe, am văzut că aţi protestat şi când distinsa noastră colegă a vorbit despre egalitatea de şanse.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule, asta cu egalitatea de şanse le lăsăm pe seama lor că ştiu dânsele mai bine cum suntem noi egali cu dânsele şi nu invers.

Domnul Valer Dorneanu:

S-ar putea păstra, dar ca la dumneavoastră la Iaşi, s-ar putea să fie câteva vecine la care vă referiţi şi... nu ştiu dacă vă mai votează.

Domnul Anghel Stanciu:

S-ar putea să fie, da. Vă rog să îmi permiteţi să retrag afirmaţiile domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Anghel Stanciu:

Venim cu societatea civilă care protestează că se interzice un drept de asociere. Aici mă întâlnesc iar cu domnul Buzatu, care nu ascultă, că le ştie pe toate. Domnule, în mod normal şi firesc, aşa este; nu 2, 3 persoane pot să înfiinţeze un partid şi este corect, noi am mai ridicat această problemă când s-a discutat prima dată Legea partidelor.

A doua chestiune însă diferă. De ce diferă domnule preşedinte? Fiecare dintre noi din această sală putem să candidăm la preşedinţie, este dreptul nostru, nu ne împiedică nimeni. Deci, independenţi, fără partide, putem candida la Preşedinţia României, dar vine o condiţie; trebuie să asiguri 100.000 de semnături.

Deci, partidele se pot înfiinţa cu 3 şi nu mai este nici un fel de piedică în libertatea de asociere, dar ca să participe la alegeri, ca să primească sediul, ca să uziteze de toate drepturile unui partid politic trebuie să vină cu un număr de semnături şi atunci, propunerea pe care noi o facem onoratei comisii este să schimbăm filosofia, se înfiinţează partidele cu 3 membri, dar pentru a putea participa la alegeri, să prezinte liste cu 50.000 de semnături sau 100.000 de semnături şi atunci vom vedea şi cu asta închei domnule preşedinte. Şi dumneavoastră aveţi dreptul să pilotaţi un avion, dar dacă nu faceţi şcoală, nu vă dă voie. Şi partidele pot să participe la alegeri, dar "dacă nu aduc putirinţă, degeaba chichirez gâlceava".

Închei în numele partidului şi spun, să se întoarcă legea la comisie şi să dăm dreptul de asociere cu 3 persoane un partid, dar poate să se bucure de aceste drepturi când dovedeşte că are putirinţă. Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc şi v-aş ruga, atunci când mai merg la Iaşi, să-mi daţi şi mei un dicţionar din acesta cu moldovenească veche pentru a mă putea familiariza cu limbajul dumneavoastră.

Domnul Raj Tunaru şi apoi domnul Ervin Székely.

Domnul Raj-Alexandru Tunaru:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Prin această Lege a partidelor, acest proiect de Lege a partidelor, eu consider, ca deputat independent şi ca preşedinte al unui partid al tinerilor, consider că această lege îngrădeşte drastic dreptul la asociere şi încălcăm Constituţia României. Nu mai puţin, acum o săptămână, am avut un distins parlamentar aici pe care l-am aplaudat frenetic, minute în şir şi în picioare şi care ne-a spus: această lege este o aberaţie, dacă această lege ar fi existat în ţara mea, eu n-aş mai fi fost aici.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Nu a spus că această lege este o aberaţie, a spus că nu ar fi putut el să fie ales.

Domnul Raj-Alexandru Tunaru:

Poate presa a tradus greşit, dar a spus că dacă această lege ar fi fost în ţara mea, eu n-aş mai fi fost aici. De aceea, eu consider că noi, antevorbitorii mei, fiecare a avut dreptate, atât domnul deputat Haşotti, dar şi reprezentanţii României Mari, dar cu toate acestea noi suntem aici deputaţi ai României, noi trebuie să aplicăm legea fundamentală a ţării, adică să aplicăm Constituţia, până când o vom revizui şi o vom schimba, trebuie neapărat să o aplicăm. În Constituţie spune clar: nu se poate îngrădi dreptul la asociere. Să nu uităm că domnul deputat Puiu Haşotti a dat exemplul european. Noi vrem să intrăm în Europa, noi vrem să intrăm imediat şi vom intra în NATO. Păi, atunci cum se explică faptul că în Olanda există Partidul Băutorilor de Bere, format din 5-6 membri, cum se explică faptul că în altă ţară democratică cu o democraţie foarte mare există membrii Partidului Răţoiului Donald. Credeţi că aceşti oameni nu au gândit consecinţele, că sunt prea multe partide şi că banii de la buget... au gândit toate astea şi eu sunt de acord cu aceste probleme de buget şi de bani, dar nu putem să încălcăm Constituţia ţării dacă noi vrem să ajungem în Europa. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ervin Székely şi apoi domnul deputat Boc.

Domnul Székely Ervin:

Mulţumesc domnule preşedinte. Comisia juridică a analizat această propunere şi această situaţie cu deosebită atenţie şi competenţă, însă cred că în acest caz stăm în faţa unei probleme eminamente politice şi nu juridice. După cum şi antevorbitorii mei au subliniat, este o capcană să intrăm într-un joc cu cifrele, pentru că fiecare cifră se poate susţine cu un argument şi se pot găsi cam tot atâtea contraargumente. De aceea, noi considerăm că această problemă, fiind o problemă politică în primul rând, prima dată ar trebui să dezbatem în grupurile parlamentare şi abia după aceea, când am găsit o formulă care să respecte, pe de o parte, toate cerinţele, toate exigenţele respectării libertăţii de asociere şi necesitatea coagulării vieţii politice, abia atunci să rediscutăm această problemă în Comisia juridică.

Deci, mă alătur propunerii făcute de colegul meu Zsolt Szilágyi şi spun cu această ocazie că aceasta este şi poziţia oficială a Grupului UDMR de a solicita retrimiterea legii la comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc şi apoi domnul deputat Puiu Haşotti din nou şi v-aş ruga să încercăm să conchidem asupra acestui punct şi apoi vrea şi iniţiatorul, am înţeles, da, domnule ministru?

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc domnule preşedinte. O să încerc să prezint câteva argumente teoretice şi de o parte şi de alta.

În primul rând, textul de referinţă de la care trebuie să pornim este art.37 din Constituţia României care, în alin.1 spune: "cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate şi în alte forme de asociere". În cazul sindicatelor avem un număr foarte scăzut, practic de la 2 se pot asocia în sindicate, la asociaţii şi fundaţii numărul este de 3, dacă eu nu greşesc şi îmi amintesc bine Ordonanţa 26/2000, la partide politice avem deja în lege numărul de 10.000 de semnături în legea în vigoare.

Dacă ar fi să respectăm acest spirit al Constituţiei pentru a împiedica eventuala proliferare a unor partide de buzunar şi care, pe de o parte, să încurce cetăţeanul pe buletinul de vot când merge să-şi exprime opţiunea electorală, putem găsi soluţii alternative. Cum? În primul rând, putem exclude de la facilităţi în materie de sedii, în materie de chirie, acele partide politice care nu au un anumit număr de membri sau în privinţa reprezentării lor politice, avem pragul electoral care le pune o barieră serioasă în calea intrării lor în Parlament sau în consiliile locale şi judeţene dacă nu obţin 5% la parlamentare, un prag variabil la alegerile locale.

În privinţa prezenţei pe buletinul de vot pentru acele partide care nu au un anumit număr de membri li se poate impune să suporte costul acelor imprimate pentru a fi trecute pe buletinul de vot. Iată de ce am putea avea soluţii pentru a menţine şi în România cadrul legal existent şi a nu merge mai departe. Din această perspectivă, soluţia preşedintelui României a fost una de a rediscuta, de a medita şi este adevărat domnule deputat, societatea civilă este prezentă, solicitarea preşedintelui României a venit ca urmare a faptului că societatea civilă, coagulată într-un număr important de organizaţii...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Stanciu, lăsaţi negocierile cu UDMR-ul, pentru că vă vizează colegul nostru.

Domnul Emil Boc:

Domnul deputat Stanciu oricum este atent, cu o ureche este la UDMR şi cu o ureche este la viaţa publică.

Domnul Valer Dorneanu:

Întotdeauna aşa face.

Domnul Emil Boc:

Ca să-i răspund direct domnului deputat Stanciu,cu privire la întrebarea cine este societatea civilă, o celebră formulă politologică spune că societatea civilă este şi reprezintă puterea celor fără de putere. Aceia s-au adresat preşedintelui Iliescu, iar domnia sa, în calitate de mediator între puterile statului, între stat şi societate, s-a aplecat la urechea societăţii civile şi ne-a retrimis nouă să medităm în continuare asupra acestui subiect.

Şi atunci, aceste argumente ar veni în direcţia de a-mi păstra numărul acesta de 10 mii şi de a nu pune nici o altă restricţie suplimentară. Acum, noi trebuie să cumpănim dacă realitatea românească impune într-adevăr o altă cifră. Care ar fi considerentele pentru care ar trebui să mărim numărul de la 10 mii? În primul rând, de a exclude de la facilităţi acele partide care sunt create doar cu scopul de a obţine facilităţi. Repet: sedii, chirii şi aşa mai departe; doi: de a realiza o coagulare a scenei politice româneşti în partide puternice consacrate, care să reprezinte alternative viabile, fie pentru guvernare, fie pentru a exprima opiniile cetăţenilor; şi, nu în ultimul rând, de a fi o expresie a societăţii civile.

Din această perspectivă, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi am ajuns la această cifră, de 25 de mii, care se situează între limita extremă, care este Kazahstanul - 50 de mii de membri - şi limita inferioară - doi membri, un membru, în unele ţări din Uniunea Europeană, dar aici trebuie să corelăm şi cu dimensiunea demografică a diferitelor state din Uniunea Europeană. Nu putem pune pe acelaşi palier, hai să spunem, Danemarca sau Olanda, sub aspectul numărului populaţiei, pe acelaşi palier cu România, unde avem totuşi 23 de milioane de locuitori.

Deci, din această perspectivă, trebuie găsit un echilibru. Punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a fost acela că 25 de mii de membri ar reprezenta o soluţie viabilă pentru România în acest moment istoric.

Dumneavoastră trebuie să apreciaţi astăzi dacă rămânem în continuare la varianta iniţială - de 10 mii, cu argumentele prezentate -, sau la varianta de moment, cerută de realitate, de 25 de mii de membri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte, foarte scurt. Pe mine nu m-a impresionat atitudinea nu ştiu a cărui ONG, a societăţii civile atât de mult. Eu, totuşi, a trebuit să iau în calcul raportul Comitetului Mixt România-Uniunea Europeană, a trebuit să ţin cont şi de sugestia - absolut, că a fost o sugestie, nu altceva - a domnului Petkov şi, în primul rând de sugestia Preşedintelui României care, vă reamintesc tuturor, doamnelor şi domnilor, în momentul când a ajuns legea pentru ca domnia sa, domnul Preşedinte, s-o ratifice, a suferit presiunea societăţii civile. Dar prima declaraţie a domnului Preşedinte a fost că este de acord cu prevederile acestei legi.

Şi acum, o chestiune de fond. În situaţia în care vreţi că un partid se poate înscrie cu 2, 3, 100 sau 200 de membri, anulăm toată legea, pentru că legea nu cuprinde numai aceste chestiuni, două chestiuni restrictive, cuprinde multe, cuprinde zeci de chestiuni care fac posibilă articularea vieţii politice în România. Trimitem legea la comisie, pentru a avea un partid din trei membri? Anulăm toată legea.

Prin urmare, dumneavoastră aveţi de ales astăzi între a avea o lege a partidelor politice, şi a nu avea o lege a partidelor politice. Asta este toată chestiunea.

O voce din sală:

Au expirat cele 10 minute!

Domnul Valer Dorneanu:

O să vă explic şi cum e cu cele 10 minute, care se aplică în caz de procedură de urgenţă obişnuită, dar aici este vorba de reexaminarea unei legi, şi de o lege nu lipsită de complicaţii.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte, îmi daţi voie şi mie?

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, domnule Brudaşca. Cine era înscris la cuvânt?

Dumneavoastră ce problemă vreţi să ridicaţi?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Problema care este în dezbatere.

Domnul Valer Dorneanu:

Era înscris domnul Mohora, care s-a înscris, lângă mine fiind şi n-aţi observat dumneavoastră.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur că discuţia aceasta este o discuţie care poate fi interminabilă. În fond, între argumentele existenţei şi forţei unui partid, numărul de membri este unul dintre argumente.

Ca atare, eu aş putea să spun, potrivit chiar propriei noastre experienţe, că românii nu au fost împiedicaţi de majorarea de la 251 la 10 mii de membri şi de includerea chiar a obligaţiei pentru a strânge 100 de mii de semnături pentru a participa la alegerile prezidenţiale, să îndeplinească aceste condiţii, chiar dacă s-a constatat că, de fapt, după alegeri nici pomeneală n-a fost vorba de realitatea celor prezentate Tribunalului Municipiului Bucureşti. Până la urmă, probabil că ar trebui ca noi să gândim care ar fi mecanismele de control al modului în care se înscriu partidele politice, pentru că ele nu există în Legea partidelor politice şi nu există nici sancţiuni exprese, decât să zicem o trimitere la o prevedere a Codului penal în privinţa acestei înscrieri.

Eu, însă, aş vrea să fac o altă sesizare legată de Legea partidelor politice şi de această retrimitere a domnului Preşedinte Ion Iliescu, care pledează pentru retrimiterea la comisie. Şi este vorba despre următorul lucru: este adevărat că această cifră de 50 de mii de membri este prevăzută la art.19, dar în proiectul acesta de lege este coroborată această cifră cu art.48, care se referă la modalităţile prin care un partid poate fi radiat prin hotărâre judecătorească pentru neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, care se referă tot la cifra de 50 de mii de voturi. Şi, pentru acest motiv, eu cred că trebuie ca şi acest articol trebuie să fie rejudecat prin corelare şi atunci se justifică, sigur, retrimiterea la comisie.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Două lucruri trebuie să subliniem. În primul rând, s-a invocat încălcarea libertăţii de asociere. este vorba de asociere politică aici, care trebuie corelată cu programe, ideologii şi reprezentativitate. Pentru a-i permite cuiva să se înscrie ca un partid politic, trebuie mai întâi să am premisa unui număr de membri, nu înscriu trei şi merg pe factorul aleatoriu, că va avea la alegeri 200 de mii. Or, dacă vorbim de ideologie, de programe politice care vizează ţara, nu putem admite un număr mic, pentru că şi în alte ţări aşa stau lucrurile. Dar, un alt argument, cred eu, al doilea, ne-a determinat să menţinem acest număr rezonabil de 25 de mii. Cum ştiţi şi dumneavoastră, la înfiinţarea unui partid ţara, statul, trebuie să-i pună la dispoziţie o anumită logistică. La întrebarea: dacă avem câteva sute de partide, putem să le oferim mâine, sau peste o lună, sedii şi întreaga logistică necesară, atâta timp cât n-avem posibilitatea să dăm locuinţe la oameni? Şi, când în România experienţa ne-a dovedit, ne-a demonstrat în mod concret că anumite partide, în sediile primite de la stat, şi-au deschis baruri, cârciumi şi alte prăvălii.

Deci nu vorbim numai de asociere în sine, fără implicaţii şi corelări cu ceea ce presupune un partid politic. Pentru că, dacă-i permit cu 2.000 sau 200, se înfiinţează şi n-am garanţia că la alegeri votează pe el încă 200-300 de mii, ca să aibă acel gir al reprezentativităţii.

În legătură cu ceea ce sublinia domnul Mohora, această corelare o putem face noi, aici, pentru că avem această posibilitate. Eras vorba de art.48, unde comisia, hai să spun, din grabă, a omis să coreleze dispoziţiile privind numărul de 50 de mii de membri cu celelalte dispoziţii din lege. Or noi, aici, putem să facem acest lucru. A majoria ad minus - cine poate mai mult, poate şi mai puţin. Iată de ce cred eu că n-ar trebui să mai restituim această lege la comisie, s-o adoptăm, pentru că actualele condiţii din România nu îngăduie înfiinţarea unor partide din trei cu berea, şase cu pizza, că n-avem de unde să le dăm sedii şi bani. Să lăsăm societatea aceasta să se aranjeze sub aspect material, social, ideologic şi poate modificăm această lege, dacă viaţa ne va demonstra că acele partide mici vor face în adevăr politică.

Deci, eu sunt de părere că acest proiect nu trebuie restituit din nou la comisie. Facem o simplă corelare a art.19 alin.3 cu art.48 din lege şi-i dăm drumul pentru promulgare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat şi apoi domnul Tunaru.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aş ridica o problemă de procedură. Grupul nostru parlamentar a propus retrimiterea problemei la comisie. Noi suntem convinşi că toate aceste dezbateri pe care le facem aici, de la acest microfon, mult mai bine se poate susţine între specialişti, inclusiv cu nişte corelări pomenite aici, care nu cred că este bine să fie făcute pe picior, mai ales că am votat o lege pe care ne-a retrimis-o Preşedintele ţării, pentru că am mai greşit. Să n-o trimitem tot greşit mai departe, la Senat.

Vă rog, domnule preşedinte, ori decideţi dumneavoastră să fie retrimisă comisiei, ori supuneţi votului Camerei retrimiterea la comisie. Şi, dacă nu se votează retrimiterea la comisie, să continuăm discuţiile după aceea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tunaru. Şi apoi, domnul ministru Gaspar, din partea iniţiatorului.

Domnul Raj-Alexandru Tunaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este corect expozeul domnului preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, plecând de la această premisă şi de la acest exemplu, cu sediile. Adică, noi avem sedii. Pentru noi au fost, pentru alţii nu mai sunt, nu? Nu este corect. Aici nu e vorba de democraţie, aici nu e vorba de dreptul la libertate pe care noi l-am obţinut în 1989 şi cu mult sânge, din păcate.

Eu cred că trebuie înfiinţat un partid politic cu orice număr de semnături, de membri. Dar, putem să facem această restricţie după aceea. De exemplu, un partid din trei membri sau din 200 de mii se înscrie la tribunal, oficial. După aceea, dacă nu prezintă liste oficiale complete cu candidaţi pentru toate judeţele, sau dacă nu face un anumit prag atât la locale, cât şi la generale, atunci, acel partid se poate autoexclude sau, printr-o lege, putem să-l radiem, sau să le dăm sedii după ce face acest prag politic. Dar să plecăm de la început cu premisa că nu mai avem sedii pentru alte partide, eu nu sunt de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul Buzatu şi propun ca, după aceea, să sistăm dezbaterile; bineînţeles, dăm cuvântul şi iniţiatorului.

Cine este de acord? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aveţi cuvântul şi apoi, domnul ministru Gaspar.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Anumite intervenţii ale colegilor noştri m-au făcut să vin din nou la tribuna aceasta.

Unul dintre vorbitori a susţinut că această lege este o aberaţie. Părerea mea este că existenţa domniei sale ca deputat în această Cameră este o aberaţie şi sperăm ca noua lege să corecteze, să îndepărteze aceată aberaţie.

Pe lângă aceasta, eu cred că este de ajuns că s-au exprimat reprezentanţii grupurilor parlamentare de 7 ori până acum. Vă rugăm să procedaţi regulamentar şi să supuneţi la vot raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cu modificarea pe care a susţinut-o domnul preşedinte aici şi să închidem această dezbatere, că riscăm să nu mai facem nimic astăzi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Deci, s-au sistat dezbaterile.

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să fac un scurt istoric în legătură cu modul în care s-a ajuns la acest proiect de lege. Proiectul de lege este rezultatul propunerii legislative iniţiate de Grupul parlamentar al PNL, asupra căruia Guvernul a propus o serie de amendamente.

În propunerea iniţială a PNL, numărul de membri fondatori era de 30 de mii. Acest prag a fost susţinut în cadrul comisiei şi de către Partidul Democrat, deci care era pentru 30 de mii.

În urma discuţiilor care s-au purtat şi amendamentelor Guvernului, s-a considerat că pragul necesar pentru constituirea unui partid politic să fie de 50 de mii.

Prin scrisoarea pe care Preşedintele a restituit-o, nu face nici un fel de referire la ceea ce urmează să stabilească Parlamentul. Observaţia dânsului este aceasta: că un prag de reprezentativitate exagerat, evident că împiedică o asemenea liberă confruntare de programe, ideologii şi argumente. Deci, nu că ar îngrădi într-un fel sau altul dreptul la asociere.

În cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi s-a ajuns la concluzia ca pragul acesta să fie de 25 de mii de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 dintre judeţe şi municipiul Bucureşti şi, în fiecare circumscripţie, din acestea să se obţină cel puţin semnăturile a 700 de persoane, lucru care eu cred că devine în deplină concordanţă cu scrisoarea Preşedintelui.

Pe de altă parte, Parlamentul, când examinează o scrisoare trimisă de Preşedinte în virtutea prerogativelor sale constituţionale, de a cere o singură dată reexaminarea unei legi Parlamentului, se poate face şi corelările care ar urma, ca urmare a faptului că, soluţionându-se problema de fond, care a fost pusă în scrisoare, dacă se ajunge la anumite necorelări, atunci Parlamentul poate să le facă. Şi acest lucru s-a făcut în legătură cu art.47 alin.1 lit.b).

Mie-mi parte foarte rău că am întârziat puţin la dezbateri, pentru că am fost la Senat, pentru a susţine la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi un proiect de lege, dar am înţeles de la preşedintele de şedinţă că s-a pus în discuţie şi art.48, tot pentru chestiune de corelare, art.48 alin.2. Nu are nici un fel de legătură numărul de membri fondatori de 25 cu numărul de mandate, de voturi pe care trebuie să le obţii ca să poţi să fii ales în consiliile judeţene, consiliile locale sau în Parlament.

De aceea, domnule preşedinte, eu vă propun ca să supuneţi votului plenului raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, cu cele două amendamente care rezultă din scrisoarea pe care Preşedintele a înaintat-o Parlamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Prima oară o să supun votului cererea Grupului parlamentar al UDMR de a fi restituită legea la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? 47 de voturi pentru restituire.

Împotrivă? 85 de voturi împotrivă.

Abţineri? Trei abţineri.

Deci, cu 85 de voturi împotrivă, 47 de voturi pentru şi trei abţineri, s-a respins cererea de retrimitere la comisie a proiectului.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul nr.1 al comisiei, cel cu privire la reducerea numărului de membri fondatori la 25 de mii, din 18 judeţe, dar nu mai puţin de 700 persoane din fiecare.

Cine este pentru? 86 de voturi pentru.

Împotrivă? 48 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere a domnului vicepreşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, două abţineri.

Cu 86 de voturi pentru, 48 împotrivă şi două abţineri, s-a adoptat amendamentul nr.1 al comisiei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.2, cel cu privire la corelarea art.47 alin.b).

Cine este pentru? 85 de voturi pentru.

Împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu 85 de voturi pentru, 47 împotrivă şi două abţineri, s-a adoptat şi amendamentul nr.2.

O să rog Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Departamentul Legislativ să verifice toate textele legii, dacă nu mai este nevoie şi de alte corelări la acete cifre pe care noi le-am votat acum.

Vom supune votului final în şedinţa de vot final.

Stimaţi colegi,

Cvorumul din sală este sub limita cvorumului de vot, respectiv 130. Eu am dat drumul la alarmă. Rog şi şefii grupurilor parlamentare să-şi aducă în sală colegii.

Până atunci, însă, nu putem trece la parcurgerea listei de vot final şi vă propun să mai luăm câteva proiecte în dezbatere.