Dezbateri parlamentare

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Birourile permanente, reunite în şedinţa din 12 noiembrie, au stabilit ca timpii maximi pentru dezbateri la proiectul Legii bugetului de stat pe 2004 să fie luându-se în calcul 20 de secunde pentru fiecare senator şi deputat, rezultând: pentru grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat 75 minute; grupurile parlamentare ale Partidului România Mare 36 minute; ale Partidului Democrat 12 minute; ale Partidului Naţional Liberal 13 minute; pentru UDMR 13 minute; pentru Minorităţi Naţionale 6 minute; pentru Independenţi 6 minute. Guvernul are la dispoziţie o oră.

Stimaţi colegi,

Am primit şi lista colegilor care s-au înscris pentru dezbateri generale. Deci, conform uzanţei practicate şi în anii anteriori, s-au înscris din partea grupurilor social-democrate 2 colegi, Partidului România Mare 2, Partidului Democrat 2, Partidului Naţional Liberal 1, UDMR 1, Minorităţi 1 deputat.

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul, pentru prezentarea raportului asupra proiectului de buget de stat şi cu referire la bugetul de asigurări sociale de stat pentru anul 2004, domnului prim-ministru Adrian Năstase. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În numele Guvernului, vă rog să-mi permiteţi să prezint, în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, elaborate în conformitate cu prevederile art. 138 din Constituţia României.

Aş vrea să subliniez, de la început, că Executivul, respectând prevederile constituţionale şi ale Legii finanţelor publice, supune dezbaterii şi aprobării Parlamentului cele două bugete, în cadrul termenului prevăzut de lege.

Doresc să reamintesc faptul că, începând cu anul 2001, în fiecare an, Guvernul nostru s-a încadrat strict în termenul legal de prezentare în Parlament a bugetelor, asigurând condiţiile necesare în vederea desfăşurării cu eficienţă a execuţiei bugetare şi, în consecinţă, a întregii activităţi economice şi financiare.

Votul pe care vi-l solicităm asigură încă de la 1 ianuarie 2004 cadrul juridic pentru alocarea resurselor financiare la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. În acest mod, imediat după începerea anului viitor, putem da un curs normal proiectelor de dezvoltare a României, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor ţării, în conformitate cu măsurile de reformă economică şi cu cele sociale, prevăzute în Programul de guvernare aprobat de către Parlament.

Proiectele bugetelor pe anul 2004 au fost fundamentate pornind de la premisa menţinerii condiţiilor de realizare a următoarelor obiective fundamentale de interes public:

• asigurarea finanţării programelor sociale, precum şi a celor de dezvoltare a infrastructurii, prin continuarea sistemului de alocare a fondurilor publice pe bază de proiecte şi de programe, în scopul sporirii performanţei economico-sociale;
• respectarea angajamentelor asumate de România faţă de partenerii externi, respectiv Uniunea Europeană, instituţiile financiare internaţionale şi NATO.

Îndeplinirea acestor obiective, bazată pe rezultatele pozitive obţinute de economia românească în perioada 2001 2003 şi pe aprecierile favorabile înregistrate de România pe plan extern, va permite concentrarea eforturilor Guvernului în domeniul consolidării stabilităţii macroeconomice şi al finalizării reformelor la nivelul economiei reale.

Vom asigura, astfel, pe termen mediu şi pe termen lung, amplificarea creşterii economice, cu consecinţe directe asupra îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor.

Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pe anul viitor reprezintă o probă evidentă a demersului permanent al Guvernului de a asigura o cheltuire raţională a banului public, cu rezultate favorabile, atât în domeniul social, cât şi al eficienţei din sectorul economiei reale.

Se realizează, astfel, în condiţiile ierarhizării priorităţilor în alocarea fondurilor bugetare, un echilibru corespunzător între resursele interne şi cele externe, pe de o parte, şi pe de altă parte, nevoile de bunuri şi de servicii publice.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doresc să vă mulţumesc în numele Guvernului pentru analiza şi pentru dezbaterile caracterizate prin profesionalism din cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, precum şi pentru propunerile constructive formulate cu scopul folosirii eficiente a fondurilor publice.

Obiectivele prioritare ale politicii Guvernului - concretizate în realizarea, în continuare, a unei creşteri economice durabile în ritmuri înalte, accelerarea reformei structurale şi instituţionale, aderarea ţării la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană - vor fi sprijinite în mod hotărâtor de proiectele de buget supuse aprobării dumneavoastră.

Omologăm în acest mod instrumentele active de intervenţie ale statului, în scopul dinamizării întregii activităţi economice şi sociale din ţara noastră.

La nivel sectorial, bugetele au în vedere susţinerea domeniilor de larg interes public, cu un impact socio-economic ridicat cum sunt: protecţia socială, învăţământul, sănătatea, agricultura, transporturile, apărarea naţională şi ordinea publică, cultura şi sportul.

Activitatea complexă de fundamentare a proiectelor de buget pentru anul 2004 a necesitat luarea în considerare a celor mai acute nevoi ale societăţii româneşti, precum şi evaluarea atentă a situaţiei economice a ţării, a potenţialului existent, dar şi al celui pentru anii viitori.

Considerăm că şi în anul 2004 traiectoria ascendentă pe care este înscrisă evoluţia economiei româneşti se va menţine şi se va consolida, iar ritmul reformelor pe care-l vom adopta va înregistra un nivel mai ridicat.

Din această perspectivă, atingerea obiectivului integrării în Uniunea Europeană reprezintă şi pentru anul 2004 un demers de maximă importanţă în realizarea acestei opţiuni prioritare a întregii populaţii a ţării.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Îmi face plăcere să menţionez faptul că perioada celor 3 ani, 2001-2003, caracterizaţi prin evoluţii economice foarte bune, a constituit o bază solidă pe care am construit proiectele de buget pe anul viitor.

Proiecţiile bugetare au fost fundamentate pe un ritm de creştere a produsului intern brut, în anul viitor, de 5,5%. Factorii de stimulare a creşterii economice, concentraţi în special pe consumul populaţiei şi pe investiţii, vor avea o evoluţie favorabilă, sporind cu 3,7% şi respectiv cu 13%.

Exporturile de bunuri estimate pentru anul 2004 vor avea o creştere de 8,2%, în condiţiile realizării de produse cu o competitivitate sporită şi ale relansării cererii externe, în special în spaţiul Uniunii Europene.

Ritmul de creştere a importurilor va fi de 8%, fiind devansat de cel al exporturilor. Aceasta reflectă, în special, procesul de relansare a procesului investiţional şi a transferului de tehnologie externă, fapt de natură să imprime o dinamică accelerată şi durabilă exporturilor.

Pe de altă parte, acordăm importanţa cuvenită asigurării resurselor energetice şi a materiilor prime din import pentru dezvoltarea economică prevăzută în programul guvernamental.

Producţia industrială va spori cu 5,2%, în special prin majorarea producţiei ramurilor industriei prelucrătoare cu desfacere la export, ceea ce va contribui în mod substanţial la modificarea favorabilă a structurii industriale.

Subliniez faptul că în anul 2004 producţia agricolă va înregistra o creştere cu 4,8%, pe baza măsurilor active şi a stimulentelor pentru valorificarea potenţialului productiv, cu efecte directe asupra sporirii randamentelor şi a competitivităţii produselor obţinute.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Caracterul pronunţat calitativ al evoluţiilor economice cantitative din România, în cursul ultimilor 3 ani, a fost confirmat şi apreciat de instituţiile internaţionale care acordă asistenţă tehnică şi financiară procesului de reformă din ţara noastră.

Evoluţiile pozitive la nivel macroeconomic, respectiv al sectorului real al economiei în perioada 2001-2003 şi nivelurile proiectate ale creşterii economice în anul 2004 vor conduce la realizarea unui spor de 24,5% al produsului intern brut pentru perioada 2001-2004.

Se anihilează, astfel, recesiunea din anii 1997-2000, permiţând României ca la finele anului viitor sau cel mai târziu în primul trimestru al anul 2005 să obţină un volum al produsului intern brut echivalent cu cel din anul 1989. Acest volum se va realiza în condiţiile aplicării depline a mecanismelor specifice economiei de piaţă, cu o structură modernizată din punct de vedere al ramurilor economice creatoare de valoare adăugată.

În acelaşi timp, consolidarea stabilităţii macroeconomice şi progresele importante ale reformei sectoriale vor asigura condiţiile ca în anul 2004 rata inflaţiei să se situeze, pentru prima oară din 1989, la un nivel cu o singură cifră, respectiv 9%, reprezentând de 3,3 ori mai puţin faţă de anul 2000.

În acest sens, este relevant faptul că Guvernul a reuşit, prin eforturi susţinute de către toţi cetăţenii României, să ducă la bun sfârşit, pentru prima oară după 1989, un Acord Stand-by convenit cu Fondul Monetar Internaţional.

Totodată, România respectă graficul stabilit cu Banca Mondială privind ajustarea sectorială în cadrul Programului PSAL II. Se conferă, în acest fel, acces ţării noastre la finanţarea externă provenită de la această instituţie pentru multiple proiecte.

Pe baza rezultatelor pozitive obţinute în relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială, România este eligibilă în acest moment pentru a beneficia de fondurile alocate pe mai multe programe de la Uniunea Europeană.

Progresele evidente înregistrate în domeniul reformei economice, pe fondul solidarităţii şi stabilităţii sociale, s-au reflectat favorabil şi asupra cotaţiei privind riscul de ţară. Ratingul acordat României de către agenţiile internaţionale specializate s-a îmbunătăţit succesiv în ultimii 3 ani, ajungând la un nivel apropiat de cel al candidaţilor la integrarea în Uniunea Europeană.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Principalele opţiuni ale politicii fiscal-bugetare pentru anul 2004, în totală concordanţă cu doctrina social-democrată, au în vedere crearea premiselor pentru ca bugetul să reprezinte instrumente active pentru stimularea proceselor economice, cum sunt economisirea, accelerarea procesului investiţional şi asigurarea protecţiei sociale pentru grupurile vulnerabile ale populaţiei.

Obiectivele avute în vedere la elaborarea proiectului Bugetului pe anul 2004 sunt, în principal:

• continuarea reducerii fiscalităţii şi îndeosebi a celei asupra forţei de muncă;
• alocarea resurselor publice în raport de priorităţile stabilite;
• încadrarea într-un deficit bugetar pentru care sunt asigurate surse neinflaţioniste de finanţare.

Politica fiscală pe anul 2004 continuă, în fapt, opţiunile adoptate încă din anul 2001. Prin buget se realizează şi în anul viitor reducerea presiunii fiscale, prin scăderea cotelor suportate de angajatori cu 2,5% la fondul de pensii şi cu 0,5% la fondul de şomaj. Astfel, se asigură condiţiile necesare pentru modernizare tehnologică şi sporirea veniturilor, atât ale salariaţilor, cât şi ale întreprinzătorilor.

De la 1 ianuarie 2004, potrivit Programului de guvernare, taxa pe valoarea adăugată se va reduce de la 19%, cât a fost stabilită în anul 1999, la 9% pentru medicamente şi serviciile de turism, asigurându-se creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi dinamizarea activităţii în domeniul turismului şi al sectoarelor asociate acestuia.

Creşterea transparenţei, a stabilităţii şi predictibilităţii legislaţiei fiscal-bugetare constituie, de asemenea, obiective importante care vor fi realizate prin proiectul de buget pe anul viitor, cu impact favorabil asupra întregului mediu de afaceri.

Demn de subliniat, în acest sens, este faptul că din ianuarie 2004 vor fi puse în aplicare prevederile Codului fiscal, act juridic ce asigură unificarea şi reglementarea, în mod coerent, a domeniului atât de sensibil al impozitelor şi taxelor. După adoptarea în Parlament, această lege fundamentală în materie de fiscalitate va realiza stabilitatea în timp a normelor fiscale şi alinierea lor la practicile europene şi internaţionale.

Anul 2004 va marca şi îmbunătăţirea semnificativă a procesului de administrare fiscală, fapt care se va concretiza în creşterea gradului de încasare a veniturilor bugetare şi întărirea disciplinei financiare a tuturor contribuabililor.

În acest scop, de la 1 ianuarie, anul viitor, va intra în funcţiune Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ca instituţie unică de colectare şi de control al veniturilor bugetare.

În cadrul politicii bugetare, pe fondul scăderii cheltuielilor cu serviciul datoriei publice în anul 2004 vor creşte, în concordanţă cu angajamentele asumate prin programul de guvernare, resursele bugetare repartizate pentru: suplimentarea sprijinului financiar acordat unor domenii economice prioritare cum sunt agricultura, transporturile şi stimularea exporturilor; susţinerea substanţială a protecţiei sociale, îndeosebi prin orientarea acesteia spre familiile şi persoanele cele mai sărace; asigurarea cofinanţării bugetare pentru proiectele de nivel naţional şi, respectiv, local, susţinute prin fondurile nerambursabile primite de la Uniunea Europeană.

Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2004 este programat la 3% din p.i.b. Nivelul este adecvat menţinerii unei politici financiar-monetare prudente, precum şi obiectivului consolidării credibilităţii externe a României, prin păstrarea unui deficit al contului curent al balanţei de plăţi, potrivit standardelor internaţionale.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Aş dori să supun atenţiei dumneavoastră modul în care se prevede, prin buget, cheltuirea banului public pentru sectoarele importante ale vieţii sociale şi economice şi felul în care prin aceste alocări, Executivul îşi respectă angajamentele asumate prin Programul de guvernare.

Cheltuielile pentru asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii cuprinse în bugetul general consolidat deţin ponderea cea mai mare în produsul intern brut şi în anul 2004, respectiv 10,8%.

În acest cadru se au în vedere:

• finalizarea procesului de recorelare a pensiilor, care presupune cheltuieli suplimentare de peste 5.000 miliarde lei;
• dublarea pensiilor pentru agricultori, care determină alocarea unor fonduri suplimentare de 7.000 miliarde lei;
• introducerea unei alocaţii complementare pentru familiile cu mai mulţi copii şi cu un venit mediu net pe membru de familie de până la 1,5 milioane lei lunar, precum şi a unei alocaţii de susţinere pentru familia monoparentală, ceea ce corespunde unor cheltuieli bugetare suplimentare de 5.000 miliarde lei;
• majorarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor care folosesc drept combustibili gaze naturale cu circa 51%, precum şi creşterea numărului familiilor eligibile să beneficieze de ajutoare pentru încălzirea locuinţei în sistem centralizat, măsuri a căror aplicare totalizează 850 miliarde lei;
• finanţarea suplimentară a programelor de protecţie socio-profesională a persoanelor cu handicap şi a programelor pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului, însumând 2.000 miliarde lei.

În domeniul sănătăţii, componentă esenţială a conceptului de dezvoltare fundamentală a unei ţări, se propun fonduri publice reprezentând 3,8% din produsul intern brut. Se asigură funcţionarea în condiţii de eficienţă a sistemului sanitar, alocându-se totodată şi resursele necesare pentru derularea programelor de interes naţional. Avem în vedere programul de sănătate a copilului şi familiei, programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, programul de administraţie sanitară şi politici de sănătate, programul comunitar de sănătate publică.

În domeniul învăţământului, care reprezintă sistemul de infrastructură al cunoaşterii, fondurile publice alocate totalizează, potrivit legii, 4,1% din produsul intern brut şi vizează, în principal:

• finanţarea învăţământului preuniversitar şi superior;
• acordarea gratuită de rechizite şi manuale şcolare;
• modernizarea logisticii prin dotarea şcolilor cu calculatoare;
• aplicarea programului de alimentaţie pentru copiii din grădiniţele cu program normal de 4 ore şi pentru elevii din învăţământul primar de stat.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Proiectul de buget acordă o atenţie deosebită susţinerii ajustării structurale a unor sectoare importante ale economiei reale. Astfel, în industrie, fondurile propuse a se aloca pentru anul 2004 sunt destinate modernizării sectorului energetic, precum şi pentru sectorul industriei extractive, unde se vor continua acţiunile de restructurare, concomitent cu revitalizarea activităţii economice din zonele miniere.

Pentru susţinerea agriculturii, care constituie una dintre ramurile de interes strategic naţional, s-au alocat resurse în creştere substanţială faţă de perioada precedentă, însumând 2,1% din produsul intern brut, în care sunt incluse şi cofinanţările necesare programului SAPARD.

Această susţinere se va realiza printr-un sistem coerent de sprijinire a tuturor categoriilor de producători agricoli, prin acordarea unei sume de 2 milioane lei la hectar pentru suprafeţe arabile de până la 5 ha inclusiv; prime pe produs la unele culturi vegetale importante şi în zootehnie; ajutor pentru plata primelor de asigurare a culturilor agricole; sprijinirea producătorilor agricoli şi a asociaţilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii, în vederea achiziţionării de instalaţii de irigat din producţia internă. Avem, de asemenea, în vedere susţinerea finanţării activităţii curente de producţie în domeniul agricol prin credite bancare. Se asigură acordarea de alocaţii bugetare de până la 30% din volumul creditelor pentru beneficiarii care rambursează împrumuturile şi plătesc dobânzile la termenele scadente. De asemenea, se prevede acordarea de despăgubiri în cazul producerii de calamităţi naturale cu efecte negative asupra producţiei agricole.

Opţiunile strategice în domeniul transporturilor iau în considerare reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea unei infrastructuri de transport eficiente, compatibile cu reţeaua europeană de profil, care să asigure îmbunătăţirea, în continuare, a confortului şi siguranţei călătorilor, precum şi maximizarea efectelor pozitive asupra mediului înconjurător.

Pentru transport şi comunicaţii sunt propuse fonduri publice, care incluzând programul ISPA cu cofinanţarea aferentă, reprezintă 3,3% din produsul intern brut.

Activităţilor de construcţii şi de amenajare a teritoriului le sunt alocate sume importante destinate să asigure continuarea, în ritm susţinut, a realizării programului de locuinţe sociale şi pentru tineri, a Proiectului "Săli de sport", precum şi a sprijinului pentru construcţia de locuinţe private prin A.N.L.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei locale, - procese deosebit de complexe şi absolut necesare în contextul efortului de modernizare a finanţelor publice locale -, se reflectă în buget prin îmbunătăţirea sistemului de asigurare a surselor de finanţare ale administraţiei publice locale, în corelaţie cu responsabilităţile transferate la acest nivel.

Pentru echilibrarea bugetelor locale, potrivit nevoilor de bunuri şi servicii publice ale comunităţilor respective, în anul 2004 se propune alocarea de la bugetul de stat şi de la bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei de 79.000 de miliarde lei, distribuită astfel: 22.000 de miliarde lei pentru: asigurarea plăţii ajutorului social şi a ajutoarelor pentru încălzire; susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor cu handicap; finanţarea instituţiilor de cultură şi cult, precum şi celelalte activităţi desfăşurate în folosul colectivităţilor locale; 38.000 de miliarde lei pentru finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, a creşelor, precum şi a centrelor judeţene şi locale de consultanţă agricolă; peste 7.000 de miliarde lei pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei; aproximativ 11.000 de miliarde lei, respectiv transferuri pentru cofinanţarea investiţiilor realizate din împrumuturi externe, precum şi pentru asigurarea programelor locative, a programelor privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor.

Considerăm că aceste măsuri vor contribui la îmbunătăţirea sensibilă a modului de funcţionare a autorităţilor locale, la întărirea autonomiei administrative şi financiare.

Bugetele locale vor avea, în anul 2004 venituri totale de 147.000 de miliarde lei, reprezentând aproximativ 7% din produsul intern brut, în creştere semnificativă faţă de anul 2003.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În încheiere, doresc să subliniez faptul că Guvernul îşi asumă răspunderea politică privind proiectul bugetului de stat şi proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, ca instrumente de bază pentru punerea în aplicare a programului de guvernare.

Prin calitatea finanţelor publice şi coerenţa politicii fiscal-bugetare vom asigura realizarea obiectivelor generale ale dezvoltării economice pe termen mediu şi lung, contribuind în mod determinant la menţinerea unui ritm ridicat de creştere economică, de natură să asigure reducerea decalajului care separă România de ţările dezvoltate şi să ne apropie de îndeplinirea criteriilor de convergenţă reală pentru integrare în Uniunea Europeană.

Îmi exprim speranţa că dezbaterile pe marginea proiectului bugetului de stat şi a proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004 vor reprezenta o confruntare profesionistă de idei şi soluţii, care să se poată concretiza în însuşirea unor amendamente constructive şi realiste.

Adoptarea de către Parlamentul României a legilor bugetare supuse atenţiei dumneavoastră va permite derularea în condiţii de normalitate şi de eficienţă sporită a vieţii economico-financiare şi sociale în România. De aceea, Guvernul vă adresează rugămintea de a vota cele două proiecte de legi bugetare pe anul 2004.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumim, domnule prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să invit la microfon pe domnul preşedinte Ştefan Viorel, care va prezenta din partea celor două Comisii pentru buget, finanţe ale Senatului şi Camerei Deputaţilor raportul asupra proiectului bugetului de stat pe anul 2004.

Aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Domnule prim-ministru,

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi invitaţi,

Proiectul bugetului de stat pe anul 2004, împreună cu proiectul legii bugetare au fost transmise Parlamentului în termenele stabilite de lege şi de aceea se cuvine să apreciem perseverenţa Guvernului şi deopotrivă a Ministerului Finanţelor Publice, care pentru al treilea an consecutiv şi-au direcţionat eforturile în vederea realizării acestor obligaţii legale în termenul stabilit în Legea finanţelor publice.

Birourile permanente au sesizat spre dezbatere comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere şi au stabilit termene atât pentru transmiterea avizelor, depunerea amendamentelor, cât şi pentru finalizarea raportului de fond.

La elaborarea proiectului bugetului de stat pe anul 2004 s-a avut în vedere păstrarea echilibrelor macro-economice, astfel încât ţintele propuse pentru anul 2004: creşterea economică, inflaţia, deficitul contului curent, să fie menţinute în limitele proiectate.

Creşterea produsului intern brut cu 5,5%, pe seama măririi volumului de activitate, cu deosebire în sectorul construcţii şi sectorul terţiar, a producţiei industriale cu 5,2%, pe baza creşterii producţiei ramurilor industriei prelucrătoare cu cerere la export, continuarea procesului de dezinflaţie şi în cursul anului 2004, prin atingerea unei rate a inflaţiei de 9% şi creşterea numărului de salariaţi, în condiţiile creşterii productivităţii muncii, sunt numai câteva dintre obiectivele pe care Guvernul şi le-a propus pentru acest an.

Fără a se limita la aceste obiective, politica fiscală şi cea bugetară vizează reducerea treptată a presiunii fiscale, îmbunătăţirea transparenţei fiscale, elaborarea unor legi unitare, stabile şi în concordanţă cu normele Uniunii Europene, îmbunătăţirea protecţiei sociale, a sistemului de învăţământ şi nu în ultimul rând îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.

În concluzie, proiectul de buget pe anul 2004 reprezintă un instrument important pentru elaborarea politicii economice orientate, în principal, către stabilizarea macro-economică şi amplificarea creşterii economice.

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci din cele două Camere au analizat împreună un număr de peste 470 de amendamente, primite atât din partea celorlalte comisii de specialitate ale Parlamentului, cât şi din partea unor parlamentari sau grupuri parlamentare.

240 de amendamente au fost respinse prin avizele comisiilor de specialitate ale celor două Camere.

Amendamentele propuse privesc, în special, solicitări de modificare a cheltuielilor, atât în volumul, cât şi în structura acestora.

Din totalul amendamentelor prezentate a fost admis un număr de 69 de amendamente, prin care s-au suplimentat bugetele mai multor ordonatori de credite, prin diminuarea corespunzătoare a fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, cu 420 miliarde lei.

Amendamentele admise, care sunt prezentate în anexa 1 la raport, vizează următoarele: suplimentarea cheltuielilor la diverse obiective de investiţii, aparţinând Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - plus 20 miliarde lei; Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului - plus 30 miliarde lei; Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - plus 13 miliarde lei; Ministerului Sănătăţii - 82,8 miliarde lei; suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru asigurarea contribuţiilor pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult: cu un plus de 4,45 miliarde lei; suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului cu suma de 200 miliarde lei pentru acordarea reducerilor cu 50% a tarifelor pentru transportul pe calea ferată, de care vor beneficia studenţii din învăţământul superior de stat; suplimentarea bugetului Ministerului Public cu suma de 20 miliarde lei, necesară realizării procedurilor de flagrant, în cazul infracţiunilor de corupţie; suplimentarea bugetului autorităţii naţionale de control pe anul 2004 cu 1.591 miliarde lei şi diminuarea corespunzătoare cu aceeaşi sumă a bugetului Ministerului Finanţelor Publice; suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului cu suma de 30 miliarde lei pentru sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor de învăţământ preuniversitar de stat, a creşelor şi a centrelor judeţene şi locale de consultanţă agricolă, cu 14,4 miliarde lei.

Prin acceptarea acestor amendamente, deficitul bugetar a rămas nemodificat.

Amendamentele respinse, cuprinse în anexa 2 la raport, în marea lor majoritate se referă la majorări de cheltuieli bugetare, multe dintre acestea fără a indica sursa de finanţare, cheltuieli care ar fi condus la creşterea deficitului bugetar şi implicit la nerealizarea obiectivului de continuare a procesului de dezinflaţie şi limitare a deficitului de cont curent.

Din cele peste 470 de amendamente propuse spre analiza comisiilor noastre, multe dintre acestea având conţinut asemănător, au fost comasate, astfel încât a rezultat un număr de 396 de amendamente respinse şi 69 de amendamente admise.

Din analiza motivelor care au stat la baza respingerii acestor amendamente a rezultat că au fost respinse 87 de amendamente formulate asupra textului legii bugetare, iar diferenţa de 309 amendamente respinse au fost formulate în legătură cu anexele la lege.

La o examinare în detaliu a amendamentelor respinse se pot trage următoarele concluzii: sursele de finanţare indicate nu au putut fi luate în considerare, întrucât sunt în totală neconcordanţă cu Legea finanţelor publice, pentru circa 5% din amendamente.

Peste 67% dintre amendamentele formulate nu au indicat sursa de finanţare sau finanţarea cheltuielilor era deja prevăzută la alte capitole sau titluri de cheltuieli, ori finanţarea era asigurată prin bugetele locale, totalul sumelor astfel solicitate depăşind 174.000 miliarde lei.

Aproximativ 28% dintre propuneri au indicat ca sursă de finanţare fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, respectiv fondul de intervenţie, ori diminuarea bugetelor altor ordonatori de credite.

Adoptarea acestora ar fi afectat în mare măsură echilibrul bugetar, întrucât sumele solicitate sunt de peste 71.000 miliarde lei, ceea ce ar fi condus la un deficit bugetar total de peste 134.000 miliarde lei.

Numai pe seama fondului de rezervă sumele solicitate depăşesc 5.660 miliarde lei, iar din bugetele altor ordonatori de credite, peste 11.000 miliarde lei.

Concluzia generală asupra amendamentelor respinse este aceea că admiterea tuturor acestor propuneri ar fi determinat creşterea deficitului bugetar de peste trei ori faţă de cel proiectat.

În încheiere, menţionez următoarele: Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2004 a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ şi, de asemenea, menţionez că, potrivit obiectului său de activitate, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează a fi adoptat în conformitate cu art. 76 alin. 2 din Constituţia României.

Comisiile noastre propun plenului celor două Camere ale Parlamentului, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2004, cu amendamentele cuprinse în anexa 1 la raport.

Vă mulţumesc pentru atenţia cu care m-aţi ascultat. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dezbateri generale.

Permiteţi-mi să dau cuvântul, din partea Grupurilor social democrate din Senat şi Camera Deputaţilor, domnului senator Doru- Laurian Bădulescu.

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Membri ai cabinetului,

Stimaţi colegi,

Deschidem astăzi discutarea Proiectului Legii bugetului de stat şi al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2004 şi vă rog să-mi permiteţi să remarc faptul că este al treilea an consecutiv când Parlamentul este sesizat şi dezbate în termen legal aceste două proiecte de lege importante, fundamentale pentru evoluţia economică a ţării, cât şi pentru situaţia socială a cetăţenilor ei.

După ce în 2001, în premieră după anul 1989, Guvernul P.S.D. a reuşit să prezinte Parlamentului cele două proiecte de legi bugetare în termen, iar forumul legislativ a procedat la examinarea şi aprobarea acestora, în următorii doi ani situaţia s-a repetat, dovedind consecvenţa Executivului în respectarea prevederilor legale şi intrarea în normalitate.

Nici unul din Guvernele precedente nu a manifestat aceeaşi atitudine, ci dimpotrivă, în legislatura trecută proiectul bugetului era trimis Parlamentului la sfârşitul trimestrului I - începutul trimestrului II al anului financiar în exerciţiu, iar peste câteva luni Guvernul ne sesiza cu Proiectul Legii de rectificare bugetară.

Astăzi putem afirma că şi în ceea ce priveşte aceste două importante acte legislative, relaţia Parlament - Executiv funcţionează corect, aşa cum se întâmplă în toate ţările europene cu o viaţă parlamentară sănătoasă, respectabilă şi cu economie de piaţă consolidată.

În aceşti trei ani, România s-a apropiat convingător, decisiv, de obiectivele fundamentale ale politicii sale de securitate şi ale politicii economice, respectiv aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană.

La sfârşitul săptămânii trecute m-am întors, împreună cu colegii mei, de la Adunarea Parlamentară NATO şi îmi face plăcere să vă informez că am avut discuţii detensionate, fructuoase, atât în comisii, cât şi în plen, datorită faptului că România a primit invitaţia de aderare şi doar parlamentele câtorva ţări mai trebuie să ratifice tratatul, pentru a ne consfinţi statutul de jure, ca membru al alianţei.

Totodată, subliniez eforturile Guvernului României pentru oprirea declinului economic marcat de perioada 1997 - 2000, finalizarea perioadei de tranziţie şi trecerea la o economie de piaţă funcţională, aspecte remarcate în raportul de ţară prezentat la începutul acestei luni la Bruxelles, ceea ce constituie un argument determinant în desăvârşirea integrării în Uniunea Europeană în 2007.

În acelaşi context, subliniez că pentru prima dată în ultimul sfert de secol, un guvern al României - şi acesta este Guvernul Năstase - a reuşit să finalizeze acordul României cu Fondul Monetar Internaţional, ceea ce are o semnificaţie covârşitoare, în privinţa creşterii credibilităţii României pe plan internaţional, cât şi a rating-ului de ţară.

Toate aceste elemente de succes, respectiv invitarea la NATO, aderarea la Uniunea Europeană, ducerea la bun sfârşit a acordului cu Fondul Monetar Internaţional, împreună cu alte elemente de natură economică şi socială internă sau de politică externă, suspendarea vizelor Schengen, conturează conjunctura în care suntem chemaţi să dezbatem proiectul bugetului de stat şi proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, şi este fără putinţă de tăgadă că s-au făcut progrese remarcabile, care permit astăzi abordări politice pragmatice, productive.

Stimaţi colegi,

Proiectul bugetului de stat pe anul 2004, în viziunea Guvernului şi evident a Grupurilor parlamentare ale P.S.D., reliefează o serie de calităţi fundamentale, pe care le voi puncta numai, întrucât sunt pilonii pe care se sprijină întreaga construcţie bugetară.

Se prevede continuarea amplificării creşterii economice în 2004, cu atât mai mult cu cât acesta este anul terminal pentru implementarea programului de guvernare şi, ca urmare, se vor accentua efectele pozitive ale reformei economice asupra factorilor interni de dezvoltare.

Se estimează o creştere a produsului intern brut, aşa cum aţi auzit, cu circa 5,5%, bazată pe mărirea volumului de activitate, în special în domeniul construcţiilor şi în sectorul terţiar. Produsul intern brut va fi utilizat, cu precădere, pentru acumulare.

Pentru prima dată după 1989, ţinta privind rata inflaţiei are o singură cifră, respectiv 9%, posibilă prin continuarea procesului de dezinflaţie.

Bugetul pe 2004 se va concentra, cu prioritate, pe programele sociale bine definite şi de dezvoltare a infrastructurii, dar, în acelaşi timp, rămâne un instrument de menţinere în continuare a echilibrelor economice.

Exporturile de bunuri se apreciază că vor creşte cu 8,5%, atât în ţările din Uniunea Europeană, cât şi pe noi pieţe.

Creşterea economică va fi însoţită de creşterea numărului de salariaţi şi celelalte categorii profesionale, în condiţiile măririi productivităţii muncii.

Menţinerea deficitului bugetar la un nivel redus, finanţat în condiţii neinflaţioniste, respectiv de 3% din produsul intern brut, este una din principalele ţinte ale politicii bugetare.

Şi, în fine, programele de investiţii incluse în proiectele de buget pe anul 2004 sunt astfel selecţionate şi prioritizate, încât să corespundă ţintelor urmărite prin strategii de dezvoltare economică a ţării, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Astfel, fondurile vor fi alocate, cu prioritate, următoarelor domenii: transporturi, locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, sănătate, învăţământ, ape şi mediu, apărare.

Un element de interes îl reprezintă proiecţia bugetară pentru perioada 2005 - 2007. Pentru perioada de până la momentul propus pentru integrarea în Uniunea Europeană, se preconizează o creştere a produsului intern brut de 5,2% în 2005, 5,1% în 2006 şi din nou 5,2% în 2007.

În acelaşi timp, rata inflaţiei este anticipată a scădea: la 7% în 2005, 4% în 2006 şi 3% în 2007.

Stimaţi colegi,

V-am prezentat o serie de calităţi fundamentale ale construcţiei bugetare pe 2004. Acestea şi celelalte, prezentate pe larg în documentaţia pe care aţi avut-o la dispoziţie, constituie elemente tehnice, dacă-mi permiteţi să spun aşa, ale celor două proiecte de lege.

Accentuez faptul că cele două proiecte de lege sunt elaborate cu profesionalism, cu rigoare, potrivit bunelor practici din Uniunea Europeană.

Coroborat cu aceste caracteristici tehnice ale Proiectului Legii bugetului de stat şi Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2004, trebuie să admitem faptul că actuala construcţie bugetară reflectă cu tărie faptul că P.S.D. îşi respectă programul electoral, precum şi promisiunile făcute electoratului. Este acesta un lucru anormal? Nicidecum. Totul este clar, limpede, transparent. Aceasta nu face decât să întărească seriozitatea şi coerenţa strategiei politice a P.S.D, aşa cum a trebuit să acceptăm că legislatura trecută am avut bugete liberale sau bugete ţărăniste, dacă îmi permiteţi să folosesc această sintagmă, care evident răspundeau cerinţelor electoratului C.D.R.

Opoziţia parlamentară şi-a aruncat buzduganul criticilor prin mass-media asupra proiectului bugetului de stat şi proiectului asigurărilor sociale, caracterizându-l ca un proiect de buget electoral "întrucât abundă în majorări de cheltuieli sociale".

Guvernul Năstase nu putea propune decât un proiect de buget pe 2004 care se armonizează doctrinei social-democrate a partidului nostru şi doresc să subliniez că Partidul Social Democrat nu a abandonat nici un moment doctrina social-democrată şi rămâne consecvent în aplicarea acesteia, fiind convins că aceasta este doctrina de care cetăţenii ţării au nevoie.

Ce confirmare mai bună poate fi, decât faptul că cetăţenii au reacţionat favorabil în anul 2000, oferind P.S.D. circa 50% din locurile în Parlament şi posibilitatea de a guverna cu un executiv monocolor.

Ne menţinem pe această linie, pentru că electoratul nostru ne-o cere şi proiectele de buget pe anul 2004 nu sunt decât acte normative menite să paveze calea spre o societate cu o democraţie consolidată, cu o economie de piaţă funcţională, spre un nivel de trai superior, european.

Pe de altă parte, sunt exemple suficiente, de la alte partide, aflate la dreapta sau la stânga P.S.D. pe eşichierul politic, care s-au abătut de la doctrina proprie, dacă au avut vreodată vreo doctrină proprie bine definită, încercând să intre în spaţiul doctrinar social-democrat.

Electoratul nostru i-a identificat pe aceşti oportunişti politici şi i-a sancţionat prompt la momentul alegerilor parlamentare din 2000, neacordându-le decât 7 - 8 procente.

Sigur că trebuie să dăm satisfacţie electoratului nostru, iar dezbaterea proiectelor de lege pe anul 2004 şi adoptarea acestora nu reprezintă decât materializarea unei importante borne pe care o edificăm în pregătirea anului viitor, moment al adevărului pentru echipa P.S.D., la toate nivelurile, moment pe care îmi exprim convingerea că îl vom depăşi cu succes.

Ne adresăm, totodată, şi cetăţenilor care nu ne-au votat în 2000, dar care pe parcursul acestor ani au constatat că P.S.D. îşi respectă promisiunile şi în acest fel sperăm să-i câştigăm de partea noastră şi să ne acorde şi voturile lor în 2004.

De altfel, sondajul de opinie difuzat ieri de mass-media: P.S.D. - 43%, confirmă justeţea abordărilor noastre. (Râsete în partea stângă a sălii.)

Stimaţi colegi,

Nu aş vrea să las fără răspuns nici afirmaţia venită din opoziţie, de ce nu trebuie votat proiectul de buget pe 2004?

Ţin să subliniez faptul că prevederile politicii financiar-bugetare ale proiectului de buget pe 2004 sunt formulate în baza analizei impactului mediului socio-economic, dar şi în contextul angajamentelor asumate în cadrul procesului de negociere în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Politica bugetară pe anul 2004 are în vedere asigurarea pe termen mediu şi lung a corelaţiilor dintre obiective, resurse disponibile şi priorităţi şi se va concentra pe programe sociale bine definite, pentru grupurile sociale cele mai defavorizate, dar va acorda o atenţie sporită şi ajustării structurale, susţinerii unor sectoare ale economiei reale.

Nu există nici o motivaţie temeinică pentru a nu vota proiectele de buget pe anul 2004, exceptând argumentele tipic politicianiste, care nu ar trebui să afecteze un proiect de lege atât de important cum este Legea bugetului.

Proiectul de lege aflat în atenţia noastră are o evidentă vocaţie europeană, fiind restructurat radical încă din anul 2002, armonizând tehnicile şi procedurile Uniunii Europene.

Pentru aceia care au fost obişnuiţi cu un proiect de buget prezentat dezbaterii Parlamentului în trimestrul II al anului financiar în curs, constatăm că, din păcate, este greu să accepte că se poate prezenta un proiect de buget elaborat în mod profesional, la termen, armonizat cu tehnicile Uniunii Europene.

Trebuie să vă spunem tranşant că nu suntem idealişti şi, în consecinţă, nu ne bazăm pe voturile tuturor celor din Opoziţie, aşa cum nu ne-am bazat nici la referendumul pentru noua Constituţie şi tot am izbândit. Cu unii dintre dumneavoastră probabil că nu împărtăşim aceleaşi valori, aceleaşi idealuri europene, alţii pur şi simplu nu vor să accepte succesele P.S.D., deşi le-am pus în beneficiul tuturor cetăţenilor, succese care lor nu le-au fost accesibile cât s-au aflat la Putere. Aşa cum le-a fost greu să accepte că Guvernul PSD a obţinut suspendarea vizelor în Spaţiul Schengen, dar acum şi dânşii beneficiază de aceste avantaje, în egală măsură cu toţi cetăţenii României.

Nu vom renunţa, însă, la obiectivele noastre europene şi euroatlantice şi vă asigurăm că PSD va continua eforturile pentru ridicarea României alături de ţările civilizate ale Europei, acolo unde îi stă bine.

În ultimele săptămâni, am trecut cu succes peste moţiunea simplă introdusă de PRM la Senat, am absolvit cu succes testul referendumului privind noua Constituţie, în ciuda jocului ambiguu al PNL şi PD, aşa încât sunt convins că vom trece cu succes şi testul de astăzi, fiind căliţi în bătăliile politice de-a lungul anilor, atât pe băncile Opoziţiei, cât şi de la Putere.

Stimaţi colegi,

Având în vedere caracteristicile pozitive ale construcţiei bugetare pe 2004, faptul că îmbină armonios criteriile economice de eficienţă cu cele sociale, faptul că are confirmarea instituţiilor financiare internaţionale şi contribuie substanţial la atragerea de resurse externe, edificând premisele aderării României la Uniunea Europeană, Grupul parlamentar al PSD din Senat va vota cu toată convingerea Proiectul Legii bugetului de stat şi Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2004 şi vă invit şi pe dumneavoastră să votaţi favorabil. Mulţumesc. (Aplauze din rândurile PSD.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupurilor parlamentare România Mare, are cuvântul domnul senator Dina Carol.

Domnul Carol Dina:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Distinşi invitaţi,

Realităţile din România sunt redate cu obiectivitate de către Comisia Europeană, în raportul anual de ţară. Conţinutul raportului arată că: "România continuă să îndeplinească criteriul politic"; "Produsul intern brut s-a majorat cu 4,3% în primul semestru al acestui an"; "Politica macro-economică prudentă convenită prin Acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional a limitat creşterea cheltuielilor publice şi a consumului, care ar fi putut genera o creştere mai puternică a produsului intern brut"; "Inflaţia a continuat să scadă"; "Politica fiscală a rămas prudentă şi a contribuit la mixul de politici generator de stabilitate macro-economică"; "Sistemul financiar bancar şi non-bancar s-a dezvoltat şi consolidat în continuare".

Impulsionat de perspective mai bune ale economiilor europene pentru anul 2004, Guvernul a proiectat o creştere a produsului intern brut cu 5,5%. Creşterea se bazează în mod esenţial pe o preconizată accelerare a investiţiilor, în condiţiile în care consumul populaţiei îşi va încetini ritmul de creştere, iar exportul net va rămâne în continuare negativ.

Scenariul Guvernului ia în calcul o majorare a formării brute de capital fix de 13% în anul 2004, comparativ cu 10,5%, estimat în acest an.

Ritmul de creştere al investiţiilor îl va depăşi net pe cel de creştere a cererii interne, prognozat la 5,5% din produsul intern brut, ca urmare, rata de acumulare a capitalului fix în produsul intern brut ar urma să crească anul viitor cu 1,3 puncte procentuale.

Accelerarea procesului investiţional va induce şi o majorare a importurilor, exportul net urmând să aibă o influenţă negativă de 6,4% din produsul intern brut, deci, o influenţă negativă în creştere faţă de nivelul estimat pentru anul în curs.

Proiectul bugetului de stat prevede că o contribuţie importantă la accelerarea procesului investiţional o vor avea investiţiile publice. Acestea vor reprezenta 5,4% din produsul intern brut, adică 2,88 miliarde de euro, din 53,4 miliarde de euro, cât se prognozează a fi produsul intern brut în anul 2004, cu condiţia însă că nivelul de creştere economică de 5,5% va fi atins, ceea ce, în acest an, nu se întâmplă.

Aşadar, motorul creşterii economice de până în prezent şi alimentarea lui cu exporturi pierde din turaţie, nivelul investiţiilor nefiind,după opinia noastră, suficient pentru a susţine sănătos avansul economiei.

Doamnelor şi domnilor,

Analiza onestă şi responsabilă a documentelor privind construcţia bugetară pentru anul 2004, documente depuse spre dezbatere şi adoptare Parlamentului, a scos în evidenţă deficienţe importante de natură economică, care tind să compromită şansele României de finalizare efectivă a tranziţiei, relansarea reală a economiei naţionale şi, implicit, şansele României de aderare la structurile europene în anul 2007. În spiritul acestor imperative, Partidul România Mare formulează următoarele evaluări:

1. Potrivit prevederilor constituţionale, Guvernul este obligat să supună anual spre dezbaterea şi aprobarea Parlamentului documentele strategice cu privire la ansamblul activităţilor social-economice ce se vor desfăşura la nivelul ţării. Din documentele prezentate pentru anul 2004, am constatat cu surprindere că o parte din documentele esenţiale cu privire la execuţiile bugetare aferente anilor 2002 şi 2003 nu sunt prezentate Parlamentului, context în care nu se pot identifica toate componentele care participă la structurarea şi definirea bugetului general consolidat, singurul document care permite evaluarea obiectivă a politicilor social-economice proiectate pentru anul de referinţă, calitatea finanţelor publice şi coerenţa politicii fiscal-bugetare cu politica economică.

Din documentele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru uzul predilect al Puterii, se constată că la construcţia bugetului general consolidat participă, pe lângă bugetele prezentate, şi componente extrem de relevante şi, în acelaşi timp, deosebit de sensibile: bugetele locale, bugetul activităţii de privatizare, creditele externe şi nivelul datoriei publice, precum şi postul de reglaj denominat "cheltuieli de natura datoriei publice", care ar trebui aprobate de Parlament, concomitent cu bugetele prezentate spre dezbatere şi adoptare. Dacă bugetul general consolidat ar fi fost pus la dispoziţia Parlamentului, am fi aflat că deficitul bugetar proiectat pentru anul 2004, la nivel de 3% din produsul intern brut, este construit prin omisiune, acest nivel, "lucrat" de Putere prin artificii financiare dubitative, relevă că: în activitatea de privatizare ne vom confrunta cu mecanisme economice ciudate; se vor încasa din privatizare 2.188 de miliarde de lei şi se vor cheltui 4.118 miliarde de lei, rezultând un deficit de 1.930 de miliarde de lei, care, prin eludarea rolului Parlamentului în validarea acestui buget consolidat, va conduce la un paradox - se va vinde avuţie naţională de 1 dolar, pentru care, conform bugetului de stat, se vor cheltui 2 dolari, diferenţa, conform politicii perdante a Guvernului, urmând să fie suportată din banii contribuabililor.

Am fi aflat, de asemenea, că din creditele externe ce vor fi acordate ministerelor în anul 2004, în sumă de 37.717 miliarde de lei, 90%, adică peste 1 miliarde de dolari, nu se iau în considerare la diminuarea deficitului public, deşi această sumă se va cheltui efectiv. Aceasta, pentru că dimensiunea deficitului bugetar, prin proiecţie, nu exprimă efortul real de finanţare a economiei naţionale prin îndatorarea publică externă.

În fapt, deficitul real al bugetului general consolidat pentru anul 2004 este de peste 98.000 de miliarde de lei, adică, 2,7 miliarde de dolari, faţă de deficitul acreditat, de numai 1,75 miliarde de dolari. Rezultă în mod indubitabil că deficitul efectiv cu care se va încheia execuţia bugetară a anului 2004 este de 4,6% din produsul intern brut, adică, cu 50% mai mare decât cel angajat cu Uniunea Europeană şi marea finanţă internaţională.

2. În al doilea rând, în proiectul bugetului de stat pentru anul 2004, deşi se prevede că fonduri importante provenite din privatizarea economiei naţionale vor fi utilizate pentru diminuarea datoriei publice, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 111/24 octombrie 2003, la art. 1, se prevede: "Veniturile încasate de către toate instituţiile implicate în procesul de privatizare din vânzarea acţiunilor deţinute la unele societăţi comerciale cu capital de stat şi din dividende, rămase după deducerea cheltuielilor prevăzute în bugetele acestor instituţii şi efectuate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se utilizează pe destinaţiile prevăzute prin hotărâre a Guvernului". Adică, în loc să fie supuse aprobării Parlamentului, venituri de peste 3,3 miliarde de dolari, provenite din vânzarea avuţiei naţionale: BCR, Petrom, Oltchim, distribuţia de gaze, întreprinderile din industria de apărare şi altele, printr-un temei de drept creat abuziv, vor fi la dispoziţia Puterii, eludând controlul parlamentar asupra unor resurse publice importante.

Solicităm, în acest cadru, Guvernului să retragă această ordonanţă de urgenţă anticonstituţională, iar destinaţia veniturilor provenite din vânzarea acţiunilor deţinute de stat să fie supusă aprobării Parlamentului.

Privatizarea şi restructurarea întreprinderilor de stat în regim accelerat, cu pistolul la tâmplă, au complicat şi mai mult funcţionalitatea economiei româneşti. Probleme sociale, cu sute de mii de oameni în şomaj, peste 200 de societăţi comerciale privatizate superficial, care s-au reîntors în portofoliul APAPS, facilităţi exorbitante, aşa-zise "ajutoare de stat", acordate clientelar din banul public, au denaturat profund alocarea veniturilor bugetare şi au viciat mediul de afaceri.

Prin politica de monopol, impusă fără jenă de noii proprietari, produsele vândute în România sunt mult mai scumpe, afectând semnificativ revigorarea economiei reale. Cimentul se vinde consumatorilor interni cu 80 de dolari tona şi se expertă cu doar 24; tabla groasă de la ISPAT Sidex s-a vândut agenţilor economici din România cu 430-450 de dolari tona, în timp ce preţurile la export au fost chiar sub preţurile de cost, mai reduse cu circa 80-100 de dolari.

Iată un tablou dezolant al economiei româneşti, care arată incompetenţă şi induce convingerea că ţara nu are stăpân în administrarea avuţiei naţionale.

3. Cheltuielile pentru asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii sociale se prevăd în cuantum de 231.541 de miliarde de lei, respectiv, 10,8% din produsul intern brut. Dând la o parte poleiala cu care se încearcă să se decoreze aşa-zisa "generozitate", în anul electoral 2004 constatăm următoarele realităţi: cea mai mare parte a resurselor prin care se finanţează efectiv asistenţa socială a populaţiei - 154.944 de miliarde de lei, respectiv, aproape 75% din totalul prevăzut, provine din contribuţii ale angajaţilor şi angajatorilor, deci, fonduri private, ceea ce dovedeşte că grija Partidului Social Democrat, - în replică faţă de ce spunea domnul Doru Bădulescu - pentru nevoile populaţiei nu are suport real, fiind pură demagogie.

Din execuţia bugetelor prezentate Parlamentului, alocările efective din banii publici pentru componenta socială sunt de numai 52.171 de miliarde de lei, reprezentând doar 2,43% din produsul intern brut, nu aşa cum se clamează, că ar fi vorba de 10,8%.

În nici unul din documentele prezentate Parlamentului nu se consemnează explicit că o bună parte a resurselor financiare destinată componentei sociale se asigură prin creşterea datoriei publice, care, pe ansamblu, va ajunge în anul 2004 la incredibila sumă de 20,1 miliarde de dolari, sumă pentru care, în anul de referinţă, serviciul datoriei va fi de aproape 2,2 miliarde de dolari.

4. În al patrulea rând, Partidul România Mare nu poate valida managementul defectuos practicat de Guvern, oglindit ca finalitate în blocajul economic care a devenit atotcuprinzător în economia naţională şi care se regăseşte într-un volum fără precedent de arierate fiscale şi cvasifiscale, mai ales că subiectul multor ordonanţe de urgenţă în domeniu îl constituie intervenţii de favorizare a unor segmente din sectorul privat penetrate politic de Partidul Social Democrat. Blocajul economic, care a ajuns la aproape 50% din produsul intern brut - circa 30 de miliarde de dolari -, din care peste jumătate se regăseşte în sectorul privat - aş cita aici, cu voia dumneavoastră: Tutunul Românesc, ISPAT Sidex, Rafo Oneşti, Petromidia şi multe altele -, relevă un fapt fără echivoc, că aşa-zisa "creştere economică" ce se clamează din anul 2001 încoace este neeficace economic şi social şi, implicit, inutilă, imediat ce se înţelege că jumătate din economia reală este nefuncţională.

Creşterea produsului intern brut nu consemnează decât faptul că valoarea însumată a bunurilor şi serviciilor a crescut. Aceasta nu înseamnă câtuşi de puţin că în România creşterea volumului bunurilor şi serviciilor în economia reală este însoţită de eficienţă economică, de creşterea calităţii şi de înglobarea unei cantităţi sporite de valoare adăugată.

Dincolo de rata inflaţiei, valoarea bunurilor şi serviciilor din România creşte, pur şi simplu, pentru că înregistrează sedimentat creşterea datoriei publice, cu ajutorul căreia aceste bunuri şi servicii sunt realizate. Ca să nu mai spunem nimic despre faptul că între valoarea realizată la producător şi valoarea de piaţă a produselor româneşti există mereu o diferenţă în minus.

Nici unul dintre indicatorii de performanţă ai creşterii economice nu vine să susţină teza pe care este fundamentat bugetul, respectiv faptul că economia românească s-ar dezvolta: nici volumul investiţiilor directe, nici dinamica soldului balanţei comerciale - adică, relaţia valorică import-export -, nici rata de înnoire tehnologică, nici măcar nivelul ocupării forţei de muncă, toate în scădere pronunţată de la un an la altul. Realitatea se încăpăţânează să contrazică triumfalismul guvernamental: economia românească este în recesiune, o recesiune strunită, pentru a nu da în clocot, cu instrumente paraeconomice.

Exemplul de referinţă îl constituie limitarea inflaţiei şi scăderea ratei dobânzii prin politicile monetare de stabilizare a mediului economic şi financiar-bancar promovate de Banca Naţională, politici al căror cost s-a materializat în deficitul din operaţiuni pe care Banca Naţională a României l-a înregistrat din anul 2001 încoace şi care s-a cifrat, la nivelul anului 2000, la aproape 10.600 de miliarde de lei, costurile pentru menţinerea sub control a inflaţiei.

Un factor de primă mărime în creşterea blocajelor financiare şi a datoriei publice a României îl constituie şi activitatea de comerţ exterior. În perioada 2001-2004, soldul negativ cumulat al balanţei comerciale, care reiese din documentele bugetare ale Ministerului Finanţelor şi din Raportul Guvernului la proiectul de buget pe anul 2004 însumează 18,6 miliarde de euro sau 20,7 miliarde de dolari, ceea ce arată că pe toată această perioadă: 2001-2004, România a fost obligată să supravieţuiască blocajului economic generalizat prin creşterea masivă a importurilor, periclitând astfel grav capacitatea de dezvoltare viitoare a ţării.

În acest context, trebuie subliniat şi aportul nefast al politicii promovate în domeniul cursului de schimb. Devalorizarea leului în perioada 2001-2004 este proiectată la niveluri care nu susţin nici exporturile, nici nevoile de importuri ale economiei naţionale. În termenii cursului de schimb, dolarul s-a scumpit, în medie, în această perioadă, cu aproape 70%, iar moneda euro şi-a dublat valoarea în lei. Cum coşul de valute prin care se gestionează cursul de schimb este format din 40% dolari şi 60% euro, rezultă că în perioada menţionată leul s-a devalorizat faţă de coşul valutar de referinţă cu 88%. Sau, cu alte cuvinte, că, faţă de anul 2000, importurile s-au scumpit în lei cu aproape sută la sută, iar exporturile nu mai susţin economia naţională, în termeni valutar-comparabili, decât în proporţie de 50%, faţă de anul 2000; arieratele către buget, în fapt, datorii băneşti restante, tind la fabuloasa sumă de 6 miliarde de dolari, din care numai Petromidia înregistrează 610 miliarde de dolari.

Conceptul periculos de soluţionare a blocajului economic prin paleative, ajutoare de stat, subvenţii şi inginerii financiare, toate cu vocaţie politică, impuse inclusiv prin Legea bugetului de stat, la art. 18 până la art. 22 din bugetul de stat prezentat, nu este altceva decât o formă mascată de a ascunde realitatea. Astfel, se demonstrează de ce aşa-zisa "creştere economică" nu se regăseşte în îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării şi a nivelului de trai al populaţiei.

5. Realităţile triste pe care le trăieşte populaţia României sunt cuantificate şi de analiştii şi experţii Comisiei Europene, care, în recentul raport de ţară, arată: "Ca urmare a perpetuării sporului natural negativ, populaţia României a scăzut faţă de anul 2000 cu aproape 1 milion de persoane. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în anul 2002, când populaţia ţării s-a diminuat pe cale naturală cu 613 mii de persoane."

Se mai arată în raport: "Deşi populaţia ţării s-a împuţinat de la un an la altul, consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a redus constant, astfel că, faţă de anul 2000, în anul 2003, procentul din produsul intern brut alocat pentru consumul final al gospodăriilor s-a micşorat cu 5%, ceea ce reprezintă o reducere semnificativă a puterii de cumpărare a populaţiei, cu 4,3 miliarde de dolari".

Şi apoi: "Declinul ocupării salariale în România s-a adâncit şi, contrar promisiunilor angajate de Guvern, conform cărora populaţia salarială va creşte cu 1 milion, în anul 2003, numărul salariaţilor este mai mic faţă de anul 2000 cu 5,9%, adică cu aproape 3 mii de persoane".

Şi se mai arată în raport: "Practic, din anul 1996, nu s-a înregistrat nici o schimbare în bunăstarea populaţiei, ci dimpotrivă, astfel că puterea sa de cumpărare reprezintă doar 25% din cea a Uniunii Europene".

Doamnelor şi domnilor,

Argumentele prezentate sunt certe. Dincolo de faptul că sunt cutremurătoare, ele permit o evaluare corectă a situaţiei de fapt şi obligă la acţiuni conjugate, oneste şi de bună-credinţă.

Considerăm că responsabilitatea Partidului România Mare faţă de ţară şi naţiune, precum şi faţă de electorat impune sancţionarea bugetelor prezentate cu un vot responsabil, solicitând ferm Guvernului să reconstruiască dispoziţiile bugetare pentru anul 2004, ţinând seamă şi de criticile şi recomandările pe care le consemnează Comisia Europeană în recentul raport de ţară şi de starea precară a populaţiei, ce reiese din raportul Băncii Mondiale privind sărăcia în România. Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare nu îşi pot asuma construcţia bugetară propusă pentru anul 2004 şi vor vota împotrivă.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare mai au la dispoziţie 12 minute.

Permiteţi-mi să dau cuvântul, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, domnului deputat Alexandru Mocanu.

Domnul Alexandru Mocanu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Raportul de ţară al României pe 2003 a fost calificat de dumneavoastră, domnule prim-ministru, ca fiind "o analiză corectă a României anului 2003". Nu insist pe formularea privind statutul de economie funcţională de piaţă, pentru care distinşii comisari s-au străduit să stâlcească limba engleză, astfel încât, oricum s-ar traduce, să nu răsucească şi mai mult cuţitul în rana românilor.

Să fie însă foarte clar, din respect pentru cetăţenii României, şi nu din grija de a proteja Guvernul, fraza respectivă a fost atât de alambicat formulată. Şi încă ceva, această formulare absolut neuzuală demonstrează că oficialii europeni nu au avut încredere în promisiunile guvernanţilor, că în 2004, an electoral, procesele de reformă vor continua, după ce s-ar fi acordat în mod explicit şi necondiţionat acel statut.

N-am să insist asupra aprecierilor pozitive ale raportului, pentru că, după mulţi ani când acestea au fost mai degrabă modeste, astăzi, adunându-se şi privite ca un tot, sunt mai vizibile şi, în mod firesc, ele au fost evidenţiate. În schimb, aspectele negative din raport, în opinia noastră, ar fi trebuit să conducă la demisia ori demiterea miniştrilor responsabili şi, totodată, la restructurarea de substanţă a Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004.

Dacă în ce priveşte demisia, aceasta poate depinde la un moment dat şi de unele însuşiri morale şi care, vorba aceea: "Cine are, are; cine n-are, n-are!", în ce priveşte restructurarea de substanţă a Proiectului Legii bugetului pe anul 2004, am constatat că dumneavoastră una spuneţi la televizor, cum că "raportul este o analiză corectă", şi alta faceţi prin reprezentanţii dumneavoastră în Parlament, unde, demni urmaşi ai lui Caţavencu, au acţionat conform zicerii: "Să se revizuiască, primim, dar să nu se schimbe nimic!"

Într-o asemenea situaţie, un Guvern responsabil ar fi trebuit să retragă imediat proiectul de lege din Parlament şi să-l refacă astfel încât să răspundă exigenţelor Comisiei Europene. Dacă nici atunci când raportul vorbeşte clar despre eşecul politicii de reformă, Guvernul României nu întreprinde nimic concret, cu toate că recunoaşte că raportul este o analiză corectă, atunci ce pretenţii să mai avem de la reprezentanţii Uniunii Europene să înţeleagă ei anumite lucruri ori fenomene cu mult mai complicate care s-au întâmplat ori care se întâmplă în România.

Câteva observaţii punctuale la precizările din raport. Raportul arată că, pe primele 8 luni ale anului 2003, preţurile bunurilor alimentare au crescut mai mult decât cele ale mărfurilor nealimentare, respectiv a serviciilor. Ce va să spună asta? Poate că v-a scăpat, dar asta indică o reducere a nivelului de trai pentru persoanele cu venituri mici, în mod deosebit, care cheltuiesc cea mai mare parte din venituri pentru produsele alimentare.

Cu privire la creşterea impozitului pe profit aferent veniturilor din export, atenţionăm că, deşi este o măsură de aliniere la acquis-ul comunitar, aceasta a condus deja, pe semestrul I al acestui an, la un aport p.i.b. negativ al exportului net la creşterea reală a p.i.b. cu 3,2 puncte procentuale, de la 1,6 la minus 1,6. Dublarea acestui impozit în 2004 faţă de 2003, respectiv de la 12,5% la 25%, cât este standardul la nivel european, va conduce şi în 2004, mai mult ca sigur, la o contribuţie de asemenea negativă a exportului net la creşterea reală a p.i.b.

Propunerea noastră este ca, în cadrul negocierii capitolului de resort cu Comisia Europeană să insistăm şi să solicităm o perioadă mai mare de tranziţie în materia alinierii legislaţiei noastră la acquis-ul comunitar privind impozitul pe profitul realizat din export. Aceeaşi propunere o facem şi în ceea ce priveşte problema creşterii accizelor.

Doamnelor şi domnilor,

Pentru prima dată din 1990 încoace, ponderea cheltuielilor bugetare cu subvenţiile şi transferurile atinge nivelul de 47,3% din totalul cheltuielilor. Dacă scădem, din acestea, pe cele cu dobânzile aferente datoriei publice şi rambursările de credite, atunci procentul subvenţiilor şi transferurilor ajunge la 62%. Concluzia: filozofia creşterii sprijinului bugetar către diverse categorii socio-profesionale urmăreşte creşterea numărului de beneficiari. Cel mai grăitor exemplu este la Ministerul Agriculturii, unde sprijinul acordat în 2003, de 8.300 de miliarde, se dublează în 2004 la 16.000 de miliarde, iar din 2005 revine la 7.200 de miliarde, adică sub nivelul anului 2003.

Trebuie să înţelegem că Guvernul Năstase a hotărât deja ca ajutoarele electorale din 2004 să nu se mai repete şi în anii următori. La fel se întâmplă şi cu ajutoarele pentru încălzire ori cu cele pentru familiile cu mai mulţi copii. Astfel, grija pentru protecţia socială a celor în nevoi se transformă în irosire de resurse care se cifrează în total la circa 1,5 miliarde Euro. Aceasta arată că bugetul pentru 2004 încetează, de fapt, a fi un buget al administraţiei de stat şi se transformă într-un buget exclusiv electoral.

Raportul dezvăluie tendinţa Guvernului de a crea o societate de întreţinuţi, prin majorarea substanţială a numărului ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor, de la 420.000 de familii la aproape 1 milion. Aceasta arată nu numai apucăturile de a utiliza instituţia politicii bugetare în scopuri de partid, dar şi faptul că PSD recunoaşte că circa 3 milioane de cetăţeni nu dispun astăzi de banii necesari pentru a-şi achita măcar obligaţiile de plată ale agentului termic. Raportul arată şi un grad ridicat de încordare a încasării veniturilor bugetare, în primul rând fiscale, datorită incapacităţii Guvernului de a colecta integral şi la timp aceste obligaţii.

Dacă luăm în calcul o reducere a gradului de colectare a obligaţiilor bugetare fiscale cu numai 10%, în această situaţie, deficitul bugetului general consolidat în p.i.b. va creşte la 6%. Neîncasarea obligaţiilor bugetare va conduce la contractarea de datorie publică internă pentru finanţarea deficitului contului curent al trezoreriei publice, fapt ce va conduce la sporirea cheltuielilor cu dobânzile pentru rambursarea acestei datorii. Consecinţa va fi şi o presiune în direcţia decapitalizării sistemului bancar, deoarece rata dobânzii la titlurile de stat va trebui să fie superioară ratelor pasive ale dobânzilor bancare. În acest sens, iată, Ministerul Finanţelor nu a proiectat nici un program de îmbunătăţire a capacităţii administrative de creştere a gradului de colectare a veniturilor publice, deşi ultimele trei rapoarte de ţară ale Comisiei Europene indică o mare problemă în această materie.

În concluzie, Grupul Partidului Democrat din Camera Deputaţilor nu poate vota un buget care nu garantează românilor un trai mai bun, în schimb asigură avantaje liderilor PSD şi clientelei. Grupul PD nu poate vota un buget ce iroseşte resursele care însumează, aşa cum spuneam, 1,5 miliarde de Euro. Grupul PD nu poate vota un buget care nu ţine cont de interesul naţional, ci numai de interesele electorale ale PSD din 2004. Faptul că, de 10 zile, lansaţi, în fiecare zi, altă variantă privind calendarul electoral din 2004 demonstrează cu prisosinţă că interesul naţional nu este prioritatea dumneavoastră în următorul an.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PD; rumoare în Grupul PSD)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupurile Partidului Democrat mai au la dispoziţie 7 minute.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal are cuvântul domnul deputat Gheorghe Eugen Nicolaescu.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Grupurile parlamentare ale PNL s-au aplecat cu maximă responsabilitate asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004 şi au încercat să propun corecţii care să amelioreze gravele dezechilibre, inconsecvenţe, inconsistenţa multor prevederi bugetare, lipsa de substanţă care caracterizează o lucrare încropită. În acelaşi timp, se sesizează o abordare haotică, pe care numai pretinşii specialişti ai PSD o pot înţelege, fără ca regulile de transparenţă normală să se regăsească în modul de determinare a veniturilor şi de alocare a resurselor.

Apreciem că o lucrare elaborată după principii recunoscute, cu respectarea standardelor, cu evidenţa faptelor nu poate fi decât un document util pentru parlamentarii care au menirea să analizeze, să dezbată una din cele mai importante legi ale societăţii româneşti. În schimb, proiectul supus discuţiei parlamentarilor păcătuieşte cu aceleaşi greşeli, de 4 ani încoace, de când Guvernul PSD este responsabil cu administrarea şi gestionarea treburilor ţării. Spre deosebire de anii anteriori, când am crezut cu sinceritate că propunerile fundamentate, însoţite de proiecte de acte normative vor constitui un prilej serios de dezbateri, pe bază de argumente, şi nu pe atacuri la persoană, jigniri, anul acesta am preferat să nu mai stârnim aroganţa pesedistă şi să propunem amendamente punctuale.

Cu toate acestea, am considerat că este de datoria noastră şi că nu poate fi ignorată situaţia deosebit de gravă din sectorul de pensii, drept pentru care am propus Guvernului ca toate veniturile din privatizare să constituie un fond necesar reformei sistemului de pensii, tranziţiei de la sistemul public la cel privat.

În timpul discuţiei pe marginea bugetului, am fost surprinşi că Guvernul tocmai publica o nouă ordonanţă de urgenţă, prin care toate aceste venituri le scotea din bugetul de stat aprobat de Parlament şi le direcţiona către el însuşi, destinaţiile acestor fonduri urmând a se stabili în funcţie de necesităţile Guvernului. Este o altă mostră de nesinceritate şi de utilizare abuzivă a prevederilor constituţionale de către un Guvern care nu a dorit să discute cu opoziţia, anul acesta renunţând şi la parada de democraţie folosită în anii precedenţi, când eram informaţi, înainte de depunerea proiectului de buget la Parlament.

Am sesizat nerespectarea separaţiei puterilor în stat, am încercat să prevenim încă o trecere a tăvălugului totalitar peste autonomia Parlamentului, dar maşina de vot a coaliţiei guvernamentale a funcţionat iar, strivind orice urmă de demnitate a Parlamentului în faţa Executivului. De fiecare dată, am primit răspunsuri dure, atitudini neprincipiale, iar lipsa de respect faţă de opoziţie a devenit politică de partid şi de stat.

Acest proiect de buget are o caracteristică generală de suficienţă a Guvernului şi care poate fi rezumată în următoarele puncte: 1) alocările bugetare trebuie privite ca daruri pe care Guvernul le face unora sau altora dintre categoriile de cetăţeni pentru a vota PSD-ul, uitându-se că fondurile publice sunt ale cetăţenilor, şi nu ale Guvernului; 2) cheltuieli importante sunt prevăzute pentru o creştere economică, pe acumularea de capital fix, reducându-se substanţial consumul; acest lucru înseamnă că cetăţenii vor consuma mai puţin în 2004 decât în 2003, deci viaţa lor se va înrăutăţi; 3) menţinerea prosperităţii clientelei politice prin atribuirea unor fonduri uriaşe pentru lucrările de investiţie care nu se vor termina pe termen scurt, dar aducătoare de profit economic şi politic imediat; 4) perpetuarea discrepanţelor dintre ordonatorii principali de credite, unii fiind trataţi cu îngăduinţă, iar alţii cu rea voinţă (a se vedea fondurile mici alocate Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii); 5) fonduri repartizate după interes electoral, numai pentru anul 2004, pentru proiecţiile anului 2005, acestea dispărând ca prin minune, aşa cum este cazul subvenţiilor pentru agricultură; 6) continuarea subfinanţării unor sectoare în care criza este cronică şi agravată, cum este cazul sănătăţii, învăţământului, cercetării, culturii şi cultelor; 7) inexistenţa unor prevederi care să grăbească primirea statutului de economie de piaţă funcţională, ci, dimpotrivă, acceptarea indisciplinei financiare, a anulării regulilor privind concurenţa şi competiţia libere, neîngrădite.

În concluzie, Grupurile parlamentare ale PNL nu vor vota proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2004, pentru că nu se va asigura o creştere a nivelului de trai al poporului român, nu se va face o reformă reală, care să pregătească România pentru integrarea europeană şi pentru că bugetul anului viitor va deservi, în exclusivitate, scopul electoral al PSD.

Mulţumesc. (Aplauze în Grupul PNL)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal mai au la dispoziţie 6 minute.

Dau cuvântul, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, domnului deputat Winkler Iuliu.

Domnul Iuliu Winkler:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri, deputaţi şi senatori,

Proiectul Legii bugetului de stat întocmit de Guvern şi înaintat spre dezbatere Parlamentului României este însoţit de un document intitulat "Raport privind situaţia macroeconomică pentru anul 2004 şi proiecţia acesteia pe anii 2005 - 2007". Găsim, în acest document, obiectivele fundamentale ale politicii economice guvernamentale, şi anume creşterea reală şi durabilă a p.i.b., accelerarea reformei structurale a economiei, consolidarea economiei de piaţă funcţionale compatibile cu principiile, normele şi mecanismele, instituţiile şi politicile Uniunii Europene, care să asigure condiţiile pentru aderarea României, îmbunătăţirea semnificativă şi generalizată a standardului de viaţă a cetăţenilor României. Toate aceste obiective se pot regăsi şi în programul Uniunii Democrate Maghiare din România, după cum ele sunt incluse, cu siguranţă, în programele tuturor formaţiunilor politice parlamentare. De aceea cred că obiectul prezentei dezbateri este, de fapt, acela de a stabili dacă proiectul de buget pe anul 2004, în forma rezultată din dezbaterile comisiilor de specialitate, este sau nu în măsură să asigure instrumentele necesare atingerii obiectivelor enunţate.

Înainte de toate, se impun câteva consideraţii asupra contextului general în care se desfăşoară dezbaterea parlamentară a proiectului de buget, context marcat de recenta finalizare, în premieră, a Acordului stand-by cu Fondul Monetar Internaţional, de continuare a negocierii cu reprezentanţii FMI în vederea elaborării noilor aranjamente cu acest important organism internaţional, precum şi de publicare a Raportului de ţară al Comisiei Europene.

Pentru o evaluare corectă a momentului, ar fi util să rememorăm traiectoria economiei româneşti în ultimii trei ani, cu referire la câţiva indicatori esenţiali, luând ca punct de plecare anul 2000, caracterizat printr-o creştere economică de 1,8 procente, rata anuală a inflaţiei de 45,7%. Anul 2001 a marcat un ritm important al creşterii economice, de peste 5 procente faţă de anul precedent, concomitent cu atingerea unui nivel mediu al inflaţiei de 34,5 procente, potrivit datelor furnizate de către BNR. Anul 2002 consemnează, pentru întâia oară, surclasarea proprietăţii de stat în economie de către proprietatea privată, care atinge nivelul de 54,8 procente şi prezintă o contribuţie de 66% la formarea p.i.b., în condiţiile realizării unei creşteri de 4,4% a p.i.b. şi a continuării dezinflaţiei prin atingerea unei rate anuale de 19,5 procente.

În fine, proiecţiile principalilor indicatori pentru anul 2003, comunicate de către Guvern şi susţinute de către analiştii Fondului Monetar Internaţional, indică posibilitatea realizării unei creşteri anuale a p.i.b. de 4,8 procente, faţă de 5,2% prognozat, şi atingerii ţintei prognozate pentru rata anuală a inflaţiei la nivelul de 14 procente, în condiţiile unui deficit bugetar prognozat de 7,2% din valoarea p.i.b.

Fără îndoială că nu se poate încheia acest rezumat fără a evidenţia aspectele economice negative foarte grave ale perioadei, cum ar fi: amânarea reformelor structurale profunde în sectorul energetic, al mineritului şi al transporturilor, nivelul excesiv al arieratelor din economie, pericolul transferului acestora în sistemul bancar, majorarea continuă a arieratelor generate de către sectorul privat, problema dezechilibrului şi crizei sistemului de pensii cu cea a birocraţiei excesive şi a corupţiei care afectează mediul de afaceri.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

În acest context general, UDMR a abordat problema elaborării Legii bugetului de stat pentru anul 2004 ca o prioritate în actuala sesiune parlamentară, privind bugetul de stat atât ca instrument important al politicii economice de macrostabilizare şi continuare a reformelor structurale, cât şi ca instrument cu impact major asupra vieţii colectivităţilor locale şi a evoluţiei nivelului de trai al cetăţenilor.

Aplicând prevederile incluse în Protocolul de colaborare cu partidul de guvernământ, ne-am implicat în procesul de elaborare a proiectului de buget încă din faza de pregătire a acestuia, formulând un set de propuneri bazat pe o largă consultare a structurilor formate din aleşii locali ai Uniunii. Corecta apreciere a importanţei pe care bugetul o capătă în cursul procesului de execuţie la nivelul colectivităţilor locale rezultă şi din faptul că în pachetul de propuneri, UDMR este centrată pe problematica bugetelor locale, cu scopul îmbunătăţirii sistemului de asigurare a surselor de finanţare ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Înainte de a intra în prezentarea concepţiei noastre, este necesară o precizare legată de o evoluţie conceptuală deosebit de importantă, având ca rezultat crearea premiselor stabilităţii legislative în domeniul financiar fiscal.

Odată cu evoluţia către un cadru legal unitar în domeniul amintit, creat prin adoptarea Legii nr.500/2002 privind finanţele publice şi prin finalizarea dezbaterii şi adoptarea Legii privind finanţele publice locale, actuala Ordonanţă de urgenţă nr.45/2003, precum şi a Codului fiscal, va trebui eliminată uzanţa modificărilor aduse legislaţiei financiar-fiscale, prin legea bugetară anuală. Cu tot sprijinul acordat aplicării acestui principiu, UDMR constată, totuşi, imperfecţiunile şi deficienţele actualului cadru legal, care va trebui supus corecţiilor legislative. Ne referim, aici, la materializarea legislativă a propunerii legate de posibilitatea contribuabililor persoane fizice de a da un procent de 1% din impozitul pe venitul global datorat în favoarea unor beneficiari persoane juridice nonprofit cu activităţi relevante în cultură, ştiinţă, educaţie, sport, protecţie socială sau a cultelor religioase, cu varianta posibilă de a institui, prin prevederile noului Cod fiscal, un sistem al deductibilităţilor care să reglementeze acest proces.

Ne referim, de asemenea, la unele prevederi ale O.U.G. nr.45/2003 privind finanţele publice locale, care duc la diminuarea drastică a veniturilor consiliilor judeţene, precum şi la dispoziţiile Legii nr.500/2002, care nu permit virări de sume între subcapitolele bugetare în primele două trimestre ale anului financiar, dispoziţii al căror conţinut se impune a fi reanalizat.

Revenind la aspectele semnalate cu ocazia consultărilor organizate cu reprezentanţii aleşilor locali ai UDMR, vă supun atenţiei trei grupe de probleme, şi anume: necesitatea continuării procesului de descentralizare fiscală, în vederea asigurării finanţării bugetelor locale, necesitatea asigurării echităţii în profil regional şi judeţean a finanţării programelor de investiţii în infrastructură şi necesitatea imperioasă a creşterii capacităţii administrative de absorbţie a fondurilor asigurate de către Uniunea Europeană, în cadrul programelor de preaderare.

Ne reafirmăm sprijinul pentru continuarea procesului descentralizării serviciilor publice şi a consolidării autonomiei locale, proces care trebuie susţinut de o amplă şi radicală reformă şi descentralizare fiscală. Creşterea preliminată a veniturilor totale a bugetelor locale în 2004, faţă de anul curent, este de 18,7 procente, evoluţie pozitivă, dar insuficientă.

Intrând în analiza structurii veniturilor totale, constatăm că veniturile proprii reprezintă mai puţin de jumătate din total venituri, finanţarea prin sume defalcate implicând menţinerea dependenţei birocratice de mecanismele de redistribuţie centralizată. Se impune continuarea asigurării de noi resurse financiare, inclusiv pe cale legislativă, pentru majorarea veniturilor proprii ale bugetelor locale, în concordanţă cu necesitatea îndeplinirii sarcinilor descentralizate la nivelul acestora.

Referitor la asigurarea echităţii în profil regional şi judeţean a finanţării programelor de investiţii în infrastructură, UDMR susţine principiul solidarităţii manifestat în redistribuirea resurselor, coroborat însă cu principiul echităţii regionale. Susţinem, în continuare, ca structura pe judeţe a programelor multianuale de investiţii să fie prezentată cu ocazia dezbaterii parlamentare, ca anexă a fişelor programelor, asigurând astfel un real control parlamentar asupra alocărilor bugetare.

La nivelul programului de dezvoltare a infrastructurii rutiere, reafirmăm necesitatea elaborării unei soluţii care să permită demararea construcţiei autostrăzii Braşov - Tg.Mureş - Cluj - Oradea şi salutăm cele mai recente măsuri guvernamentale întreprinse în acest sens. În urmă cu un an, la 7 noiembrie 2002, afirmam, de la această tribună, că principala provocare pentru România anului 2003 va fi atragerea în întregime a fondurilor comunitare puse la dispoziţie şi utilizarea acestora conform criteriilor şi destinaţiilor specifice.

Fără a avea date relevante asupra subiectului, dar analizând evoluţiile din domeniu, se poate constata necesitatea imperioasă a îmbunătăţirii performanţelor administrative şi organizatorice de absorbţie şi utilizare corectă a fondurilor de preaderare, în condiţiile în care memorandumurile încheiate ridică suma fondurilor aflate la dispoziţia României, de la aproape 900 milioane Euro, în 2003, la mult peste 1 miliard de Euro aferent anului 2004.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Revenind la nivelul macroeconomic, trebuie reafirmat sprijinul pe care Uniunea Democrată Maghiară din România îl acordă înfăptuirii acelor măsuri care vor duce la atingerea predicţiilor pe care se bazează construcţia proiectului de buget pe anul 2004, şi anume continuarea procesului dezinflaţionist, prin atingerea ratei anuale de o singură cifră, concomitent cu asigurarea unei creşteri economice de peste 5 procente, în condiţiile menţinerii deficitului bugetar sub 3% din p.i.b.

Principalele măsuri au fost evidenţiate şi cu ocazia dezbaterilor din Comisiile de buget, finanţe şi bănci, şi anume: o politică salarială moderată în sectorul public, limitarea creşterilor salariale în sectorul companiilor naţionale, menţinerea deficitului bugetar guvernamental în limita a 3 procente din p.i.b., în corelaţie cu deficitul contului curent, implementarea, în mod consecvent, a unei politici monetare austere, controlul şi reducerea arieratelor, evitarea creşterilor salariale în necorelare cu evoluţiile în domeniul productivităţii muncii.

UDMR sprijină, de asemenea, continuarea fermă a reformelor structurale în economie, reducerea birocraţiei şi revitalizarea mediului de afaceri, privatizarea şi eliminarea găurilor negre din economie, asigurarea, în continuare, a coerenţei politicilor care să ducă la majorarea investiţiilor străine directe. Ne exprimăm convingerea necesităţii susţinerii tuturor acestor direcţii de acţiune, în condiţiile specifice previzibile ale anului electoral 2004.

Doamnelor şi domnilor, distinşi colegi,

Uniunea Democrată Maghiară din România a inclus Proiectul Legii bugetului de stat printre priorităţile legislative ale actualei sesiuni parlamentare, a parcurs un proces de consultare a aleşilor locali, a preluat propunerile autorităţilor publice locale, a susţinut un consistent dialog cu reprezentanţii Executivului în privinţa propunerilor înaintate, a formulat, de asemenea, numeroase amendamente în procesul dezbaterilor din comisiile parlamentare.

Luând act de unele rezultate pozitive ale dialogului, de sprijinul acordat unor amendamente, susţinând în continuare aceste propuneri care vor trebui materializate de către Guvern sau în procesul de legiferare, Grupurile parlamentare ale Uniunii au hotărât să sprijine, prin votul lor, adoptarea Legii bugetului de stat şi Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Sali Negiat, din partea Grupului parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

Domnul Sali Negiat:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Legi fundamentale, Legea bugetului de stat şi Legea asigurărilor sociale de stat reprezintă capacitatea şi posibilităţile aferente pentru realizarea unei guvernări optime, de păstrare a echilibrelor macroeconomice ale unei ţări.

Intrarea în dezbaterea plenului celor două Camere reunite a proiectului celor două legi, a bugetului de stat şi a asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, la această dată, este o stare de normalitate instaurată în ultimii ani, benefică pentru ţară, care este un indicator concret al stabilizării macroeconomice a ţării, condiţie obligatorie pentru crearea premiselor aderării României la structurile euroatlantice ale NATO şi ale Uniunii Europene. O realitate general acceptată este a nivelului de dezvoltare a economiei, nivel care se găseşte actualmente la o cotă care nemulţumeşte majoritatea cetăţenilor ţării noastre şi care are repercusiuni directe asupra nivelului de trai al populaţiei.

Construcţia şi realizarea Proiectului bugetului de stat nu putea să nu ţină cont de aceste realităţi economice, sociale şi politice. Politica bugetară a actualei guvernări a avut câştiguri concrete în mai multe domenii esenţiale ale economiei naţionale, a dus la creşteri economice semnificative a p.i.b., creşterea investiţiilor şi a exporturilor, a scăzut inflaţia. Sistemul financiar bancar s-a consolidat şi un câştig foarte important este susţinerea, şi în continuare, a creditelor de consum care, în mod sigur, vor duce la stimularea consumurilor populaţiei, în concordanţă cu dezvoltarea aferentă a economiei şi chiar la dezvoltarea unor sectoare ale economiei naţionale.

Proiectele Legii bugetului de stat şi Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004 sunt, în bună măsură, oglinda capacităţii şi posibilităţilor ţării noastre de a-şi realiza dezvoltarea în continuare şi, desigur, este modalitatea de realizare a guvernării de către actuala putere politică aflată la conducerea ţării, care îşi asumă astfel responsabilitatea pentru amprenta social-democrată a acestor două proiecte de buget care intră astăzi în dezbatere în plenul celor două Camere reunite ale Parlamentului României.

Ca reprezentanţi ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, putem să afirmăm că necesitatea sprijinirii comunităţilor minorităţilor naţionale şi religioase rămâne o constantă a politicii României şi calea cea mai bună este sprijinul acordat Organizaţiei minorităţilor naţionale.

Considerând că Proiectul Legii bugetului de stat îndeplineşte multe din condiţiile de dezvoltare a României în continuare, Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale va sprijini adoptarea acestor proiecte. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am parcurs o primă rundă în dezbaterile generale, urmează a doua.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, ia cuvântul domnul profesor Florin Georgescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Florin Georgescu:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Întotdeauna, discutarea legii fundamentale privind alocarea resurselor publice în fiecare an generează dezbateri aprinse şi în cele mai multe cazuri profesioniste, şi noi, ar trebui să găsim metodele, căile în vederea îmbunătăţirii colectării veniturilor publice, pe de o parte, iar, pe de altă parte, pentru ierarhizarea mai bună a priorităţilor şi utilizarea cu eficienţă a banului public.

S-au făcut aici multe aprecieri negative din partea distinşilor reprezentanţi ai Opoziţiei privind construcţia şi efectele economico-sociale ale proiectului bugetului de stat pe anul 2004. Să vedem dacă ele sunt îndreptăţite sau dacă reprezintă numai rodul unui discurs politicianist, uneori cu tente demagogice sau populiste.

Ce putem reproşa unui buget care asigură creştere economică, care contribuie la reducerea inflaţiei, care respectă coordonatele programului de guvernare aprobat de Parlament la investitura Guvernului, program elaborat pe baza ofertei electorale cu care PSD a câştigat, în noiembrie 2000, încrederea populaţiei? Un buget prin care se continuă dezvoltarea realizată în ultimii 3 ani şi, prin aceasta, contribuie la reducerea decalajelor care separă România de ţările dezvoltate şi o apropie de performanţele statelor membre ale Uniunii Europene. Totodată, discutăm un buget care asigură accesul la asistenţa financiară externă, atât de la Uniunea Europeană cât şi de la instituţiile financiare internaţionale, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, alte bănci de dezvoltare regională, precum şi de pe piaţa privată de capital, tocmai ca urmare a creşterii credibilităţii României, ca efect al diminuării cotaţiei privind riscul de ţară - consecinţă directă a progreselor importante înregistrate în reforma economico-socială, instituţională în ultimii 3 ani de către Guvernul Năstase.

Este un buget, de asemenea, echitabil din punct de vedere al împărţirii sarcinii şi beneficiilor fiscale între generaţii, deoarece unui deficit al bugetului general consolidat de 3% din produsul intern brut îi corespunde un volum al investiţiilor totale din fondurile publice, în cadrul aceluiaşi buget general consolidat, de 5,4% din produsul intern brut. Deci, ceea ce noi astăzi cheltuim mai mult decât constituim sub formă de încasări, de venituri bugetare se regăseşte nu în consumul generaţiei noastre în anul 2004, ci în lucrări de investiţii care vor dăinui şi care vor fi regăsite de generaţiile următoare în bunuri şi servicii publice, mai multe şi mai bune calitativ, desigur, generaţiile următoare având şi obligaţia să plătească ratele scadente pentru creditele (şi dobânzile) din care s-au construit investiţiile pe care le realizăm în cadrul bugetului pe anul 2004.

Aşadar, bazându-ne pe aceste considerente, care demonstrează virtuţile clare ale construcţiei bugetare pe anul 2004 credem că în nici un caz nu putem accepta criticile formulate de reprezentanţii Opoziţiei în luările dumnealor de cuvânt.

Se spunea aici că bugetul pe 2004 are un caracter pur electoral prin care s-ar dori să se culeagă, în mod oportunist, afirmă opoziţia, voturile cetăţenilor anul viitor.

Noi spunem că, din contră, este un buget responsabil, prin care se respectă promisiunile din campania electorală, concretizate în programul de guvernare aprobat de Parlament în decembrie 2000. Iată ce se asuma în acel Program de guvernare, în câteva coordonate principale şi care este realitatea de pe teren, realitatea din economia şi societatea românească. Se spunea acolo să opţiunile strategice pentru perioada 2001 - 2004 sunt:

a) realizarea creşterii economice durabile şi s-a obţinut într-adevăr o creştere economică importantă, substanţială în România în ultimii 3 ani, la care se adaugă anul 2004, respectiv de 22,5%, şi anume: 5,7% creştere de produs intern brut în 2001, 4,9% în 2002, 4,8% în acest an şi 5,5% programat pentru anul următor. Aceasta, comparativ cu "performanţa" guvernării de dreapta în perioada 1997-2000, când s-a înregistrat o reducere a produsului intern brut de 9,7%.

b) consolidarea stabilităţii macroeconomice de natură să creeze credibilitate externă, sporirea investiţiilor străine şi autohtone de capital. S-a realizat şi acest obiectiv, stimaţi colegi din opoziţie, iar dovada cea mai concludentă este faptul că Fondul Monetar Internaţional a apreciat favorabil prestaţia Guvernului României, a autorităţilor noastre în general în ultimii 3 ani, fiind pentru prima oară când, după anul 1989, se duce la bun sfârşit un acord cu Fondul Monetar Internaţional căruia nu i se poate contesta calitatea de arbitru internaţional, care confirmă consistenţa şi performanţele reformei economice din fiecare ţară membră.

Astfel, în plan macroeconomic, rata inflaţiei va scădea până la finele lui 2004 de peste 4 ori, respectiv de la 40% cât era în 2000 la 9% în anul următor, creşterea economică se va ridica la 24,5%, deficitul bugetar, în timp ce în perioada guvernării anterioare, ai cărei reprezentanţi critică acest buget a fost în medie, anual, de 3,3% din p.i.b., în cadrul guvernării social-democrate este de 2,8%, deficitul contului curent respectiv suma cu care plăţile valutare ale ţării sunt mai mari decât încasările valutare ale acesteia a fost, de asemenea, mai redus în timpul guvernării PSD şi anume 4,8% din p.i.b., faţă de 5,2% media anuală în guvernarea anterioară; rata şomajului a scăzut de la 10,5% cât era în decembrie 2000 la 6,5% în prezent, iar rezervele valutare ale României, cămara valutară a ţării, au crescut de la 2,5 miliarde dolari în decembrie 2000 la peste 7 miliarde dolari în prezent, deci de aproape 3 ori.

Dacă acestea nu sunt performanţe macroeconomice consistente cu cerinţele de reformă stabilite prin standardele internaţionale, dacă Fondul Monetar Internaţional nu este instituţia credibilă care să confirme progresele economice ale unui stat atunci ne întrebăm care pot fi instanţele de evaluare şi apreciere a evoluţiilor economice dintr-o ţară?

În domeniul financiar se asuma prin Programul de guvernare că se va reduce gradul de fiscalitate şi, în fapt, acesta a scăzut de la 29,6% în 2000 la 28,6% cât este prevăzut în bugetul pe anul 2004, îndeosebi prin anularea unor contribuţii la anumite fonduri speciale cum erau: fondul pentru pensiile agricultorilor, fondul pentru persoanele cu handicap, fondul pentru învăţământ, fondul pentru sănătate, cu sublinierea că beneficiarii drepturilor legale respective continuă să le primească din bugetul de stat, fără a se impune noi contribuţii pentru asemenea destinaţii. De unde s-a realizat sursa pentru a se plăti asemenea drepturi indexate, deci cu putere de cumpărare mai mare în condiţiile în care s-a redus fiscalitatea, deci, nivelul taxării veniturilor persoanelor fizice şi juridice? tocmai din creşterea economică menţionată anterior, care este ignorată cu bună ştiinţă şi rea-credinţă de către Opoziţie, creştere care este cifrată în perioada 2001-2004 la circa 10 miliarde de dolari, sumă prin care sporeşte corespunzător avuţia naţională, faţă de pierderea de p.i.b. în valoare de 3,8 miliarde de dolari, înregistrată în perioada 1997-2000.

Totodată, nu trebuie uitat faptul că, în ultimii trei ani s-a realizat indexarea şi recorelarea substanţială a pensiilor, anul viitor se vor dubla pensiile agricultorilor, în condiţiile în care contribuţiile sociale, respectiv cele pentru fondul de pensii, pentru fondul unic de sănătate, pentru fondul de şomaj au scăzut de la un total de 61% cât era în 2000, la 49,5% cât va fi în anul 2004, deci, o reducere de 11,5 puncte procentuale. De unde, totuşi, se realizează aceste recorelări de pensii, se indexează pensiile din sistemul de stat şi se dublează cele ale agricultorilor? tot din acea creştere economică, de 22,5% menţionată mai sus, pentru că, se aplică o rată de impozitare, de taxare mai mică la o bază de impozitare mai mare, deoarece a sporit produsul intern brut ca efect al sporirii producţiei în industrie, în agricultură, transporturi, comerţ ş.a.m.d.

Ne-am mai asumat că vom sprijini întreprinderile mici şi mijlocii şi, în acest scop, s-a elaborat şi aplicat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24 din 2001 pentru microîntreprinderi, care beneficiază de un sistem de taxare foarte favorabil şi, probabil, dacă ne uităm la datele de la Registrul Comerţului vom regăsi şi foarte mulţi parlamentari şi prieteni politici ai Opoziţiei care beneficiază de binefacerile acestei ordonanţe. PSD a spus că se vor acorda deduceri noi la calcularea impozitului pe venitul global şi, iată, în acest an se acordă deduceri de 20% din valoarea materialelor folosite pentru modernizarea locuinţelor, iar din 2004 se vor aplica deduceri importante, concretizate prin Codul fiscal pe care-l vom aproba împreună în zilele următoare, pentru dobânzile la creditele ipotecare destinate construcţiei de locuinţe, pentru pensiile ocupaţionale, asigurările private de sănătate şi pentru reabilitarea locuinţelor într-o sumă globală de 15 milioane lei anual.

Iată, acestea sunt alte promisiuni electorale îndeplinite prin politica fiscală a Guvernului Năstase.

De asemenea, ne-am angajat că se va introduce, într-o manieră social-democrată, un sistem progresiv de impunere a locuinţelor şi s-a realizat acest lucru. Astfel, cei care au o singură casă plătesc mai puţin comparativ cu perioada 1997-2000, iar cei care au mai multe locuinţe plătesc sume mai mari, potrivit principiului social-democrat al progresivităţii impunerii fiscale.

Am promis că vom reduce cota de TVA şi, iată, începând cu anul 2004, în limitele constrângerilor bugetare, va avea loc reducerea cotei de TVA de la 19% cât s-a statuat în 1999 la 9% în cazul medicamentelor şi a serviciilor pentru turism.

în materie bugetară s-a propus prin acelaşi program de guvernare creşterea transparenţei în cheltuirea fondurilor publice şi puteţi vedea în cadrul construcţiei bugetare că alocarea fondurilor publice se efectuează pe programe, pe proiecte atât anuale, cât şi multianuale, ceea ce creează transparenţă şi deschidere pentru cunoaşterea modului cum se utilizează resursele. s-a promis că se asigură un sistem coerent de stimulare şi sprijinire a producţiei agricole şi, iată, şi prin bugetul pe anul 2004 se asigură sprijin pentru producătorii individuali, iar acest lucru va continua şi după anul 2004, cu menţiunea că este rău-voitoare acea interpretare potrivit căreia nu se va mai continua sprijinul acordat pentru micii producători în anul agricol 2004 şi în anul agricol următor, această susţinere urmând a se acorda în anul 2005 şi următorii, după cum nu sunt neglijaţi şi se acordă subvenţii pentru cei care practică agricultura pe suprafeţe mai mari, pentru producţia vegetală, pentru producţia animală, pentru irigaţii ş.a.m.d.

S-a asumat că vor fi sprijinite întreprinderile mici şi mijlocii printr-un fond de garantare a creditelor pe care acestea le contractează de la bănci. Iată, an de an, s-au alimentat cu resurse bugetare fondurile de garantare a întreprinderilor mici şi mijlocii, instituţie creată în 2001, iar prin bugetul pe care îl dezbatem astăzi sunt prevăzute 270 de miliarde lei cu această destinaţie.

Ca efect al tuturor măsurilor fiscal-bugetare menţionate anterior, nivelul de trai va creşte în medie cu 5% anual atât cât s-a promis prin Programul de guvernare astfel încât la sfârşitul celor 4 ani de guvernare social-democrată se va realiza o creştere cu peste 20% a puterii de cumpărare a salariilor şi a pensiilor comparativ cu minus de 20% înregistrat în perioada guvernării de dreapta.

Iată numai o cifră edificatoare în acest sens. Cineva din opoziţie deplângea aici situaţia sistemului de pensii, nivelul pensiilor din România, dar ar fi fost mai bine ca domnul respectiv să analizeze datele statistice şi informaţiile privind evoluţia pensiei medii din România. Dacă în 1996, pensia medie de asigurări sociale şi pentru cei cu vechime completă şi pentru cei cu vechime incompletă, deci pensia medie pe ansamblul pensionarilor din sistemul asigurărilor de stat era de 46 de dolari, ca efect al "performanţelor" guvernării de dreapta s-a ajuns în anul 2000 la 39 de dolari, pentru ca acum, ca efect al creşterii economice realizate în ultimii trei ani şi al politicilor coerente de reformă economică-socială aplicate să se ajungă în septembrie 2003 la 59 de dolari pensie medie în România. Dacă nu ar fi fost acea descreştere din perioada 1997-2000, probabil că acum am fi fost undeva la 70-75 de dolari pensie medie în România.

Desigur, îmi exprim speranţa că reprezentanţii Guvernului, domnul prim-ministru vor examina şi propunerile făcute în luările de cuvânt referitoare la modalităţile, posibilităţile de identificare a unor surse suplimentare pentru a se rezolva problema îmbunătăţirii condiţiilor de locuit, în cămine ale studenţilor din sistemul învăţământului de stat.

Acordăm în general prin acest buget, pe ansamblu, 10,8% din produsul intern brut pentru asistenţă socială, aici incluzând pensiile acordate prin sistemul de stat agricultorilor, ajutoarele, bursele, alocaţiile de sprijin, ş.a.m.d. Nu este mult faţă de costurile sociale pe care le presupune tranziţia, reforma economică în general. Dacă nu alocam aceste sume eram criticaţi că nu acordăm atenţie protecţiei sociale şi se punea accent în cuvântările opoziţiei pe problema sărăciei. Dacă alocăm sume raţionale şi realiste pentru protecţia socială, pentru a compensa costul social al reformei, suntem criticaţi că nu dăm mai mulţi bani la investiţii.

Iată că şi investiţiile sectorului neguvernamental vor creşte cu 13% în România în anul 2004, iar investiţiile din fondurile publice reprezintă 5,6% din produsul intern brut, aşa încât, spunem noi, s-a găsit un punct de echilibru, un optim pentru a se împăca şi criteriile economice şi criteriile sociale. S-a acţionat astfel pentru că noi, cei din PSD, purtăm în minte afirmaţiile lui John Fitzgerald Kennedy care spunea: "dacă o societate democratică, cu o economie de piaţă liberă nu reuşeşte să-i ajute pe cei mulţi care sunt săraci, nu va putea atunci să-i apere pe cei puţini şi bogaţi". Ar trebui ca domnii de la PNL şi PD să reflecteze la această afirmaţie a lui Kennedy, care vorbea de pe poziţiile unei ţări dezvoltate, SUA, unde săracii de acolo sunt cu mult mai bogaţi decât săracii din România.

Cu privire la amendamentele pe care le-au formulat distinşii reprezentanţi ai Opoziţiei, au recunoscut chiar antevorbitori din opoziţie că ele nu au fost de fond, de natură să modifice filosofia şi construcţia bugetară, ci amendamente punctuale, pentru redistribuirea anumitor sume între ministere şi capitole bugetare.

S-au aprobat, totuşi, din totalul amendamentelor propuse, aşa cum arăta şi domnul preşedinte Viorel Ştefan, circa 70 de amendamente, în valoare de 440 de miliarde de lei, sumă care a fost suportată din fondul de rezervă al Guvernului şi probabil, pe parcursul discuţiilor, vom mai găsi şi alte sume împreună pentru rezolvarea problemei modernizării condiţiilor de locuit în căminele universităţilor de stat.

Din cele expuse rezultă că, repet, nu este vorba de un buget electoral, ci de un buget care respectă promisiunile electorale asumate în campania electorală de către Partidul Social Democrat, reprezentanţii acestuia, conducerea partidului, Guvernul înţelegând să-şi respecte promisiunile făcute.

Un aforism francez spunea că "a promite e nobil, a te ţine de promisiune e ceva burghez". Iată, noi ne ţinem de promisiunile făcute, şi, prin acest comportament, ne apropiem numai spiritual de PNL, ai cărui reprezentanţi interbelici făceau parte din această castă a burghezilor. Pe de altă parte, Rousseau spunea că "cel mai lent în a promite este de cea mai bună credinţă a se ţine de cuvânt", iar noi am făcut acest lucru, promisiunile enunţate anterior au fost asumate după foarte multe cântăriri ale resurselor de care dispunem şi după ierarhizarea priorităţilor pentru a satisface cât mai bine nevoile de bunuri şi servicii publice ale populaţiei.

Pe de altă parte, acelaşi Rousseau spunea că "cine promite în grabă se căieşte pe îndelete".

Stimaţi colegi, aceasta a fost situaţia CDR-ului în anul 1996, a promis în grabă, a promis nefundamentat, a avut tot felul de contracte pe 200 de zile cu zeci de mii de aşa-zişi specialişti, iar promisiunile electorale nu au fost sub nici o formă respectate şi în final, electoratul i-a sancţionat pentru nerespectarea angajamentelor asumate, dându-le, aşa cum spunea Rousseau, o perioadă de 4 ani pentru căinţă. pentru că amendamentele şi criticile formulate la adresa bugetului pe 2004 se dovedesc a fi nefondate, pentru că opoziţia dovedeşte că nu dispune de soluţii reale pentru dezvoltarea economică-socială a ţării, fiind animată numai de dorinţa de polemică politică şi de acces la putere cu orice preţ. eu cred că în campania electorală de anul viitor, din compararea rezultatelor guvernării social-democrate cu guvernarea precedentă de dreapta, se va forma în conştiinţa electoratului convingerea că dânşii, nefiind în măsură să ofere soluţii şi variante concrete pentru îmbunătăţirea vieţii social-economice din România, mai merită, aşa cum spunea Rousseau, încă o perioadă de căinţă de cel puţin 4 ani de zile. (Aplauze din partea centrală şi dreapta a sălii.)

În concluzie, vă anunţ, stimaţi colegi, că Grupul parlamentar social-democrat din Camera Deputaţilor şi Senat va vota cu toată convingerea pentru acest buget care este un buget al dezvoltării, al apropierii de obiectivul integrării în Uniunea Europeană, un buget al consolidării stabilităţii macroeconomice, concomitent cu creşterea nivelului de trai al cetăţenilor.

Aş dori să fac numai câteva referiri la afirmaţiile punctuale ale colegilor care au luat cuvântul înaintea mea din Opoziţie. colegul de la PRM, domnul senator, se referea la utilizarea veniturilor din privatizare. ceea ce a văzut dumnealui în construcţia bugetului general consolidat reprezintă numai cheltuielile care sunt necesare pentru funcţionarea instituţiei APAPS, veniturile din privatizare, încasările ca efect al vânzării activelor statului nu sunt surprinse ca venituri bugetare, ci ele sunt utilizate potrivit Ordonanţei nr.38 din 1998, pentru finanţarea deficitului bugetar, deci, nu ca venit bugetar, ci ca resursă de finanţare a deficitului bugetar, de aici şi determinarea eronată de către domnul senator PRM a deficitului bugetar al ţării. Se spunea, tot de către dânsul că în ultimii trei ani a scăzut folosirea forţei de muncă, dar trebuie reamintit faptul că de la 10,5% în decembrie 2000, rata şomajului a ajuns la 6,5% în septembrie a.c. sau că economia românească ar fi în recesiune. Recesiunea înseamnă fenomenul de scădere a produsului intern brut de la un an la altul, ceea ce nu este cazul pentru perioada 2001-2004. Probabil că domnul senator se gândea la intervalul 1997-2000 când într-adevăr, a fost o recesiune accentuată.

Cât despre celelalte afirmaţii ale colegilor de la PD şi PNL, cu bună ştiinţă şi rea-credinţă, domniile lor au combinat unele afirmaţii din raportul de ţară care se referă la perioada toamnă 2002 - toamnă 2003 cu obiectivele economice pentru anul 2004. Considerăm că este total neprofesional şi necolegial, neconstructiv să combinăm anumite evaluări referitoare la o perioadă trecută cu obiective pe care ţi le asumi pentru un interval de timp viitor, aşa încât cred că sunt în asentimentul dumneavoastră să nu acord atenţie acestor afirmaţii, cu atât mai mult cu cât calificativele prin care a fost caracterizat bugetul aflat în discuţie, respectiv ca având grave incoerenţe, o lucrare încropită, cu o abordare haotică, reprezintă insulte nemeritate la adresa acestei construcţii bugetare, confirmate inclusiv de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, pe de o parte, pe de altă parte înseamnă a deprecia şi a vorbi în sens peiorativ despre munca specialiştilor din ministere, din instituţiile guvernamentale.

Se spunea, totodată, că bugetul nu cuprinde reglementări care să conducă la declararea economiei româneşti ca fiind o economie de piaţă funcţională. Aceasta este o sintagmă care presupune o complexitate de factori şi avem convingerea că în primul semestru al anului 2004, economia României va beneficia de acest stat, dar în nici un caz bugetul nu este locul prin care să se reglementeze asemenea acţiuni; bugetul este un instrument, care alături de alte măsuri guvernamentale, va contribui, şi suntem siguri de aceasta, la obţinerea de către România a statutului de economie funcţională de piaţă.

În încheiere, stimaţi colegi, reiterez convingerea noastră, a Grupului parlamentar social-democrat, de a vota proiectul de buget pe anul 2004 având în vedere calităţile sale economico-sociale şi pentru respectul faţă de promisiunile electorale asumate de PSD şi Cabinetul Năstase în faţa cetăţenilor. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Aţi consumat 24 de minute din timpul afectat, au mai rămas Partidul Social Democrat 31 de minute.

În continuare, are cuvântul din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor preşedinţi,

Onorat prezidiu,

Domnule profesor universitar doctor Adrian Năstase, premier al Guvernului României,

Domnilor miniştri, profesori în Guvernul Adrian Năstase,

Daţi-mi voie să-l urmez pe profesorul universitar doctor Florin Georgescu care a vorbit liber şi să nu scot din buzunar discursul pregătit.

Vreau să vă anunţ de la început regretul grupului nostru parlamentar de a nu putea vota acest buget. Evident, este o noutate pentru dumneavoastră, dar dacă o să-mi permiteţi, am să vă spun şi cauzele.

Domnule prim-ministru,

Era un timp când semnam împreună moţiunile simple şi chiar şi cele de cenzură la adresa unor guvernări care nu înţelegeau că învăţământul este singura modalitate prin care putem intra cu fruntea sus în Europa. Noi am rămas în continuare, poate singuri, poate cu actuala Opoziţie, dar sunt convins că şi cu majoritatea dintre dumneavoastră, cei de la Putere, că singura şansă este pregătirea, respectiv instrucţia tinerilor noştri pentru a intra pe piaţa europeană a învăţământului, a educaţiei, respectiv a muncii. Restul vor intra prin noi, prin cei care suntem oameni, vorbim de industrie, vorbim de agricultură, vorbim de armată, vorbim de tot ceea ce este necesar, dar uităm că factorul primordial este omul, iar prioritatea naţională este învăţământul. Acest lucru, domnule prim-ministru, l-am stipulat împreună când eraţi preşedintele Camerei Deputaţilor şi am spus la articolul corespunzător din Legea învăţământului că acesta este şi va rămâne prioritate naţională, iar finanţarea se va face în proporţie de cel puţin 4% din bugetul de stat.

Ordonanţa distinsului nostru ministru de finanţe nr.32 din 26 februarie 2001 a introdus o nuanţă, cel puţin 4% din produsul intern brut, dar din fonduri publice. Am acceptat acest lucru, s-a introdus acea descentralizare prin TVA, a funcţionat chiar bine şi putea funcţiona evident şi mai bine, dar partea proastă, domnule prim-ministru, şi poate de aceea am şi renunţat la a citi un discurs spre a intra practic într-un dialog, este că încercăm să prelungim ingineriile ministrului Marga în continuare şi în 2001 şi în 2002 şi în 2003 şi în 2004.

Eu am câştigat un proces cu domnia sa definitiv şi irevocabil pe această temă, în sensul că am vrut 10 milioane de lei să-i adun pe acest buget mic al învăţământului.

Bugetul de stat, domnule ministru de Finanţe, şi bugetul local reprezintă de fapt acele fonduri publice. Şi iată că în 2002 avem 3,10%, în 2003 avem 3,20%, în 2004 preconizăm 3,24%.

Credem că nu s-a aplecat primul-ministru, profesor universitar, cu suficientă atenţie asupra acestor cifre şi a acceptat ceea ce i s-a spus: c-am avea 4,1% în 2002, faţă de 3,1%; că am avea 4%, în loc de 3,2%; c-am avea 4,127%, în loc de 3,23%, în 2004.

Este relevant, domnule prim-ministru, dacă vă mai dau câteva cifre. Din bugetul de stat, în 2002 s-a alocat 0,8%, pe cifre înaintate de Ministerul Educaţiei Naţionale, Cercetării şi Tineretului. În 2003, de la bugetul de stat - 0,8%; în 2004, de la bugetul de stat - 0,81%.

Deci, a crescut, domnule prim-ministru, în trei ani, alocaţia de la bugetul de stat, cu 0,01%. Acelaşi lucru îl putem spune despre bugetele locale: 2,3% în 2002, 2,4% în 2003, preconizat 2,42%. Deci, o creştere faţă de anul trecut cu 0,02%.

Este clar că România a semnat şi a închis primul dosar al acquis-ului comunitar privind învăţământul.

Este clar, domnule prim-ministru, că cifra preconizată - şi pe care o ştiţi la fel de bine ca mine, eu zic că mai bine decât mine - este de 6% în 2007.

Or, a sări de la 3,2% la 6% este practic imposibil, decât dacă ne furăm singuri căciula şi în 2007 vom da 6%, fără a avea posibilitatea de absorbţie, de către sistem, a acestei surse.

De aceea, credeam că este bine ca această diferenţă, până la 6%, să o distribuim pe cei 4 ani, cu 0,5%. Şi, în felul acesta, ne apropiam, domnule prim-ministru, de ţările foste socialiste: Bulgaria - 3,44%, Cehia - 4,44%, Rusia - 4,71%, Slovacia - 4,41%, Ungaria - 4,83%, Polonia - 5,07%.

Deci, este clar că un student, în care noi investim circa 600 de dolari pe an, nu va putea să fie specialistul care să fie în topul profesiunilor din Vest, în care se investesc 10-12 mii de dolari, dar nici nu putem accepta ca în mod deliberat, politica de subfinanţare de dinainte de '89 să fie preluată mecanic, ca să nu spun mecanicist, de guvernele ulterioare.

Este un motiv pentru care nu înţelegem de ce amendamentele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, care nu s-au ridicat la nivelul procentelor din p.i.b ale ţărilor pe care le admirăm: Danemarca - 8,04%, Finlanda - 7,62%, Olanda - 7,42%, Suedia - 7,86%, ca să nu mai citesc alte exemple, au dovedit că prin instrucţie, prin educaţie, prin inteligenţă se situează între primele ţări ale lumii din punct de vedere al nivelului de trai, al industrializării şi respectiv al civilizaţiei.

Este clar că fără a investi în resursa umană, domnule prim-ministru, nu vom face nimic. Vom scoate specialişti care, în loc să conducă spre perfecţiune producţia, să facă produse competitive pe plan european, vor da rebuturi şi producţie pe stoc.

Trebuie să rupeţi, domnule prim-ministru, aşa cum aţi rupt cu salariile profesorilor universitari, această tradiţie, acest conservatorism.

Noi vă mulţumim pentru iniţiativa de a dubla salariile profesorilor, înţelegem că este primul pas spre a repune profesia de dascăl acolo unde-i este locul, în fruntea profesiilor nobile ale acestei societăţi, dar nu putem accepta ca celelalte ministere, care au importanţa lor deosebită, să ajungă la creşteri care ni se par cel puţin în momentul de faţă exorbitante.

Nu avem nimic cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, nu avem nimic cu domnul ministru Sârbu, dar o creştere de 0,76% faţă de anul trecut este poate cea mai mare.

Nu avem nimic cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi nu vrem să trimitem aceste lucruri spre conotaţii electorale, dar are o creştere de 0,51%.

Ministerul Apărării Naţionale este cel îndreptăţi, evident, prin politica constantă, de a creşte bugetele an de an, şi are o creştere de 0,52%, în timp ce Ministerul Agriculturii a sărit de la 0,77% la 1,53%, aproape s-a dublat. Oare, de ce? Nu vreau să dau răspunsuri tendenţioase, iar Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, de la 0,84% a sărit la 1,35%.

Închei, domnule prim-ministru, spunând că vom susţine amendamentele pe care noi le-am făcut la "Învăţământ", în speţă, de a adăuga 0,5% anul acesta, spre a ajunge la valoarea normală, firească, de 6%, cum ne-am luat angajamentul, în 2007.

De aceea, am propus să mai aducem la "Învăţământ" 12.863,4 miliarde. Este o sumă cu care domnul ministru Tănăsescu este obişnuit, pentru că o astfel de sumă, dacă ne uităm puţin, a fost şi a constat în reeşalonări din 2000 până în momentul de faţă, sau scutiri de date, de bani pe care trebuiau să-i plătească anumite societăţi.

De aceea, am propus să luăm 0,26% de la Ministerul Agriculturii, din 0,76%, 0,15% de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, din 0,51% creştere, de la Ministerul Apărării Naţionale să luăm un 0,1% faţă de 0,52%, că poate vor învăţa să tragă mai bine cu puşca, învăţaţi în şcoală, şi să nu mai aibă accidente, şi chiar de la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de la domnul Mitrea, care a fost generos, a dat ceva pentru aceste tichete de transport studenţilor, un 0,09%.

Daţi-mi voie să mai spun şi două cuvinte, spre a nu înţelege că am luat aceste cifre la presiunea străzii, la presiunea studenţilor, care aveau revendicări justificate, atât în ceea ce priveşte condiţiile de cazare, condiţiile de hrană şi respectiv de modificare şi modernizare a curricumului, nici la presiunea profesorilor care erau la uşa Camerei Deputaţilor şi respectiv a Senatului, deşi locul lor este în această sală, unde suntem şi noi profesori. Nu le-am luat, domnule prim-ministru, ci a fost o decizie matură a celor două comisii ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, a fost o decizie în unanimitate, nu a fost o decizie de partid. A fost o decizie-semnal şi vă rugăm să ţineţi seama de acest semnal.

Nu suntem utopici, să credem că s-au aprobat cele 12 mii de miliarde, dar nici nu putem crede, ca să fim utopici, că putem sări de la 3,23% la 6% în 2007. Veţi spune că este 4%.

Am Anuarul statistic aici din 2002 şi-l deschid - şi acolo unde noi am spus că avem 4%, Anuarul spune clar: 3,05%, adică a luat numai fondurile efectiv publice.

Înainte de a încheia, vreau, domnule prim-ministru, să mai trag un semnal de alarmă, deşi nu sunt încă ceferist şi nici nu vreau să devin ministrul transporturilor. În Legea cercetării, Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, se precizează clar la art.49 3: "Din bugetul de stat se alocă fonduri pentru acţiuni finanţate pe bază de programe, precum şi pentru celelalte cheltuieli stabilite în condiţiile legii, în cuantum minim de 0,8% din produsul intern brut, asigurându-se în perioada următoare o creştere a acestora în concordanţă cu tendinţele înregistrate în Uniunea Europeană.

Noi am semnat şi am închis capitolul de negociere pe cifra de 1% din produsul intern brut în 2007. Am acordat, anul acesta, circa 0,22%, domnule prim-ministru. Mai ne trebuie aproape 0,8% în 4 ani. Vom face un salt mortal şi în domeniul cercetării? Or, se ştie că fără inteligenţă înglobată în produsele noastre, ele nu vor putea pătrunde pe piaţa europeană. Nu vom putea face o economie funcţională de piaţă şi să scoatem produse compatibile cu cele din Vest cu ignoranţi şi cu oameni care nu ştiu meserie. Şi acest lucru trebuie să stea în atenţia dumneavoastră.

Închei, domnule prim-ministru, exprimându-mi nedumerirea că, atunci când colega noastră Ecaterina Andronescu a revenit în rândurile comisiei din care cu cinste a făcut parte şi o onorează în continuare, nu l-aţi numit pe domnul ministru Tănăsescu, ministrul învăţământului. Nu pentru a învăţa ceva, că învăţământul este principala resursă, principalul motor al economiei, ci, poate, în felul acesta, va tăia felia de tort de la început, de 0,6% din p.i.b, în speţă 0,4%, cât este necesar acum, pentru învăţământul românesc.

Sperăm, însă, că şi preşedintele Consiliului Naţional, mâna dumneavoastră dreaptă, profesor universitar, îşi va aduce aminte că în momentul de faţă în comisia noastră sunt cinci miniştri. Îl aşteptăm şi pe dânsul, şi, sper eu, împreună, să urnim acest buget, o dată pentru totdeauna, pe calea cea dreaptă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Aţi depăşit timpul afectat şi dumneavoastră şi grupului.

Pentru a restabili echilibrul universitar între domnul profesor Stanciu şi domnul profesor Florin Georgescu, vă anunţ că discursul verbal anunţat de domnul Stanciu a fost susţinut de o bogată bibliografie scrisă. Probabil a intitulat-o "note verbale", după modelul diplomatic.

Are cuvântul domnul senator Iuliu Păcurariu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

În Capitolul de administraţie locală, la art.30 lit.d), sunt prevăzute sumele pentru echilibrarea bugetelor locale, în valoare de circa 9 mii de miliarde de lei. Aceste sume urmează a fi repartizate pe unităţi administrative, în concordanţă cu prevederile Ordonanţei nr.45/2003.

Trecem peste amănuntul că această ordonanţă este în clipa de faţă în dezbateri la Senat şi probabil va mai dura 2-3 săptămâni până ea va fi finalizată, vreau să vă arăt că în art.29 al acestei ordonanţe se văd criteriile de repartizare a acestor sume pe unităţi administrative, şi anume: 30% puterea financiară a unităţii administrative, 30% suprafaţa, 25% populaţia şi 15% cofinanţarea pentru programele finanţate de ...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, domnule senator, numai puţin, vă rog, să vă opriţi. Să-mi permiteţi un scurt intermezzo.

Se află în sală primul-ministru al Republicii Albania, domnul Fatos Nano, în fruntea unei delegaţii de miniştri. Să-i salutăm, bucuroşi, prezenţa. (Aplauze. Întreaga asistenţă se ridică în picioare.)

Vă mulţumesc.

Domnul Iuliu Păcurariu:

... şi 15% cofinanţarea programelor finanţate din fondurile comunitare.

Din nefericire, nerespectarea acestui art.29 din ordonanţă, nu este trecută la capitolul de sancţiuni, parcă art.111.

Practic, consiliile judeţene, în continuare nu vor respecta aceste criterii, se vor face alocări subiective, în funcţie de culoarea politică a primarilor, pentru că nu există nici o sancţiune privind nerespectarea acestui criteriu. Rezultatul unei asemenea situaţii este fenomenul migraţiei politice a primarilor.

Permiteţi-mi să citez o parte din aprecierile domnului jean-Claude Frecon, raportor pentru România din partea Congresului Puterilor Locale şi Regionale, prezentate la Strasbourg la 2 aprilie 2003, în urma acţiunii de monitorizare care a avut loc Bucureşti în 20 februarie 2003.

"Chestiuni specifice: a) problemele rezultate din distribuirea inechitabilă a fondurilor de stat de către autorităţile judeţene şi din alocarea unor noi responsabilităţi autorităţilor locale, fără transferul resurselor adecvate; b) migraţia politică a reprezentanţilor locali. Aceasta s-a accentuat în ultimele luni, ajungând chiar la punctul de a stânjeni partidul de guvernământ, PSD, care a fost primul beneficiar al acestor schimbări aduse de reprezentanţii locali în configuraţia partidului".

Domnul Frecon a spus că: "probabil reprezentanţii ar fi mai puţin tentaţi să treacă la partidul de guvernământ, majoritar în judeţe, în prezent 34 din 41, o dată ce regulile de distribuire a fondurilor de stat ar fi amendate conform unor criterii mai clare, simple şi precise.

Într-o democraţie funcţionând integral această practică ar fi inacceptabilă. De asemenea, este inacceptabil ca de la alegerile din 2000, proporţia Guvern-membri ai coaliţiei din organizaţiile locale să se ridice de la 35% la peste 60%. Raportul a rămas în urmă.

Este de dorit, fără a limita libertatea reprezentanţilor locali de a-şi exprima preferinţele politice, ca Guvernul central să-şi asume răspunderea de a găsi căi de diminuare a acestei tendinţe de migrare după alegeri.

Interesant este că Guvernul României, prin raportul depus, semnat de domnul Profiroiu, recunoaşte acest lucru şi, la pct.5, specifică: "Noua Lege a finanţelor publice va crea premisele pentru diminuarea procesului actual de migrare politică a primarilor".

În afara faptului pe care vi l-am spus, că art.29 nu este trecut la sancţiuni, mai sunt acolo cel puţin încă două articole absolut în contradicţie cu ceea ce se cheamă Cartea europeană a drepturilor locale şi regionale, art.9.

La art.30 alin.2, Guvernul poate decide orice investiţie la nivelul unităţii administraţiei locale. În art.75 se spune că Guvernul poate aproba majorarea, prin hotărâri de Guvern, a bugetului local, fără să fie vorba de situaţii excepţionale.

În aceste condiţii, domnule prim-ministru, v-aş ruga să aveţi în vedere amendamentul pe care eu l-am propus la acest articol, şi anume ca "hotărârile de consiliu judeţean care nu respectă criteriile de alocare din art.29 al Ordonanţei nr.45 să fie lovite de nulitate".

Un asemenea amendament, aprobat de partidul dumneavoastră, pe care-l conduceţi, nu impune nici realocări de resurse, nici mărirea acestor resurse, decât ar demonstra că România are într-adevăr voinţa politică astăzi, în timpul guvernării dumneavoastră, de a respecta criteriul politic de aderare la Uniunea Europeană.

Domnule prim-ministru, am depus acest amendament în 2001, în 2002, în 2003. Rezultatul: acelaşi amendament a fost respins.

În luna iulie 2002, am trimis un Raport privind situaţia finanţelor publice locale din România la Comisia Instituţională a Congresului Puterilor Locale şi Regionale, în care am arătat că această situaţie intolerabilă trebuie asumată de întreaga clasă politică, de toate guvernările din '90 până în 2002, am arătat că, practic, aceasta este cauza care determină migraţia politică a primarilor şi am încercat, am făcut un material detaşat de condiţia mea de membru al Partidului Democrat.

Rezultatul: acest material a fost pus în discuţia Comisiei Instituţionale în 13 noiembrie 2002, fapt care a contribuit la vizita la Bucureşti a delegaţiei Congresului Puterilor Locale şi Regionale, care a fost o acţiune de monitorizare.

Am să vă citesc concluzia finală a raportului depus de domnul Claude Frecon la Comisia Instituţională.

"Comisia Instituţională va monitoriza următoarele evenimente şi va verifica dacă promisiunile făcute sunt îndeplinite. În lumina acestui fapt se va hotărî dacă este necesară pregătirea unui al doilea raport de monitorizare asupra democraţiei locale din România".

Domnule prim-ministru,

Pe baza acestei expertize, care există în clipa de faţă, din partea Congresului, în situaţia în care amendamentul meu nu va fi aprobat în această dezbatere a bugetului pe 2004, sunt decis să bat la uşile Comisiei Europene. Nu doresc acest lucru. Soluţia este simplă: aprobaţi acest amendament şi voi cere îngăduinţa Colegiului de partid să votez bugetul pe 2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Aţi epuizat şi depăşit timpul afectat grupurilor dumneavoastră parlamentare.

Urmează domnul senator Paul Păcuraru, care mai are 8 minute, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Poftiţi.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Pentru cineva care stătea neutru şi asculta dezbaterile provocate de buget, cu siguranţă că acea persoană ar fi avut două senzaţii: că este vorba de două Românii diferite - o Românie a guvernării, o Românie a Puterii, în care totul este bine, este roz, este trandafiriu, lucrurile sunt pe drumul cel bun, şi o Românie a opoziţiei, în care, sigur, totul este negru şi este o nereuşită.

Cu siguranţă că adevărul este pe undeva la mijloc. Din păcate, românii, care sunt la mijloc, între noi, între Putere şi opoziţie, probabil că trăiesc destul de cenuşiu, destul de gri, şi au suficient de multe nelinişti, griji privind starea lor socială, starea lor materială, privind ceea ce li se întâmplă.

Cred că ar trebui să încetăm cu modelul expedierii de la o guvernare la alta a neşanselor sau a nereuşitelor, pentru că, în definitiv, aparţin tuturor. Chiar astăzi discutam că actuala guvernare a votat, în actuala legislatură, peste 800 de acte normative de la vechea guvernare, aşa cum vechea guvernare a votat, în '97, când a început, peste câteva sute de acte normative care veneau din Guvernul domnului Văcăroiu.

Realitatea este tristă pentru că, din păcate, în cei 13 sau 14 ani de care ne apropiem, reuşitele sunt extrem de puţine, pentru că, în continuare, sectorul de stat este extrem de important, pentru că restructurările sunt în continuare absente, pentru că ramuri întregi din economie - minerit, energie, construcţii de maşini şi aşa mai departe - sunt în derivă totală, pentru că agricultura are probleme absolut catastrofale - anul acesta a fost un exemplu nefericit -, pentru că avem un p.i.b., în final, de 55-56 de miliarde de euro, aproape de cel al colegilor noştri care ne-au vizitat adineauri, la fel şi p.i.b-ul pe locuitor, pentru că nu avem resurse şi pentru că toate lucrurile sunt încurcate şi le încurcăm şi noi, ca politicieni.

Cred, în egală măsură, că România are o tristă sau foarte tristă situaţie, pentru că, din păcate, rolul statului este foarte mare - şi prin stat voi înţelege şi Guvern, chiar dacă acum avem mai puţin Guvernul în faţă decât era de dorit; prin stat înţeleg şi administraţia centrală, administraţia locală, care, în continuare, controlează extrem de mult viaţa publică din România, pe criterii şi politice şi deseori organizatorice sau funcţionale defectuoase.

Sigur că o temă aparte în discuţia bugetului pe acest an o reprezintă pachetul social şi programele sociale.

Voi avea o intervenţie care poate părea la prima vedere surprinzătoare, dar doresc să spun că, din păcate, România nu face la acest subiect un progres, pentru că, domnule prim-ministru, trecerea de la 10,2% la 10,8% este departe de a fi un salt, mai ales dacă ne comparăm cu celelalte ţări în tranziţie sau cu ţările din Uniunea Europeană.

În toate ţările din Uniunea Europeană cheltuielile sociale se apropie de undeva de 30%, cheltuielile sociale din p.i.b. depăşesc sau au o medie de 30% din p.i.b..

Ţările în tranziţie, unele se apropie de media europeană, iar altele sunt în drum spre media europeană. Astfel, Cehia, Ungaria, Polonia au 30% cheltuieli sociale în p.i.b., iar celelalte ţări în tranziţie depăşesc 25%.

Iată că recordul, aşa-zisul record de 10,8 procente, la care, dacă adăugăm "Sănătatea" şi "Educaţia" ne apropiem de 20 de procente, spun că încă România are extrem de mult de recuperat, pentru a avea o abordare corespunzătoare în ceea ce se numesc politicile sociale.

Or, spun asta ca liberal, pentru că şi agenda liberală are un program şi o agendă socială foarte, foarte precise şi poate ne amintim de Wellfare state, de faptul că modelul economic şi social-european pus la cale de conservatori şi de liberali, înseamnă că şi pachetul social a devenit un stil de viaţă, un mod de viaţă, o preocupare a tuturor politicienilor. Deci, el nu mai este apanajul unei social-democraţii sau al unor guverne de tip socialist. Dimpotrivă, el s-a constituit chiar la antipodul acestor politici.

Acum, dacă încercăm să vedem ce s-a întâmplat în România în ultimii 13 ani de care vorbim. Păi, ce s-a întâmplat? O criză demografică fără precedent - s-a amintit şi aici, 1,1 milioane de cetăţeni mai puţini -, corelată cu îmbătrânirea populaţiei. Ce s-a mai întâmplat şi ce înseamnă crize structurale pe care nu contează cine guvernează, pentru că tot nu le rezolvă? Păi, criza structurală din sistemul de asigurări. Este evident, domnule prim-ministru, că, indiferent cine guvernează, mâine, când va fi alt guvern, el va avea aceeaşi problemă: 0,75 la 1; 0,75 salariaţi la un pensionar - un raport inadmisibil care, practic, aruncă în faliment sistemul de asigurări sociale pivotate de stat. Sigur că avem restanţe şi ele trebuiau să fie făcute şi poate că în cei trei ani, chiar dacă nu recuperam, dar avansam mai repede în pivoţii de reformă a sistemelor de asigurări sociale. Concediile medicale, accidentele de muncă, şomajul, îngrijirea sănătăţii - toate sunt în crize structurale. Aproape că nu mai are nici o vină domnul Beuran, în raport cu această situaţie. Aproape că sunt nevinovaţi domnii miniştri ai muncii, ambii prezenţi la întâlnire şi foarte atenţi, notând asiduu observaţiile parlamentarilor, în condiţiile în care sistemele asistenţiale din România sunt într-o criză totală.

Reuşim, în momentul de faţă, doar construcţia instituţională, prin Legea nr.705, prin Hotărârea nr.90, prin Ordonanţa nr.63. Dar suntem doar în etapa de construcţie instituţională; departe, foarte departe de ceea ce este un minimum de dorit.

În fine, voi spune câteva lucruri bune despre buget, adică voi încerca să abordez altfel decât maniheist toată povestea. Sunt două-trei lucruri bune, care ne-au bucurat pe noi, ca liberali. În primul rând, reducerea fiscalităţii; reducerea CAS-ului cu 3 procente este un pas, nu cât putea să fie de important, dar este un pas important în deconectarea, în detensionarea raporturilor de muncă, a relaţiilor de muncă. Cred că ea poate conduce la crearea de locuri de muncă, la o dinamică activă.

În fine, cred că este pozitivă, în egală măsură, reducerea tva-ului. Am cerut-o, o susţinem, o solicităm. Credem, în egală măsură, că îmbunătăţirea colectării în agenţia naţională este pozitivă.

Dar, cu siguranţă, nu putem să ne lăsăm seduşi de ceea ce s-a numit mirajul electoral.

Voi încerca să spun în final, pentru că timpul este extrem de redus, de ce noi nu putem să votăm acest buget, deşi, iată, am spus şi lucruri bune despre el.

Primul şi cel mai important motiv pentru care noi nu putem vota bugetul, este că de fapt suntem într-o situaţie inacceptabilă. Inacceptabil mi se pare, domnule prim-ministru, ca dumneavoastră, prin Ordonanţa nr. 111/2003, în mod insistent şi categoric, să refuzaţi prezentarea în Parlament a modului de utilizare a banilor din privatizare. Practic, toată această discuţie este un nonsens în condiţiile în care, la întrebările insistente - în Senat, cel puţin, - asupra destinaţiilor sumelor venite din privatizare - şi, atenţie! că în 2004 sunt surse importante din privatizare -, să refuzaţi cu obstinaţie, în faţa Parlamentului, să spuneţi care este destinaţia banilor.

Practic, noi, astăzi, acum, degeaba discutăm ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aş ruga să încheiaţi, domnule senator. Aţi depăşit timpul cu două minute. Aţi vorbit 10 minute. Vă rog să încheiaţi.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Da.

Al doilea motiv pentru care nu ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sper că e şi ultimul. Vă rog.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Sunt la concluzii, domnule preşedinte, şi vă rog să fiţi la fel de îngăduitor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Înţeleg că domnul prim-ministru, chiar, îmi oferă puţin timp, ca să-i spun concluziile.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu, lăsaţi-l pe domnul prim-ministru. Eu conduc şedinţa. Vă rog să încheiaţi.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Al doilea motiv pentru care noi nu putem să votăm bugetul este faptul că, de fapt, avem mai multe trucaje, care sunt prezente.

Vă voi explica unul.

În România, Programul de guvernare spune că alocaţia pentru copii trebuie să fie 10% din salariul minim brut pe economie, Programul din 2000, drept universal. Am schimbat un drept universal, pe care nu-l îndeplinim, şi l-am transformat în alocaţii complementare şi alocaţiile pentru familii monoparentale, dar - atenţie! - cu o sumă infinit mai mică.

Un alt motiv pentru care nu putem să votăm bugetul este că dumneavoastră, deşi sunteţi un guvern social-democrat, practicaţi o politică discriminatorie.

Nu este de acceptat, domnule prim-ministru, să faceţi pensii de serviciu pentru magistraţi, pentru militari, pentru poliţişti, aflăm de ultimă oră, să creaţi avantaje peste avantaje fără nici un fel de suport.

Un alt motiv, penultimul, pentru care ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu mă obligaţi să închid microfonul. Vă rog eu foarte mult, ultima frază, vă rog să încheiaţi.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

Domnule preşedinte, pentru două fraze nu se face gaură în Parlament.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult să respectăm regula jocului.

Domnul Paul Nicolae Anton Păcuraru:

În egală măsură, nu suntem de acord şi nu acceptăm faptul că, deşi aveţi două legi - Legea nr.10/2001 şi Legea nr.1/2000 - privind imobilele şi despăgubirile aferente imobilelor sau terenurilor, nu aveţi alocaţii bugetare. Deci, practic, aruncaţi rezolvarea acestei probleme sine die, practic o expediaţi.

Şi ultimul lucru pe care doresc să-l spun este că, din păcate, nu putem să votăm acest buget, pentru că politicile care nu au priorităţi clare în materie socială înseamnă risipă - şi vă voi da un singur exemplu.

Se discută în Ordonanţa nr.81 de ajutorul de încălzire al populaţiei. Vreau să vă spun că procedura şi metodologia lansată înseamnă o risipă imensă, domnule prim-ministru...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog foarte mult să încheiaţi.

Am înţeles că nu votaţi. Vă rog să încheiaţi...

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Vroiam să vă explic şi de ce, domnule prim-ministru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luaţi loc. (Aplauze din partea deputaţilor P.S.D.)

Are cuvântul domnul Vasile Bleotu.

Domnul Vasile Bleotu:

Un obiectiv prioritar al Guvernului Adrian Năstase în cadrul sistemului fiscal şi în elaborarea bugetului de stat a fost acela de a menţine stabilitatea macroeconomică, cât şi pentru atenuarea dezechilibrului vertical dintre administraţia centrală şi cea locală. Modificările operate de actualul guvern în sistemul fiscal au sporit semnificativ rolul bugetelor locale ca urmare a transparenţei şi eficienţei sistemului fiscal.

Administraţiile locale elaborează bugete de care acesta să fie responsabile, să planifice investiţii pe termen lung pe baza fluxului de venituri proiectat şi să distribuie veniturile în conformitate cu priorităţile locale, întărind în acest fel autonomia fiscală locală. Metoda reală de echilibrare verticală este alocarea de sume defalcate din impozitul pe venit, conform Legii bugetului de stat pe anul 2004.

Dacă în timpul guvernării de dreapta alocarea de la bugetul de stat pentru bugetele locale era de 35% din impozitul pe venit şi de 15% din impozitul pe venit ca venit la dispoziţia Consiliului Judeţean, actualul guvern a majorat nivelul cotelor alocate de la 60% la 63% de la bugetul de stat către bugetele locale, astfel: 36% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor faţă de 35% în perioada 1999-2000; 17% la dispoziţia consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, faţă de 15% în perioada 1999-2000.

Astfel, veniturile proprii au crescut de la 15.518 miliarde lei în 2001, la 20.534 miliarde lei în 2002 şi, prognozăm un nivel al veniturilor proprii de 27.210 miliarde în 2003. Prelevările din bugetul de stat constituite din sume defalcate din TVA şi sume şi coe defalcate din impozitul pe venit cresc de la 54.000 miliarde lei în 2002, la 108.000 miliarde lei în 2004.

Pentru creşterea surselor de finanţare a bugetelor locale şi pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a veniturilor, actualul guvern a modificat Legea finanţelor publice locale, care a contribuit la creşterea transparenţei şi autonomiei financiare.

Acest obiectiv s-a realizat şi prin introducerea în legislaţie a impozitării pe venit la nivelul punctelor de lucru stabile, pentru a întări principiul teritorialităţii impozitării. Astfel, impozitul pe venit reprezintă 49% din veniturile bugetare ale consiliului judeţean şi 38% din veniturile bugetelor consiliilor locale.

În urma modificărilor la Legea finanţelor publice locale, plata impozitului pe venit a activităţii agenţilor economici unde sunt organizate puncte de lucru, veniturile proprii totale s-au dublat în majoritatea comunelor şi oraşelor unde acţionează subunităţi fără personalitate juridică.

Prin Legea bugetului de stat s-a realizat o corelare între creştea P.I.B. şi creşterea gradului de colectare a impozitului pe venit ca parte componentă a p.i.b.

Astfel, colectarea impozitului pe venit ca parte din p.i.b. a scăzut în timpul guvernării de dreapta de la 6,5% în 1996, la 4,8% în 2000, crescând din nou la 6,8% din p.i.b. pe anul 2001, respectiv 7,2% din p.i.b. în 2003.

Aceste cifre demonstrează că în timpul guvernării de dreapta atât economia "cenuşie" - activităţi economice legale -, dar neraportate, cât şi cea "neagră" - activităţi economice ilicite - s-a dezvoltat la fel ca şi veniturile întreprinzătorilor liber-profesionişti care nu au plătit impozite pe salarii.

În ceea ce priveşte media transferurilor primite pe cap de locuitor la oraşe şi municipii, este de aproape trei ori mai mare decât nivelul comunelor (270.000 lei media pe cap de locuitor la oraş, faţă de 95.000 lei la comună în 2002).

Sigur că impactul combinat al scăderii sumei totale a transferurilor şi redistribuirea sumei transferurilor a creat "pierzători" printre judeţe cu o puternică capacitate financiară.

Sistemul transferurilor a sporit echitatea compensând diferenţa crescândă între judeţe în ceea ce priveşte veniturile proprii. Acest sistem se aplică şi în land-urile germane, aşa cum a afirmat deputata europarlamentară austriacă Crista Prest, având la bază principiul solidarităţii sociale şi a echilibrului bugetar.

Tocmai pentru eliminarea inechităţilor şi creşterea transparenţei sistemului, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.45/2003 privind finanţele publice locale, ce va intra în vigoare începând cu anul 2004, există criterii clare de alocare ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care sunt cunoscute şi însuşite de administraţiile locale în urma consultărilor repetate pe care guvernul le-a avut cu autorităţile administraţiei publice locale în procesul de elaborare a bugetelor.

În încheiere, propunem Guvernului să continue elaborarea programelor de asistenţă regională pentru a diminua cauzele capacităţii fiscale încă reduse, prin aceste programe sporind capacitatea consiliilor locale de a genera venituri proprii prin dezvoltarea afacerilor finanţate de guvern sau de Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

A fost ultima luare de cuvânt în cadrul dezbaterilor generale. Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu, ministrul finanţelor, în finalul dezbaterii noastre.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să încerc să răspund problemelor care au fost ridicate de către dumneavoastră în această după-amiază şi aş vrea să încep prin a face câteva comentarii politice în primul rând.

Nu putem fi de acord cu faptul că distinşii colegi din opoziţie ne-au spus de trei ori în cuvântul lor, astăzi, că acest buget nu răspunde interesului naţional. Este un fals, stimaţi colegi! Dacă acest buget nu răspunde interesului naţional, atunci mă întreb, poate că bugetele din 1997-2000 au răspuns interesului naţional. Atunci când produsul intern brut a scăzut cu peste 10 procente şi am pierdut peste 4 miliarde de dolari din avuţia naţională?

Eu vă spun că acest buget răspunde interesului naţional. Este un buget care pe lângă celelalte trei prezentate a dus la creşterea economică în această ţară, a dus ca avuţia naţională să crească cu peste 22 de procente. Asta înseamnă cu peste 10 miliarde de dolari. Aceste lucruri ne-au permis să dăm mai mulţi bani la învăţământ, la sănătate. Şi am să vă dau doar câteva cifre care vin tocmai în defavoarea spuselor dumneavoastră vizavi că acest buget este în defavoarea interesului naţional.

Am alocat în aceşti patru ani de zile, prin bugetul de stat, fonduri la învăţământ, cu 31% mai mari în preţuri comparabile faţă de 1997-2000. Am acordat la sănătate cu 33% mai mulţi bani decât în aceeaşi perioadă a dumneavoastră. Şi puteţi să spuneţi că acest buget nu este în interesul naţional?

Am alocat bani pentru pensii, am alocat bani să creştem pensiile la ţărani. Poate că faptul că dumneavoastră în perioada în care aţi guvernat n-aţi reuşit să faceţi acest lucru, atunci trebuia să spunem că acel buget nu este în interesul naţional.

Aş vrea să spunem şi aş vrea să fiu foarte clar legat de faptul că astăzi discutăm bugetul pe 2004 şi nu raportul de ţară. Se referea cineva aici că raportul de ţară prezentat este cel mai defavorabil raport de ţară. Îmi pare rău că vă contrazic. Este cel mai favorabil raport de ţară pe care l-a avut România din 1998 încoace, de când Uniunea Europeană elaborează aceste raporturi de ţară. Şi vreau să vă readuc aminte ce se spunea în 1998 în raportul de ţară: "România nu înregistrează progrese economice". În 1999, se spunea: "România pentru al treilea an consecutiv are descreştere economică. N-a făcut nici un progres economic." Raportul de ţară din 2000: "România nu a făcut progrese economice".

Şi dumneavoastră spuneţi că raportul de ţară prezentat este cel mai defavorabil?

Deci, eu cred că aceşti trei ani ai guvernării noastre au arătat foarte clar angajamentul acestei ţări către valorile europene, către creşterea economică şi îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor. Eşecul politicii de reformă - vă rog să mă credeţi că am rămas consternat văzând că cel care patru ani de zile a dus ţara aceasta în jos, a creat haos, a creat mizerie şi foame în această ţară, spune că este un eşec al politicii de reformă acest buget.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că acest buget, pe lângă faptul că este un buget de creştere economică fiindcă alocă bani foarte importanţi, peste 5% din produsul intern brut sunt alocaţi pentru investiţii, este un buget al dezvoltării, este un buget care ne arată că prin el putem să mergem mai departe în această ţară.

Se vorbea de către domnul senator al Partidului Naţional Liberal că e o Românie a Puterii roză şi că dânşii sunt o Românie sau sunt reprezentanţii unei Românii negre. De aceea, probabil, e nevoie de mai multe programe sociale. De aceea, bugetul nostru pe anul acesta are în vedere programe sociale. Şi de aceea, anul acesta 10,8% şi vreau să vă spun că aceşti 10,8%, din produsul intern brut este raportat la un produs intern brut de câteva ori mai mare decât aţi lăsat dumneavoastră produsul intern brut în anul 2000. Şi, deci, în valoarea absolută, aceşti bani care se alocă protecţiei sociale, sunt mult mai mari decât în perioada anterioară. Deci trebuie să facem socotelile în mod corect şi să informăm în mod corect ce înseamnă acest 10,8%.

Se vorbea despre privatizări, se vorbea de faptul că nu am făcut reformă economică, se vorbea de faptul că noi am încetinit această reformă economică. Dar cine a avut curajul să facă privatizările la Roman, la Tractorul, la ARO, la Sidex. De ce n-aţi făcut-o dumneavoastră în perioada anterioară? Cred că acest program de privatizare, acest program de reformă pe care dorim să-l continuăm în anul următor este de fapt ceea ce România are nevoie. Şi, prin acest buget, se demonstrează acest lucru încă o dată.

Eu cred că trebuie să fim foarte atenţi atunci când facem afirmaţii ca cea legată de faptul că România, la ora actuală, merge prin bugetul de stat şi nu face decât să răsucească în rană. În care rană? În rana care aţi lăsat-o patru ani şi de trei ani de zile încercăm s-o coasem, s-o facem mai mică?! O rană pe care încercăm s-o îmbunătăţim în aşa fel încât să facem ca în anul 2004 să avem surse mai mari la buget şi, sigur, bani mai mulţi pentru programe sociale.

Eu cred că acest buget, aşa cum a fost prezentat, este un buget al echilibrului, este un buget care are în vedere, pe lângă dezvoltarea economică, şi programele sociale.

Au fost foarte multe intervenţii ale unor colegi şi aş vrea să mă opresc asupra unora dintre ele. Sigur, reforma învăţământului este o reformă foarte importantă şi sunt foarte convins că bani pentru învăţământ, aşa cum spuneau, au fost mult mai mulţi decât în perioada anterioară. V-am spus în termeni comparabili, sunt 33% mai mult.

În această perioadă am acordat peste 5,2 miliarde de dolari faţă de numai 3,8 miliarde de dolari în perioada cealaltă. Dumneavoastră spuneţi ca să luăm de la agricultură, adică, pe de o parte spuneţi că sunt bani puţini la agricultură, şi că ar trebui să dăm mai mulţi bani la agricultură, acum spuneţi: "Haideţi să luăm de la agricultură"; să nu le mai dăm ţăranilor bani şi să dăm la învăţământ. La fel, spuneţi să nu mai facem programe sociale, să luăm de la Ministerul Muncii. Să nu mai dăm pensii şi să dăm alocaţii pentru copii şi să dăm la învăţământ.

Reforma în învăţământ nu înseamnă numai creştere de salarii. Reforma în învăţământ înseamnă, într-adevăr, o reformă. Şi dacă vrem să vorbim despre învăţământ, haideţi să vorbim despre învăţământ în întregul său. Învăţământul înseamnă nu numai învăţământul de stat. Învăţământul privat are la ora actuală o putere foarte mare.

Întotdeauna sau uneori, din păcate, viaţa o ia înaintea contabilităţii. O ia înaintea evidenţelor. Iar banii care sunt cheltuiţi în învăţământul privat, şi vă spun că sunt de ordinul zecilor de milioane de dolari, nu sunt contabilizaţi. Aceşti bani unde sunt? Ei se regăsesc în cămine făcute de către universităţile private, în dotările care sunt făcute. Aceştia sunt bani care merg în învăţământ, iar peste 60.000 de studenţi din cei 500.000 sunt studenţi ai învăţământului privat, deci, peste 10% din studenţi sunt în învăţământul privat.

Eu nu contest că nu trebuiesc mai mulţi bani la învăţământ şi că pe măsură ce cheltuieli majore pe care statul le face la ora actuală, vezi investiţia de la Cernavodă, deci şi alte investiţii vor fi realocate către învăţământ.

Am discutat cu Asociaţia studenţilor. Ne-am întâlnit cu ei de nu ştiu câte ori. Vă pot spune că sigur au problemele lor şi de aceea suntem de acord să venim cu o suplimentare în faţa dumneavoastră de peste 120 de miliarde de lei pentru cămine la studenţi. Ştim că învăţământul trebuie să aibă prioritate şi vom acorda această prioritate, dar, repet, şi poate că dumneavoastră ştiţi ce se întâmplă în Germania, datorită descreşterii demografice, ei au început, în fosta Germanie de Est, să taie numărul de şcoli, să fie cât mai puţine... Deci, această reformă, repet, în învăţământ trebuie să privească ansamblul său, trebuie să vedem de unde începem. Sigur că da şi salariile sunt importante, dar reforma învăţământului înseamnă nu numai creştere de salariu.

Eu cred că lucrurile care au fost puse aici legate de problema subvenţiilor, a transferurilor, legat de ce a spus domnul Alexandru Mocanu, poate că este o neînţelegere. Sigur că da, aceste subvenţii şi transferuri sunt mai mari şi e foarte bine că sunt mai mari, fiindcă în această categorie bugetară se regăsesc banii pentru pensii, se regăsesc banii pentru ajutoarele sociale. Este foarte bine să fie aceste sume mai mari, fiindcă noi ne îndreptăm către programe sociale, ne îndreptăm către oamenii care au nevoie. Ne îndreptăm cu bani către acele zone defavorizate ale societăţii.

Cred că este, de asemenea, o neînţelegere a modului în care a fost elaborat bugetul, subliniindu-se de către un vorbitor că "consumul individual are doar o creştere modestă." Sigur, avea o creştere modestă atunci când bugetul înregistra deficite foarte mari, de peste 4%, mi-aduc aminte, în anul 2000, ca urmare a acelor oferte electorale care au fost făcute prin creşterea salariilor cu peste 80% la anumite categorii sociale, cu creşterea garanţiilor care au fost date în acea perioadă de peste 300 milioane de dolari, dar, mă rog...

Noi venim cu un program foarte clar, venim cu un deficit fiscal de 3% care poate să fie finanţat în mod neinflaţionist, atât din surse externe cât şi din surse interne. Faptul că apelăm la surse interne nu înseamnă că decapitalizăm băncile. Înseamnă că, din contră, creăm posibilitatea ca băncile respective să încaseze nişte dobânzi prin care se poate capitaliza.

De asemenea, au fost unele afirmaţii făcute legate de numărul populaţiei ocupate. Vă pot spune doar că în anul 2003, faţă de 1996, sunt mai mari cu peste 200.000 de persoane, iar la şomaj, de asemenea, se înregistrează o scădere, faţă de anul 2000, cu peste 200.000 de persoane.

Acestea sunt rezultatele, acestea sunt formulele cu care noi vrem să venim în faţa dumneavoastră. Un instrument, instrumentul bugetar care să conducă la creştere economică, să conducă la bani mai mulţi pentru proiecte sociale şi proiecte pentru investiţii. Aceasta este, de fapt, firul roşu al acestui proiect de buget pe care vi-l prezentăm.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Am încheiat dezbaterea generală asupra bugetului de stat pentru 2004. Mulţumesc domnului prim-ministru pentru prezenţă.

Vom trece mai departe, conform procedurii, la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? La titlul legii sunteţi împotrivă, domnule Păcuraru?! Mulţumesc foarte mult.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Cap.I. "Dispoziţii generale". Obiecţii?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă

Abţineri? 2 abţineri.

Cu marea majoritate de voturi a fost aprobat.

Art.1. Dacă sunt intervenţii. Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? Rog pe cei doi secretari să numere între timp.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Voturi pentru vă rog, încă o dată. 227 voturi pentru.

La art.2 dacă sunt intervenţii. Comisia are un amendament. Vă rog să-l prezentaţi, domnule Ştefan Viorel. Numai o secundă, domnule ministru Tănăsescu, de acord cu amendamentul propus de comisie la art.2, alin.2? De acord. Mulţumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră alin.2 de la art.2 în formula propusă de Comisiile de buget-finanţe.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Un vot împotrivă, două abţineri, 241 voturi pentru.

Dacă la celelalte alineate de la art.2 sunt intervenţii. Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră art.2, în întregime, cu corectura care s-a făcut la alin.2. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

230 de voturi pentru.

Titlul Cap.II. "Structura şi regimul veniturilor bugetare".

Dacă sunt obiecţii.

Cine este împotrivă?

Abţineri? 8 abţineri.

Voturi pentru? 237 voturi pentru.

La art.3 dacă sunt intervenţii. Nu avem amendamente, nici admise, nici respinse.

Cine este împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 11 abţineri.

Voturi pentru? 235 voturi pentru.

La art.4 dacă sunt intervenţii.

Cine este împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Voturi pentru? 234 voturi pentru.

La art.5 dacă sunt intervenţii.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abţineri? 15 abţineri.

229 voturi pentru.

La art.6 dacă sunt intervenţii. Vă ascultăm. Domnule deputat Constantin Avramescu, vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Gheorghe Constantin Avramescu:

Prin proiect se precizează că în suma care rezultă din impozitul pe profit se includ şi impozitele pe anul 2003 neîncasate până la 31 decembrie.

Cu alte cuvinte, valoarea impozitului pe venit prognozată pe 2004 maschează cunoaşterea realităţii care ar trebui să rezulte ca urmare a creşterii economice preconizate.

Pentru a nu abuza de răbdarea dumneavoastră, trec peste faptul că în valoarea sumei prognozată în valori relative în raport cu cele preliminate pe 2003, dacă se ţine seama de inflaţie, nu rezultă o creştere corespunzătoare creşterii economice, care de fapt devine mai mică dacă se ţine seama că include, aşa cum prevede proiectul, şi sumele raportate din 2003.

Pentru aceste motive, am cerut completarea articolului cu "În lege, impozitele pe profit restante la 31 decembrie 2003 se defalcă şi se evidenţiază separat din totalul preconizat pe anul 2004."

Respingerea amendamentului pe considerentul că metodologia nu prevede detalierea pe subdiviziuni, mă iertaţi, nu mi se pare serioasă. Înţeleg că această defalcare nu se poate face în anexe, dar insist să fie făcută în text, ceea ce nu contrazice metodologia, pentru a cunoaşte realitatea şi a vota în consecinţă.

Respingerea amendamentului, mă iertaţi, dar trebuie s-o interpretez ca o dorinţă de a ascunde motivele care fac ca în fapt să scadă încasările din impozitele pe profit.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vă rog, domnule ministru Tănăsescu, aveţi cuvântul!

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem propunerea de a respinge acest amendament, având în vedere faptul că noi am trecut la art.6 această problemă, vizavi de ideea că până la data respectivă, odată cu introducerea impozitului pe venit, neexistând înainte acest lucru, am specificat foarte clar că restanţele la data de 31 decembrie 1999 neîncasate, se încasează în anul 2004. A fost nevoie să facem această specificaţie datorită rupturii care a fost produsă în anul 1999 şi să se ştie exact locul unde se încasează aceste venituri.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Doriţi să adăugaţi ceva în plus? Nu.

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat argumentele şi de-o parte şi de alta, aveţi şi raportul în faţă şi motivaţia comisiilor de buget şi finanţe care au respins acest amendament.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Avramescu, de la art.6, respins de către comisiile de buget-finanţe.

Deci, votând împotrivă, votaţi împotriva amendamentului; votând pentru, votaţi pentru amendament.

Cine este împotrivă? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 33 voturi pentru.

Voturi împotrivă. 214 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

La art.7 dacă sunt intervenţii. Dacă sunt intervenţii la amendamentele comisiei. Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră art.7 în propunerea comisiilor de buget-finanţe.

Cine este împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Voturi pentru? Vă rog să votaţi pentru, stimaţi colegi!

236 voturi pentru.

La art.8.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

De acord cu amendamentele comisiilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord cu amendamentele Comisiilor de buget-finanţe.

Dacă sunt intervenţii la amendamentele de la art.8 ale Comisiilor de buget-finanţe. Nu sunt.

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 17 abţineri.

Voturi pentru? 228 de voturi pentru.

A fost votat amendamentul propus de Comisiile de buget-finanţe.

Stimaţi colegi, revin, supun la vot titlul Cap.III. "Regimul şi destinaţia cheltuielilor bugetare".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Voturi pentru? 232 voturi pentru.

La art.9 dacă sunt intervenţii. Domnule deputat Avramescu, aveţi cuvântul!

Domnul Gheorghe Constantin Avramescu:

Am propus să eliminăm...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzaţi-mă! Numai o secundă. Aveţi la alin.2, deocamdată, 2 şi 3.

Rugămintea e să le susţineţi.

Domnul Gheorghe Constantin Avramescu:

Pentru că sunt asemănătoare. De fapt, am propus eliminarea acestor două alineate care prevăd că Guvernul poate hotărî redistribuiri de fonduri şi fondurile aferente acestora, între bugetele ordonatorilor principali de credite.

Am propus eliminarea pe motivul că prevederile bugetului sunt aprobate prin lege şi, deci, nu pot fi modificate de Executiv. Respingerea amendamentului pe considerentul că Guvernul trebuie să aibă această facilitate în funcţie de etapa procesului de aderare la Uniunea Europeană, nu este consistentă şi convingătoare pentru a încălca legea.

În fond, Guvernul are posibilitatea de a face rectificări pe tot cuprinsul anului, dar aceste rectificări trebuie cunoscute de Parlament şi aprobate tot în lege şi nu post - factum. Pentru aceste motive, insist pentru aprobarea amendamentului.

În caz contrar, trebuie să considerăm proiectul de buget ca un document informativ care, mă iertaţi că trebuie să spun aşa ceva, ar putea fi mult mai scurt în asemenea condiţii, sau, cu alte cuvinte, în greutate de câteva sute de grame şi nu de şapte kilograme.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, este vorba de o intervenţie la art.9 alin.2.

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog!

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, respingem acest amendament. Care sunt motivaţiile? Să se înţeleagă foarte clar că nu sunt posturi în plus care se alocă. Dumneavoastră aţi aprobat un număr de posturi, respectăm acest număr de posturi. Pe parcursul execuţiei, noi am propus prin acest articol ca, prin hotărâri ale Guvernului, să putem face această redistribuire de la un minister la altul, pentru a răspunde mai bine cerinţelor Uniunii Europene legat de numărul de posturi aferent ministerelor pentru procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Este vorba de alin.2 al art.9.

Legat de alin.3, care sigur vine în completarea acestuia, trebuie să menţinem ceea ce am scris acolo, deci propunem respingerea, având în vedere faptul că Ministerul Finanţelor, pe măsură ce ordonatorii principali de credite introduc aceste modificări, când se fac aceste mutaţii de la un ordonator de credit la altul, Ministerul Finanţelor este obligat să introducă modificările corespunzătoare în structura numărului de posturi şi a cheltuielilor aferente ministerelor respective. Dar, repet, fără a se schimba cifra totală şi numărul total de posturi aprobat de către dumneavoastră prin legea bugetului. Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Aceeaşi argumentaţie o dă prin material şi comisiile de buget-finanţe; pe această motivaţie au respins acest amendament de la alin.2 al art.9.

Supun votului dumneavoastră acest alin.2, la propunerea domnului deputat Avramescu, care a fost respinsă de către Guvern, Ministerul Finanţelor şi de către Comisiile pentru buget.

Deci, vă rog, cine este pentru acest amendament? Vă rog să număraţi. 33 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 213 voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenţii la acest art.9. Nu mai sunt intervenţii.

În condiţiile acestea, supun votului dumneavoastră art.9, în formula prezentată de către iniţiator. Vă rog să votaţi.

Cine este împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi pentru? 212 voturi pentru.

Stimaţi colegi,

Trecem la art.10. Nu sunt amendamente, nici admise, nici respinse. Dacă sunt totuşi intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.10, cu cele două alineate.

Cine este împotrivă? 24 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Voturi pentru? 220 voturi pentru.

La art.11 nu avem, stimaţi colegi, amendamente admise sau respinse. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Cine este împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Voturi pentru? 221 voturi pentru.

La art.12, stimaţi colegi, dacă sunt intervenţii? Avem şi un amendament al comisiilor pentru buget-finanţe. Întreb, însă, la amendamente respinse, dacă sunt intervenţii?

Domnul senator Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule preşedinte,

Amendamentul meu priveşte alin.2, unde am cerut o reducere, motivând astfel investiţiile şi modificările din anexe, în favoarea Consiliului judeţean Braşov. Deci, am cerut reducerea, de la 1.520 de miliarde, la 1.096 miliarde lei. Am arătat că, la Secretariatul General al Guvernului, pe scurt, acest secretariat are cheltuieli deosebit de mari, de fapt este un megaminister. Nu sunt motivate economic aceste mari cheltuieli într-o perioadă în care toată lumea face economii, aşa cum şi Guvernul susţine. Şi, ca atare, consider că reducerea aceasta este întemeiată.

Pentru ca să nu revin, domnule preşedinte, tot la art.12 ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

... da, am reţinut, alin.2. Da?

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da.

Tot la art.12 se introduce, de data aceasta, un amendament admis. Se introduce un alineat nou, alin.9, dar dintr-o eroare a fost omis numele meu, spun eu, pentru că nu consider că poate să fie rea-credinţă. Acest amendament este personal, al subsemnatului. A fost şi relevată în presă această cerere a mea, pe vremea când s-a discutat în comisie, şi anume mărirea pentru Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi Parchetul Anticorupţie cu câte 10 miliarde de lei a fondurilor, în vederea funcţionării, de fapt, a acestor două Parchete.

Nu este trecută această iniţiativă pe care am avut-o. Şi-a însuşit-o Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi v-aş ruga să se facă corectura respectivă, pentru că asta este realitatea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A fost însuşit de comisii?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ulterior, da, dar este amendamentul meu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am reţinut. Să se specifice în stenogramă că acest amendament este al dumneavoastră.

Vă rog, legat de art.12 alin.2, propunerea domnului senator Popa.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte? Vă mulţumesc.

Legat de această propunere de amendament, la art.12 alin.2, trebuie să vă informez că, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 2004, la acest cap.51.1 "Autorităţi publice", sunt finanţate atât aparatul de lucru al Guvernului, cât şi un grup de instituţii publice care intră în subordinea Secretariatului General al Guvernului, cum ar fi: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul ş.a.m.d.

De aceea, noi considerăm că, aşa cum sunt desenate cifrele pentru acest ordonator de credite, ele răspund cerinţelor şi sarcinilor cu care se confruntă acesta. Şi, ca atare, nu putem fi de acord cu diminuarea resurselor care sunt alocate pentru Secretariatul General al Guvernului.

Legat de acest amendament, la art.12, care a fost aprobat, este scris acolo că este aprobat de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, fiindcă amendamentul domnului deputat se referea la o sumă de 220 de miliarde, şi nu de 20 de miliarde.

De aceea, în discuţiile care au avut loc în comisie, s-au aprobat câte 10 miliarde pentru Parchetul Naţional Anticorupţie şi 10 miliarde pentru Parchetul Naţional. De aceea, cred că s-a trecut acea titulatură acolo. Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Doriţi să mai interveniţi?

Domnule preşedinte Ştefan, aveţi cuvântul. Deci, alin.2, amendamentul domnului senator Popa. Vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Sigur, în legătură cu alin.2, motivaţia respingerii este menţionată în raport şi cred că este suficientă, şi se adaugă celor spuse de domnul ministru.

În legătură cu alineatul nou, 9, însă, îmi exprim regretul pentru această eroare. Domnul senator spune că a înregistrat un amendament, dar probabil la înregistrat la presă. La Comisiile pentru buget-finanţe nu se regăseşte, în cele 470 de amendamente, şi acest amendament, în legătură cu care dânsul îşi revendică acum paternitatea sau, ştiu eu, maternitatea, nu ştiu. Deci, în evidenţele noastre nu se regăseşte. Dacă luăm de bună afirmaţia dânsului, şi nu avem motive să nu o facem, suntem de acord să fie coautor, alături de Comisiile pentru buget-finanţe. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule preşedinte,

Am făcut propunerea, amendamentul a fost înregistrat la Comisiile juridice reunite, care l-au acceptat, şi a venit amendamentul de la comisie, introdus acolo unde este vorba despre Procuratură, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă sau Înalta Curte şi Parchetul Anticorupţie, a fost audiat legal, regulamentar. Deci acolo s-a înregistrat. Vă rog să luaţi act de această realitate.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, s-a şi luat act. Am precizat de la tribună. Deci, domnule Ştefan, vă rog să reverificaţi.

Stimaţi colegi,

Mai există vreo intervenţie? Înţeleg că nu.

La art.12, vă rog să mă urmăriţi, Comisiile pentru buget-finanţe, în plus faţă de această problemă pe care o ridică domnul senator Popa, au venit cu amendament la alin.1, la alin.2, şi propun două alineate noi, 9 şi 10. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Întreb ministerul dacă este de acord? Domnule Gherghina, da? De acord.

În aceste condiţii, le voi supune votului.

Unul pentru art.12 alin.2, propus de domnul senator Popa.

Cine este pentru? 44 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 199 voturi împotrivă.

Amendamentul a căzut.

Am spus 44 voturi pentru. Nici o abţinere. 199 voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră art.12, cu corecturile făcute de Comisiile pentru buget-finanţe.

Cine este împotrivă?

Abţineri? 6 abţineri.

Cine este pentru formula Comisiilor pentru buget-finanţe? Vă mulţumesc. 240 de voturi pentru.

Trecem la art.13. Dacă sunt intervenţii?

Domnul Anghel Stanciu:

Am şi eu un amendament.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat. Vă văd. Mă uit pe amendamente. Numai o secundă. Deci, întâmplător, nu-l văd pe domnul Stanciu la art.13. Văd doar Ion Stan. Dar, mă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Marea masă a alegătorilor dumneavoastră, de circa o sută şi ceva, în seara asta, susţin că n-am amendament, pentru că domniile lor nu vor să citească Regulamentul comun, care este de fapt şi cel al Camerei Deputaţilor, din acest punct de vedere, şi al Senatului. Deci, noi avem amendamente care s-au concretizat în avizul Comisiei pentru învăţământ, cercetare, tineret şi sport, dar care, surprinzător, ele nu au fost prinse sub forma în care noi le-am prins aici. Şi, într-adevăr, dacă există la comisie, şi nu sunt prinse în amendamentele admise sau respinse ale Comisiilor pentru buget-finanţe, de fapt la aceste megacomisii, pentru că avem şi un megaminister, totuşi avem voie să le susţinem, domnule preşedinte. Aşa cunoşteam noi, cel puţin Regulamentul, când eram parteneri de discuţii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, mă ascultaţi?

Domnul Anghel Stanciu:

Vă ascult cu mare plăcere, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, suntem la art.13. Nu văd la amendamente nici măcar numele Comisiei pentru învăţământ, cercetare, tineret şi sport.

Domnul Anghel Stanciu:

Şi Comisia pentru învăţământ, cercetare, tineret şi sport a propus 2.143,9 miliarde să fie luate de la Ministerul Apărării Naţionale, de la "cheltuieli curente", la pag.3.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, repet, eu nu am nici o vină. Eu am, ca şi dumneavoastră, caietele în faţă, şi la art.13, ca să nu greşesc şi s-o mai iau o dată ... Domnule profesor, când o să veniţi la învăţământ ... Deci, nu aici faceţi amendamentul, la învăţământ, pentru că, pe articole, sumele incluse, noi nu înseamnă că le-am aprobat. Ele vor fi corectate, cu toate amendamentele pe care le facem la anexe şi care vor fi acceptate, inclusiv la articole. Dacă dumneavoastră, la capitolul pentru învăţământ veţi susţine să se ia de la apărare, veţi susţine amendamentul, dacă trece, atunci se întoarce şi se corectează cifra la apărare. Nu ştiu dacă am fost clar. Dar, la art.13, care se referă la Ministerul Apărării, există un singur autor, Comisia comună - Camera Deputaţilor - Senat -pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, şi deputatul Ion Stan. Aşa figurează la mine.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Pentru mine este al ..., deci '92, '96, 2000, deci probabil cam ultimul buget la care mai particip, şi ştiu că există o cutumă. Acea cutumă se referă la votarea de principiu a unor articole.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aşa facem, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

La art.14 alin.2, noi am propus suplimentarea cu 12.000 de miliarde. Banii aceştia îi luăm de la diferite ministere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Veţi lua cuvântul la art.14.

Domnul Anghel Stanciu:

Dar nu putem vota, domnule preşedinte, cu toată stima şi consideraţia pe care v-o port, şi din 2004 când vom fi colegi în bancă, şi nu la prezidiu, solicit atunci pentru art.13 vot de principiu. Deci, sumele de acolo vor putea fi modificate, dacă la anexa respectivă noi propunem 2300 miliarde, se va aproba, ceea ce sunt ferm convins.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, asta am spus trei minute mai devreme, legat de sume, toate voturile pe articole sunt de principiu. Vom intra şi pe anexe; vor fi o serie de corecţii la anexe, şi înseamnă să ne întoarcem la articole.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, vom interveni la art.14 alin. 2; iar la art.13 este vot de principiu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aşa, domnule deputat, de acord.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumim.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, şi eu, foarte mult.

Vă rog, dacă la art.13 sunt intervenţii? Înţeleg că nu sunt.

Aveţi, la art.13, amendament? Vă rog, vă ascultăm.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art.13 alin.4, dacă vă uitaţi, este exprimarea următoare: "în limita sumei de până la 900 miliarde lei". Eu aş zice că mai corect este româneşte "până în limita sumei de 900 miliarde lei", dacă se acceptă. Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ministerul Finanţelor, de acord? Este o chestiune de formulare, să nu spună "în limita sumei de până la ...", ci "până în limita sumei de 900 ...".

Nu văd care este greşeala, domnilor: "în limita sumei de până la 900 ..."

Deci, stimaţi colegi, la art.13, Comisia pentru buget-finanţe are intervenţii la alin.1 şi la alin.6. Au făcut amendamente şi doamna Norica Nicolai, de la P.N.L., şi domnul Alexandru Stănescu, de la P.S.D.

Dacă Ministerul Finanţelor este de acord cu aceste amendamente, ale Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci? Vă mulţumesc.

Permiteţi-mi atunci să supun votului dumneavoastră amendamentele Comisiilor pentru buget-finanţe, şi ale celor doi colegi parlamentari, de la art.13, alin.1, 4 şi 6. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Vă rog să votaţi.

Cine este împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Cine este pentru? 241 voturi pentru.

Acum supun votului dumneavoastră art.13 în totalitate, în formula prezentată de iniţiator, cu corecturile din cele trei amendamente propuse de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, la alin.1, 4 şi 6.

Vă rog să votaţi.

Cine este împotrivă? Mulţumesc. 33 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Voturi pentru? Vă rog să votaţi. 211 voturi pentru.

Trecem la art.14. Avem amendamente propuse de către Comisiile pentru buget-finanţe; avem şi respinse. Dacă colegii care au făcut amendamente, doresc să ia cuvântul?

Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La nr.crt.25, art.14, amendamentul nostru propune completarea art.14 alin.8, enunţiativ doar prin aria celor care prin legislaţie au dreptul la unele facilităţi stabilite prin actele normative în vigoare, să includă, inclusiv beneficiarii Legii nr.33/1996 şi, respectiv, pe cei ai Legii nr.44/2000. Motivaţia respingerii mi se pare doar pe jumătate adevărată. Aşa este. Legea nr.229, care corectează, vine şi modifică Legea nr.33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor din zona Munţilor Apuseni, prevede reducerea cu 50% a transportului pe calea-ferată, dar, în acelaşi timp, spune că diferenţa de 50% este suportată de către Ministerul Transportului, Construcţiilor şi Turismului, şi va fi inclusă, sigur, în bugetul acestui minister, deci în această lege.

Dorim, deocamdată, doar enunţiativ, ca pe lângă celelalte trei legi, Legea nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri, Legea nr.44/1994 privind veteranii de război şi Legea nr.147/2000 privind reduceri acordate pensionarilor să fie menţionate şi, aşa cum spuneam, beneficiarii celor două legi: Legea nr.33/1996 şi Legea nr.144/2000. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poziţia nr.25 aţi spus?

Domnul Alexandru Pereş:

La respinse.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înţeles, la respinse sunt.

Vă rog, domnule ministru Tănăsescu, aveţi cuvântul.

Deci, este vorba de art.14 alin.8.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Este pct.25 de la amendamente respinse, domnule preşedinte.

Sigur, ne menţinem acelaşi punct de vedere, să respingem acest lucru, şi vreau să dau motivaţia mai clară a acestei decizii, şi anume: datorită faptului că această problemă nu era reglementată prin legile menţionate, a fost nevoie să facem acest alin.8 al art.14.

Atâta vreme cât celelalte probleme sunt reglementate foarte clar, prin Legea nr.33/1996, respectiv nr.144/2000, considerăm că nu mai este nevoie să fie adăugate aici, la Legea bugetului, fiindcă ele reglementează o situaţie care este pusă în practică în mod clar şi normal. Şi, de aceea, noi credem că, la acest alin.8 al art.14, trebuie doar să rămână reglementarea acestei probleme care nu era reglementată prin legile pe care dumneavoastră le-aţi menţionat. Nu deranjează, dar, repet, dacă lucrul acesta este menţionat şi este reglementat într-o legislaţie, n-are sens să fie pus într-o lege anuală a bugetului, când ea funcţionează, şi repet, este în vigoare la ora actuală.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Pereş, vă rog.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Vreau să spun că în acest an, în 14 mai 2003, sigur, Guvernul Năstase a venit şi a publicat în Monitorul Oficial al României Normele de aplicare a Legii nr.33. Deci, dacă până acum a existat motivaţia inexistenţei unei componente necesare, a normelor de aplicare, în acest an, tot Guvernul din care faceţi parte, a venit şi a dat posibilitatea, sigur, apariţiei acestor norme de aplicare a Legii nr.33.

Eu cred că există condiţiile întrunite pentru ca finanţarea celor peste 2 milioane de cetăţeni care trăiesc în zonele montane, şi trăiesc în nişte condiţii, sigur, foarte dificile, legea vine şi le dă nişte facilităţi. Să avem posibilitatea ca şi acele două legi cu facilităţi să apară în acest articol. Deocamdată, nu am cerut suplimentarea cu unele sume. Sigur, o să vin la cele două ministere, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Transporturilor, pentru a cere simbolic, am şi cerut de fapt, o să vedeţi şi în amendamente, câte 5 miliarde de lei efectiv pentru aplicarea celor două legi de care aminteam înainte. Nu văd de ce, în art.14 nu poate să intre şi această completare. Sigur, şi la Legea nr.42, şi la Legea nr. 44... este o reglementare. Legea nr.42 funcţionează din 1990.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru, dacă mai doriţi să interveniţi?

Comisiile pentru buget-finanţe? Nu.

Dacă mai sunt intervenţii la acest alineat?

Art.14 alin.8, la propunerea domnului Pereş, dacă mai sunt intervenţii? Vă rog.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi noi, cei de la PRM, suntem de acord ca această Lege nr.33/1996, Legea moţilor să fie inserată în textul alin.8. Mai bine în plus, decât să existe surprize ulterioare. Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Deci, aţi auzit motivaţia domnului deputat Alexandru Pereş, care are acest amendament, împreună cu alţi colegi.

Comisiile pentru buget-finanţe au votat împotrivă. Ministerul, Guvernul, de asemenea au prezentat argumentele.

Supun votului, astfel, la art. 14 alin. 8, amendamentul propus şi susţinut de domnul deputat Alexandru Pereş.

Cine este pentru? 37 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. Mulţumesc. 208 voturi împotrivă. Deci, a căzut amendamentul.

Dacă la art. 14 mai sunt amendamente de susţinut? Domnule deputat Stanciu, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Suntem pe alin. 2, avem aici art. 14 alin. 2 şi am solicitat ca suma de 17.313 miliarde să fie suplimentată cu 12.863,4 miliarde. Deci, de la 17.313,3 miliarde, noi solicitam încă 12.863,4 miliarde, pe care le luam de la diferite capitole. Noi vrem să ne consultăm, pentru că într-adevăr este o sumă foarte mare, acest amendament aparţine deopotrivă comisiei şi Grupului P.R.M. De aceea, având în vedere că suntem dispuşi dialogului şi domnul ministru Tănăsescu şi domnul prim-ministru au precizat clar că acele amendamente care dovedesc realism şi cumpătare pot fi acceptate, noi, grupul parlamentar, vă solicităm o pauză în care să ne consultăm cu domnul ministru Tănăsescu şi a vedea la ce înţelegere ajungem, vizavi de suma aferentă căminelor studenţeşti şi sumele aferente celorlalte capitole, deoarece, într-adevăr, noi nu credem că reforma în învăţământ înseamnă numai salarii. Deci, noi suntem dispuşi să renunţăm la această solicitare de 12.000 miliarde, pentru că, într-adevăr, din discuţiile care au fost, se pare că poate fi micşorată cu câteva sute de miliarde. Pentru a vedea cât să reducem, solicităm această întâlnire cu domnul ministru Tănăsescu, exprimându-ne nedumerirea că domnia sa nu a mai uzat de o chestiune care devenise o regulă, să se întâlnească înainte de buget cu grupurile parlamentare.

De aceea, noi am solicita o întâlnire ca să ajungem la ceea ce spunea domnul prim-ministru, prin dialog, să găsim o cale comună.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu vă mulţumesc foarte mult. Din păcate, s-ar putea să greşim, nu pot să dau curs acestei solicitări a dumneavoastră. Există un motiv foarte simplu: dumneavoastră nu aveţi şi nici comisia nici un amendament aici. Amendamentul este al domnului senator Dina Carol, care nu se află în sală, din materialele mele, domnule!

Stimate coleg, dacă greşesc, art.14 alin. 2, autor domnul senator Carol Dina. Îmi pare foarte rău.

Comisia de buget, finanţe, aveţi vreun amendament al comisiei aici?

Domnul Viorel Ştefan (din loja comisiei):

Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Discutaţi cu domnii de la Comisiile de buget, finanţe, dacă aveţi amendamentul. Vă dau un minut să discutaţi cu domnul Tănăsescu, dar nu cu plecare acasă.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Chestiune de procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Procedură pentru ce?

Dacă n-aţi făcut amendamentul? Eu vă respect foarte mult, dar dacă nu l-aţi făcut?!

Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Nu cred că pot să accept că nu mă bucur de acelaşi respect pe care eu vi-l datorez...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Întotdeauna... vă bucuraţi, domnule!

Domnul Anghel Stanciu:

De aceea, în calitate de lider în viaţă în momentul de faţă al grupurilor parlamentare reunite, vă solicităm o chestiune foarte interesantă, şi anume, să vedem de ce la art. 12 au votat, corect, pentru 199, la art. 13 au votat corect 211, deci au mai venit în sală şi eu sunt convins că fiind la art. 14 au mai venit în sală. Şi, de aceea, v-aş propune, în numele grupurilor parlamentare, să-i numărăm, că sunt curios să vedem câţi au mai venit. Pentru că este un lucru pe care, vă spun, nu l-am întâlnit în viaţa mea parlamentară, pe măsură ce trece timpul, să mai vină.

Deci, să-i numărăm, pentru că sunt convins că sunt mai mulţi de 211, cât au votat pe art. 13.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule profesor, eu vă mulţumesc, vă respect... Vă rog să luaţi loc.

Domnul Anghel Stanciu:

Păi n-am scaun aici! (Râsete în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu acolo. Vă rog eu să luaţi loc. Aţi vorbit în calitate de lider de grup. Ia uitaţi câte scaune sunt la P.R.M. acolo! Dacă vreţi, luaţi şi acasă unul!

Stimate coleg, cu tot respectul, mai ales că sunteţi şi profesor, aţi observat că spun câte voturi împotrivă, câte abţineri, variind voturile împotrivă şi abţinerile, sigur că variază şi cifra voturilor pentru. Nu e atât de complicat de înţeles. Dacă doriţi altceva, în calitate de lider, să strigăm catalogul, aceasta este altceva. Poftiţi la tribună.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Eu n-am îndrăznit, dar pentru că dumneavoastră mi-aţi făcut această sugestie, sunt de acord cu dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.R.M.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog secretarii să începem cu Camera Deputaţilor. Vă rog să strigaţi catalogul, vă rog frumos şi să avem lista exactă a celor care nu sunt prezenţi. Aşteptăm puţin.

Domnul Constantin Niţă:

- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaş Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Avramescu Constantin-Gheorghe - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoş Daniela - prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - absent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - absentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşcu Dan - absent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - absent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - absent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - absent
- Dobrescu Smaranda - absentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - prezent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Ana - absentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - absent
- Gheorghiu Viorel - absent
- Gingăraş Georgiu - prezent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Grădinaru Nicolae - absent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Haşotti Puiu - absent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - absent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - absent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - absent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - absent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - absent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - prezent
- Loghin Irina - absentă
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Dorin Lazăr - absent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - absent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - prezent
- Miţaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocanu Alexandru - absent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - absent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - absent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Musca Monica Octavia - prezentă
- Muşetescu Ovidiu-Tiberiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - absent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - absent
- Neacşu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - absent
- Neamţu Horia Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - absent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - absent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Păun Nicolae - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păşcuţ Ştefan - prezent
- Pécsi Francisc - absent
- Pereş Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruş Octavian Constantin - absent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Pop Napoleon - absent
- Popa Constanţa - prezentă
- Popa Cornel - absent
- Popa Virgil - prezent
- Popescu Bejat Ştefan - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Costel-Eugen - absent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu Virgil - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - absent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - absent
- Ráduly Róbert Kálmán - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - absent
- Roşca Radu Vasile - prezent
- Roşculeţ Gheorghe - prezent
- Rus Emil - absent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - prezent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuţ - absent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sencu Adrian Emanoil - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sonea Ioan - absent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - absentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - absent
- Stănişoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - absent
- Szilágyi Zsolt - absent
- Şnaider Paul - absent
- Ştefan Ion - prezent
- Ştefănescu Codrin - prezent
- Ştefănoiu Luca - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Tamás Sándor - absent
- Tărâţă Culiţă - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Timiş Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - absent
- Tóro Tiberiu - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - absent
- Ţibulcă Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - absent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Vasilescu Valentin - absent
- Vekov Károly-János - absent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Vişinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - absent
- Voinea Florea - absent
- Voinea Olga Lucheria - absentă
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - absent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Pentru doamnele şi domnii senatori.

- Acatrinei Gheorghe - prezent
- Alexa Constantin - prezent
- Alexandru Ionel - absent
- Apostolache Victor - absent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Badea Dumitru - absent
- Balcan Viorel - prezent
- Bădulescu Doru Laurian - prezent
- Bălan Angela Mihaela - absentă
- Bălălău Constantin - absent
- Belaşcu Aron - prezent
- Belu Ioan - absent
- Bichineţ Corneliu - prezent
- Bindea Liviu-Doru - absent
- Bîciu Constantin - absent
- Brădişteanu Şerban Alexandru - absent
- Bucur Dionisie - absent
- Bunduc Gheorghe - absent
- Buzatu Gheorghe - prezent
- Cârciumaru Ion - absent
- Ciocan Maria - absentă
- Ciocârlie Alin Teodor - absent
- Codreanu Dumitru - prezent
- Constantinescu Dan - absent
- Constantinescu Eugen Marius - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristolovean Ioan - prezent
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - absent
- Dinu Marin - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezentă
- Dumitrescu Viorel - absent
- Duţă Vasile - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - absent
- Fabini Herman Armeniu - absent
- Făniţă Triţă - prezent
- Feldman Radu Alexandru - absent
- Filipaş Avram - absent
- Filipescu Cornel - absent
- Florescu Eugeniu Constantin - absent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda György - absent
- Găucan Constantin - absent
- Gogoi Ion - prezent
- Guga Ioan - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hârşu Ion - prezent
- Hoha Gheorghe - prezent
- Honcescu Ion - absent
- Horga Vasile - prezent
- Hriţcu Florin - prezent
- Ilaşcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Ionescu-Quintus Mircea - prezent
- Iorga Nicolae Marian - absent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Iustin Mircea Teodor - absent
- Kereskeny Alexandru - prezent
- Leca Aureliu - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Maghiar Teodor - absent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona Ana Maria - absentă
- Marka Béla - prezent
- Matei Vintilă - prezent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ştefan Gheorghe - absent
- Mihornea Mircea - absent
- Mocanu Vasile - prezent
- Munteanu Tudor Marius - prezent
- Nedelcu Mircea - absent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolaescu Ioan - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - absent
- Nicolai Norica - prezentă
- Nicolescu Constantin - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Opriş Octavian - absent
- Otiman Păun-Ion - absent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - absent
- Pană Viorel Marian - absent
- Paştiu Ioan - absent
- Păcurariu Iuliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Pătru Nicolae - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Penciuc Corin - absent
- Petre Ştefan - absent
- Petre Maria - absentă
- Petrescu Ilie - prezent
- Plătică-Vidovici Ilie - absent
- Pop Dumitru Petru - absent
- Pop D.Popa Ioan - prezent
- Popa Nicolae Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Laurenţiu-Mircea - absent
- Predescu Ion - absent
- Prichici Emilian - absent
- Pricop Mihai-Radu - prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - absent
- Pruteanu George Mihail - absent
- Pujină Nelu - absent
- Puskás Valentin Zoltán - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - prezent
- Rebreanu Nora Cecilia - absentă
- Rece Traian - absent
- Roibu Aristide - absent
- Roman Petre - absent
- Rus Ioan Aurel - absent
- Sârbulescu Ion - absent
- Seche Ion - absent
- Seres Dénes - absent
- Sin Niculae - absent
- Sógor Csaba - absent
- Solcanu Ion - prezent
- Sporea Elena - absentă
- Stănoiu Rodica Mihaela - absentă
- Stoica Fevronia - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Şelaru Rodica - prezentă
- Ştefan Viorel - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Toma Constantin - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - absent
- Vajda Borbala - absent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vela Ion - prezent
- Verestóy Attila - prezent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - absent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - absent

(Deputaţii şi senatorii care au intrat în sală ulterior apelului nominal, şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile.

Stimaţi colegi,

Continuăm. Suntem la art. 14. Dacă mai sunt alte intervenţii? Domnule deputat Buzatu, vă rog. Spuneţi poziţia.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art. 14, a fost înaintat un amendament, prevăzut ca alin. 10, la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, dar el nu a apărut sub nici o formă, văd, în raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi eu v-aş cere îngăduinţa, totuşi, să-l susţin, pentru că e legat şi de o chestiune care este în practică astăzi.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Deci, înţeleg că nu aveţi amendament, domnule deputat?

Domnul Dumitru Buzatu:

Eu am amendament, că l-am depus, dar n-a apărut.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu ştiu unde l-aţi depus, e o procedură, vă rog foarte mult să luaţi loc.

Dacă colegii care au amendamente la art. 14 doresc să-şi susţină amendamentele?

Am reţinut o singură problemă, domnule ministru Tănăsescu, la art. 14 alin. 2, domnul deputat Stanciu, legat de acest amendament, a solicitat o discuţie cu dumneavoastră. Deci, nu votăm acest amendament şi rog ca mâine dimineaţă, la 9 fără un sfert, să purtaţi o discuţie pe această temă. Şi atunci, votăm şi articolul în ansamblu. Toate grupurile parlamentare să vină mâine la discuţii cu domnul Tănăsescu, pe acest alin. 2.

Până atunci, stimaţi colegi, avem, la art. 14 alin. 1, un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci. Dacă sunt intervenţii la acest alineat? Sunteţi de acord cu ele?

Supun votului dumneavoastră alin. 1.

Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi voturile împotrivă! 11 voturi împotrivă.

Abţineri? 15 abţineri.

Voturi pentru? 190 voturi pentru.

Sărim peste alin. 2.

Trecem la restul alineatelor: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră aceste alineate, vă rog să votaţi.

Cine este împotrivă?

Abţineri? O singură abţinere.

Voturi pentru? 215 voturi pentru.

Art. 14, îl votăm după ce îl cunoaştem mâine, după întâlnirea cu grupurile.

La art. 15 nu avem amendamente respinse. Avem, în schimb, la alin. 1 şi 2, propunerile Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Vă supunem votului dumneavoastră art. 15 alin. 1 şi 2, în formula propusă de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este împotrivă?

Abţineri? 1 abţinere..

Cine este pentru? 229 voturi pentru.

La art. 16, dacă sunt intervenţii? Avem amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, la alin. 1 şi 2.

Se susţin amendamentele? Nu se susţin.

Ministerul de Finanţe e de acord cu propunerea Comisiilor de buget?

Domnul Mihai Tănăsescu (din lojă):

Da, de acord.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt intervenţii pe amendamentele Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 16 alin. 1 şi 2, în formula propusă de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abţineri? 9 abţineri.

voturi pentru 215 voturi pentru.

La alin. 3, 4, 5, în formula propusă de iniţiator, dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră aceste alineate.

Cine este împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cine este pentru? 227 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră art. 16, în ansamblu.

Cine este împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 204 voturi pentru.

Trecem la art. 17, stimaţi colegi.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule preşedinte, nu a luat-o ceasul înainte? Programul e până la 19,00 ori până la 19,30?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci au un amendament, la alin. 1. De acord cu el? Sunt intervenţii?

Supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci de la art. 17 alin. 1.

Cine este împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Voturi pentru? 228 de voturi pentru.

Dacă la alin. 2 sunt intervenţii? Nu avem intervenţii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? O singură abţineri.

210 voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră art. 17, în ansamblu.

Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi! 21 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cine este pentru? 202 voturi pentru.

Art. 18. Vă rog, dacă sunt intervenţii? Vă ascultăm, domnule deputat Dinu Gheorghe.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Către domnul ministru al finanţelor. Am solicitat eliminarea art. 18, 19, 20 şi, pe cale de consecinţă, 21, pentru următorul motiv:

Să iau un caz mai general, cel de la art. 20, în care o subvenţie de 1.200 de miliarde, acordată Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Locuinţei, se blochează, pentru subvenţia transportului feroviar public de călători. Mai departe, la alin. 2, spune: 1.200 de miliarde SNTFC (călători) achită Companiei Naţionale de Căi Ferate tariful de utilizare a infrastructurii (TUIU), care, mai departe, achită Societăţi Comerciale de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice. Care, mai departe, dă aceşti bani Termoelectricii, în vederea achitării datoriilor la Fondul de Risc pentru Garanţii de Stat pentru Împrumuturi Externe.

Cu alte cuvinte, banii ăştia se plimbă de la stat şi se întorc înapoi tot la stat, pe o cărare de vreo 4-5 societăţi cu capital majoritar de stat. Nu era oare mai simplu ca aceste reguli să şi le facă respectivele societăţi?

Şi motivaţia de respingere, culmea, este aceea că se elimină arieratele! Păi, arieratele pornesc tocmai din momentul zero, când statul nu acordă subvenţia şi, din momentul acesta, tot lanţul de serie se întrerupe.

Iată motivul pentru care am solicitat, nu numai la art. 18 (acolo priveşte subvenţia pentru îmbunătăţiri funciare), la art. 19 (subvenţie pentru alte bazaconii), dar ajung la aceasta, la art. 20, unde priveşte subvenţiile pentru transportul de călători. Reţineţi, vă rog, că 7.000 de miliarde se acordă subvenţii, din care Ministerul Finanţelor doreşte să ia o bucată, o felie, de 1.200 de miliarde şi să spună: "Domnule, de banii ăştia nu te atingi sau îi dai mai departe, către Compania Naţională, care, mai departe, se plimbă, se plimbă, se plimbă şi se întorc tot la stat!"

Vă rog pe dumneavoastră să explicaţi, că eu, unul, practic, cred că este o pierdere de vreme, ca să nu spun, o creare de surse de arierate.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru Tănăsescu. Vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule preşedinte,

Mă simt dator să explic mai bine ce înseamnă aceste art. 18, 19 şi 20.

În primul rând, nu suntem de acord cu acest amendament şi îl supunem respingerii, dar mă simt dator să fac o explicaţie. Din contră, nu majorăm arieratele, ci ele se scad. Nu sunt mai puţine subvenţii, sunt mai multe subvenţii.

Deci, noi mărim subvenţiile la companiile respective, dar am instituit un mecanism de control financiar şi de întărire a disciplinei financiare, în aşa fel încât aceste subvenţii în plus care vin de la bugetul de stat să meargă pe un drum foarte clar, în aşa fel încât companiile respective să fie obligate să-şi plătească datoriile faţă de utilităţi ( în special, Electrica şi, apoi, Electrica la Termoelectrica), în acest fel încât arieratele care s-au creat în interiorul acestor companii să se şteargă prin aceste subvenţii care vin de la bugetul de stat. Şi, în acelaşi timp, ele să fie obligate, din aceşti bani, să-şi achite obligaţiile la extern, fiindcă au contractate credite externe şi trebuie să-şi plătească ratele de dobândă şi ratele de capital.

Deci, prin mecanismul pe care l-am instituit prin aceste articole: 1) întărim disciplina financiară; 2) ne asigurăm că banii pe care îi acordăm suplimentar sub formă de subvenţii se întorc la bugetul de stat, prin plata angajamentelor pe care compania respectivă le are la extern. Deci, noi întărim disciplina financiară prin aceste soluţii pe care le-am găsit aici.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Aţi auzit argumentele.

Supun votului dumneavoastră această propunere a domnului deputat Dinu Gheorghe, la art. 18 alin. 1.

Cine este pentru? 28 voturi pentru

Abţineri? Nu avem.

Împotrivă? 198 de voturi împotrivă.

A căzut această propunere.

Supun votului dumneavoastră art.18, în formularea iniţiatorului, cu cele trei alineate.

Cine este împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cine este pentru? 195 de voturi pentru.

Art.19. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.19, în totalitate, alin.1 şi 2, în formula propusă de iniţiator. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. 199 de voturi pentru.

Împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Art.20. Dacă sunt intervenţii?

Supun votului dumneavoastră art.20, cu cele trei alineate.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc, domnule Solcanu.

Voturi împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

201 de voturi pentru.

Art.21 se referă la trezorerie. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

208 voturi pentru.

Stimaţi colegi,

Vă propun să ne oprim aici. Vom continua dezbaterea mâine.

Reluăm lucrările mâine, la ora 9,00.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,18.