Dezbateri parlamentare

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Timpii pentru dezbateri generale sunt cei pe care-i cunoaşteţi, i-am aprobat la începutul şedinţei noastre comune pentru bugetul de stat şi, respectiv, bugetul de asigurări sociale de stat.

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul doamnei ministru Elena Dumitru.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul la bugetul de asigurări sociale de stat pentru anul 2004.

Doamna Elena Dumitru (ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei):

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi invitaţi,

Contextul macroeconomic în cadrul căruia s-au prognozat ţintele macroeconomice pentru anul 2004 dovedeşte angajamentul asumat de Guvern, prin programul de guvernare, pentru politicile de dezvoltare economică şi socială sănătoasă şi management fiscal prudent.

În ultimii ani, România a făcut mari progrese în îmbunătăţirea economiei sale, astfel produsul intern brut anual a înregistrat, în anii 2001 şi 2002, o creştere de 5,7%, respectiv 4,9%, prognozându-se, pentru anul 2003, o creştere de 4,8%. Produsul intern brut pe locuitor a crescut de la un an la altul, astfel că, faţă de 52,1 milioane lei în anul 2001, pentru 2003 se prognozează 84,1 milioane lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 61,4% faţă de cel din 2001. Inflaţia, decembrie la decembrie, a scăzut de la 30,3%, în anul 2001, la una estimată la 14% în anul 2003. Este vorba de o diminuare cu 16,3 puncte procentuale numai în 3 ani.

Numărul mediu de salariaţi a crescut de la an la an, astfel că, în perioada 2001 - 2003, acesta s-a majorat cu 81.000 de salariaţi, ceea ce reprezintă tot atâtea locuri de muncă nou create în această perioadă, situaţie care a avut printre consecinţe şi reducerea numărului de şomeri şi implicit scăderea ratei şomajului.

Câştigul salarial mediu brut a crescut de la 4.220.400 lei, în anul 2001, la 6.620.000 lei în anul 2003. Pensia medie a crescut de la 949.385.000 lei, în anul 2001, la 1.522.790 lei în anul 2003, creştere datorată, în principal, începerii recorelării în anul 2002, dar şi indexării anuale a acesteia. Veniturile şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj au fost programate şi urmărite în execuţie în conformitate cu legislaţia specifică în aceste domenii,corelată cu legislaţia în domeniul finanţelor publice.

Principalele venituri ale celor două bugete au fost contribuţiile de asigurări sociale de stat şi de asigurări pentru şomaj. Din bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj s-au finanţat, în principal, şi se finanţează următoarele forme de protecţie a cetăţenilor: pensiile, trimitere la tratament balnear şi odihnă, indemnizaţii şi ajutoare, tratament balnear, indemnizaţii de şomaj, alocaţii de sprijin, plăţi compensatorii, plăţi pentru stimularea şomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj, dar şi altele.

Ţintele pe termen mediu 2004 - 2007 ale principalilor indicatori macroeconomici se caracterizează prin: o creştere economică, în anul 2004, de 5,5%, iar pentru perioada 2005 - 2007 de peste 5,1%.

Produsul intern brut pe locuitor va creşte, în anul 2004, la 99,3 milioane pe locuitor, ceea ce reprezintă aproape o dublare a acestuia, comparativ cu anul 2003, ajungând ca, în anul 2007, să atingă 139,4 milioane lei.

Inflaţia, decembrie la decembrie, va înregistra o scădere de la un an la altul, astfel că de la 9%, atât cât prognozăm pentru anul 2004, va ajunge la 3% în anul 2007.

Numărul mediu de salariaţi va înregistra o creştere de la an la an, astfel că de la numărul prognozat pentru anul 2004, de 4.827.000 de persoane, va ajunge, la finele perioadei de analiză, la 4.942.000 de persoane.

Pentru anul 2004, s-a prognozat o pensie medie de 1.864.109 lei, ca urmare a finalizării procesului de recorelare a pensiilor şi de indexare anuală a acestora.

Principalele opţiuni strategice ale politicii fiscal - bugetare în domeniul asigurărilor sociale, în perioada 2004 - 2007, se vor concentra pe următoarele: o politică de relaxare a fiscalităţii asupra forţei de muncă; pentru 2004, deja ştiţi că s-a anunţat reducerea cu 2,5 puncte procentuale a cotelor de contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat şi o reducere cu 0,5 puncte procentuale a cotelor de contribuţii datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Pentru perioada 2005 - 2007, în funcţie de găsirea surselor de acoperire, se are în vedere reducerea cotei contribuţiei de asigurări sociale cu câte un punct procentual în fiecare an.

Începând cu 1 ianuarie 2007, se creează un sistem fiscal unitar de colectare a tuturor impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor venituri bugetare, prin preluarea activităţii de administrare a veniturilor bugetare reprezentând contribuţii sociale, acţiune care a impus înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Noi credem că înfiinţarea acestei Agenţii Naţionale va determina o colectare mai bună a contribuţiilor.

Fundamentarea şi dimensionarea cheltuielilor în funcţie de venituri certe este foarte importantă şi este posibil să facem acest lucru fără a apela la surse de finanţare inflaţionistă. Pentru anul 2004, s-a avut în vedere, ca măsură socială suplimentară, dublarea pensiilor pentru pensionarii agricultori, măsură care presupune un efort bugetar suplimentar de circa 7.000 de miliarde de lei; creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi reducerea şomajului, prin aplicarea unor măsuri economice de stimulare a creării de noi locuri de muncă, în condiţiile continuării procesului de privatizare şi restructurare, astfel încât, în anul 2004, rata şomajului să scadă sub 8%, corelarea măsurilor cuprinse în programul social pe perioada 2003 - 2004, care vizează protecţia socială pentru categoriile de persoane cu venituri mici, cu prevederile cuprinse în bugetele asigurărilor sociale de stat şi asigurărilor pentru şomaj. Pentru anul 2004, în ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale de stat, se aşteaptă ca 90,1% din totalul veniturilor bugetare să se încaseze din contribuţiile pentru asigurări sociale şi 0,7% din diverse alte venituri. Veniturile bugetare urmează să crească cu 19,4% în anul 2004, comparativ cu anul 2003, sau, altfel spus, cu 24.797,5 miliarde lei.

În anul 2004, se estimează că, din bugetul asigurărilor sociale de stat, se vor finanţa cheltuieli în sumă totală de 150.308,3 miliarde lei, din care 97,7% pentru pensii de asigurări sociale, diverse indemnizaţii şi ajutoare.

La stabilirea cheltuielilor pentru pensii, s-au avut în vedere următoarele: vor beneficia 6.080.000 de pensionari de asigurări sociale, vom avea 1.864.109 lei pensie de asigurări sociale. Nivelul lunar mediu pentru anul 2004, pentru pensia de asigurări sociale, s-a determinat având în vedere cuantumul din luna decembrie 2003 şi măsurile de protecţie socială stabilite pentru anul 2004, conform reglementărilor legale în vigoare.

Bugetul asigurărilor sociale de stat este programat pentru anul 2004 cu un excedent în sumă de 2.074,7 miliarde lei, care reprezintă încasările din contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, reprezentând constituirea Fondului pentru funcţionarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru anul 2004, se aşteaptă ca veniturile bugetare să provină, aproximativ 91,7%, din contribuţii pentru asigurările pentru şomaj, 4,4% din încasări din rambursarea împrumuturilor acordate şi 3,9% din diverse venituri. Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj cresc, în anul 2004, cu 6,4%, comparând cu anul 2003, respectiv cu 1.159,6 miliarde lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile, în anul 2004, fondurile prevăzute în bugetul asigurărilor pentru şomaj se utilizează pentru: plata ajutoarelor şi indemnizaţiilor - circa 63,8% din total, în special pentru indemnizaţii de şomaj, plăţi compensatorii, stimularea angajatorilor care încadrează absolvenţi, indemnizaţii de şomaj pentru absolvenţi, stimularea angajatorilor care încadrează şomeri aparţinând unor categorii defavorizate, plata contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat şi pentru asigurările sociale de sănătate - circa 15,5% din total.

Cheltuielile de administrare a fondului reprezintă 5,9% din totalul bugetului. Nivelul cheltuielilor ce se finanţează în anul 2004 din bugetul asigurărilor pentru şomaj a fost stabilit avându-se în vedere următoarele categorii de beneficiari şi cuantumul mediei lunare.

Nivelul cheltuielilor ce se finanţează în anul 2004 din bugetul asigurărilor pentru şomaj a fost stabilit avându-se în vedere următoarele categorii de beneficiari şi cuantumul mediei lunare: 257.000 beneficiari de indemnizaţii de şomaj, 21.000 beneficiari de indemnizaţie de şomaj şi venit de completare, conform Ordonanţei de urgenţă nr.8/2003, 64.000 de beneficiari de indemnizaţie de şomaj pentru absolvenţi, 2.100.000 de lei/lună indemnizaţia de şomaj, 1.400.000 de lei/lună o indemnizaţie de şomaj pentru absolvenţi.

În anul 2004, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, pe lângă fondurile proprii de care pot dispune conform legislaţiei, mai beneficiază şi de credite externe obţinute în baza Acordului de împrumut încheiat de România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru Proiectul privind forţa de muncă şi protecţia socială. Aceste fonduri se utilizează pentru finanţarea măsurilor active pentru combaterea şomajului, acordarea de împrumuturi de către agenţiile guvernamentale şi administrate prin agenţii de credit şi pentru alte categorii de cheltuieli specifice forţei de muncă şi protecţiei sociale.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Anul viitor este un an important, în primul rând pentru peste un milion de pensionari din agricultură, care vor beneficia, începând cu 1 ianuarie 2004 de pensii duble, dar, desigur, şi pentru ceilalţi pensionari din sistemul asigurărilor sociale de stat, care vor beneficia de ultimele două etape de recorelare, sunt cele mai consistente etape de recorelare, anul viitor, bugetul asigurărilor sociale de stat beneficiind de o subvenţie de la bugetul de stat de aproape 14.000 de miliarde.

Noi credem că, prin măsurile pe care Guvernul le-a decis şi la acestea pe care le-am spus cu câteva secunde înainte, se adaugă instituirea unei indemnizaţii unice pentru creşterea copilului, în valoare de aproximativ 6,5 milioane lei pentru toate mamele asigurate. Noi credem că aceste măsuri vor duce la o sensibilă creştere a nivelului de trai pentru largi categorii de populaţie.

Faţă de cele arătate mai sus, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, vă supun aprobării acest proiect de buget.

Mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumim foarte mult.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbateri generale.

Dau cuvântul, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, doamnei deputat Smaranda Dobrescu.

Se pregăteşte domnul deputat Ion Mînzînă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bugetul asigurărilor sociale pe anul 2004 reflectă prevederile Programului de guvernare, ale Programului social aprobat prin Hotărâre de Guvern în vara anului 2002, dar şi măsurile pe termen scurt din Planul naţional de combatere a sărăciei şi promovare a incluziunii sociale.

Printre aspectele pozitive ce rezultă din buget, pentru pensionari şi pentru susţinerea politicilor de creare de locuri de muncă, putem enumera: în primul rând, indexările prevăzute în 2004 vor acoperi indicele de creştere a preţurilor de consum pentru toate categoriile de pensii, cât şi pentru celelalte drepturi de asigurări sociale; etapa a treia de recorelare va aduce o creştere reală pentru cei 2.275.000 de pensionari de limită de vârstă şi vechime completă de circa 9 procente. Datorită creşterii prognozate a salariului mediu pe economie, în 2004, cu un procent ce depăşeşte rata inflaţiei, urmare a efectelor creşterii economice înregistrate, valoarea medie a punctului în 2004 va cunoaşte o creştere reală de circa 4 puncte procentuale, care se vor regăsi ca o majorare generală a pensiilor; cu alte cuvinte, pensiile vor fi mai mari, la sfârşitul anului 2004, cu 14,8%, faţă de decembrie 2003, iar cele supuse recorelării cu încă 9%.

În al doilea rând, scăderea costurilor cu un loc de muncă, pentru angajator, cu 2,5 puncte procentuale, datorită CAS şi 0,5 puncte procentuale pentru contribuţiile datorate Fondului de şomaj conduce la scăderea presiunii fiscale asupra angajatorilor. Ne aşteptăm, în continuare, să constatăm efectul acestei politici în îmbunătăţirea colectării şi a disciplinei financiare şi în crearea de noi locuri de muncă. Aceasta e o măsură clară de descurajare a muncii la negru.

În al treilea rând, al treilea efect pozitiv: îmbunătăţirea veniturilor bugetului public de pensii, urmare a creşterii limitei maxime a bazei de contribuţii, a preluării integrale a cheltuielilor de sănătate a pensionarilor de către Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate şi datorită subvenţiei acordate de la bugetul de stat. Acest lucru va iniţia trendul de echilibrare a bugetului de pensii.

În al patrulea rând, categoria pensionarilor agricultori ce au lucrat exclusiv în sistemul cooperativizat va avea punctajul dublat începând cu ianuarie 2004, obţinând pensii maxime de 850.000 de lei, după încheierea recorelării.

În al cincilea rând, se creează premisele degrevării bugetului asigurărilor sociale de sănătate de cheltuielile corespunzătoare bolilor profesionale şi accidentelor de muncă, cumulându-se, al doilea an consecutiv, fondurile necesare funcţionării unui sistem european de asigurări pentru aceste riscuri.

În al şaselea rând, măsurile active pentru crearea de noi locuri de muncă, mai diversificate faţă de anul 2003, reprezintă, în totalul cheltuielilor Fondului de şomaj, o creştere de 23,65% faţă de prevederile din 2003.

Structura cheltuielilor bugetul asigurărilor de şomaj reflectă politica activă în domeniu, politica acompaniamentului social pentru obiectivele importante ale privatizării din 2004, dar şi lupta cu excluderea socială şi sărăcia datorate lipsei unor venituri din muncă. Includerea socială, angajarea cât mai largă, singura premisă solidă de luptă cu sărăcia şi marginalizarea, este angajamentul clar pentru 2004, reflectat de structura cheltuielilor Fondului de şomaj.

Politica ANOFM-ului de susţinere a tinerilor absolvenţi, a tinerilor ce prezintă dificultăţi sau un grad de marginalizare, a persoanelor cu handicap, a celor ce-şi caută un loc de muncă sau doresc să obţină o nouă calificare, se corelează, în 2004, cu politica de susţinere a celor ce doresc să lucreze temporar în alte ţări, ca şi cu primele rezultate ale aplicării noului Cod al muncii. Urmarea acestei politici, ne aşteptăm ca, la finele anului 2004, munca la negru să scadă, iar gradul de ocupare, factorul economic şi social cel mai important pentru începutul de secol în România, să crească.

Desigur, despre sistemul public de pensii, reflectat în proiectul de buget nu putem avea doar cuvinte de laudă. El constituie, în continuare, datorită deficitelor înregistrate în ultimii ani, o mare problemă a ţării şi a politicilor bugetare şi fiscale. Mai presus de aceste probleme tehnice, putem spune că sistemul public de pensii reprezintă aproape 6,3 milioane de probleme personale ce îmbracă deseori aspecte dramatice.

Pornind de la rata de dependenţă mare, cea mai mare din Europa, bugetul asigurărilor sociale reflectă şi unele trenduri negative datorate unor imperfecţiuni acumulate ale legislaţiei, cum ar fi: creşterea mediei anuale de noi pensionari, pe baza pensionării anticipate, pentru care legea este suficient de permisivă, colectarea contribuţiilor, fundamentată în buget a fi de circa 87 de procente, este încă scăzută, în realitate, capabilă să nu realizeze veniturile. Acest lucru reflectă încă un potenţial economic slab şi un grad de îndatorare mare, în special al marilor societăţi cu capital de stat şi al companiilor naţionale. Cuantumul pensiilor este încă scăzut, în raport cu preţurile de consum, în special cu preţurile utilităţilor şi medicamentelor, chiar dacă cota de T.V.A., în 2004, va scădea la medicamente.

Acest proiect al bugetului de pensii pe anul 2003 ne îndeamnă să tragem anumite concluzii asupra politicii de urmat în domeniul pensiilor, astfel ca susţinerea sistemului de pensii să nu impieteze asupra creşterii economice, dar şi ca bugetul de pensii să fie sustenabil, indiferent de fluctuaţiile economice. Astfel, se impun: creşterea gradului de colectare şi aplicarea strictă a legislaţiei; scăderea, în continuare, a fiscalităţii aplicate asupra unui loc de muncă; creşterea ocupării - cea mai importantă măsură necesară îmbunătăţirii protecţiei sociale; rezolvarea problemei viitorilor pensionari agricultori, pentru care nu există obligativitatea contribuţiei şi care nu au asigurată securitatea socială pentru bătrâneţe; externalizarea prestaţiilor noncontributive, pentru care oricum bugetul de stat intervine, şi crearea premisei reale a echilibrării bugetului public şi a majorării pensiilor şi, în ultimul rând, crearea urgentă a cadrului legislativ complet necesar funcţionării unor fonduri de pensii capitalizate, în stare să ofere viitorului pensionar pensii suplimentare şi o viaţă decentă.

În concluzie, stimaţi colegi, fără a exagera virtuţile celor două bugete, putem aprecia că eforturile substanţiale de mărire a pensiilor reale, de dublare a pensiilor agricultorilor, multiplele burse ale locurilor de muncă organizate cu succes de către ANOFM, în cadrul unor politici diversificate de creare de locuri de muncă, demonstrează o politică de securitate socială responsabilă, aflată pe un trend ascendent, corespunzător şi adaptat trendului generale de creştere economică.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumim.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, are cuvântul domnul deputat Ion Mînzînă.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Barbu.

Domnul Ion Mînzînă:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Onorată asistenţă,

În discutarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2004, într-o abordare obiectivă, trebuie să plecăm de la cel puţin două componente care au stat la baza construcţiei acestui buget. O primă componentă este cea politică, actualul buget fiind marcat de o puternică latură propagandistică, menită să readucă electoratul dezamăgit de cei trei ani de guvernare PSD în zona de vot a partidului de guvernământ.

Într-un an electoral, aşa cum este anul 2004, se pare că nici un efort nu este prea mare pentru realizarea scopului propus. Toate luările de cuvânt amestecă cu bună ştiinţă informaţii corecte, cu unele cel puţin discutabile, dorindu-se crearea unei idei generale, şi anume aceea că, prin acest bugetul al asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, guvernanţii realizează toate promisiunile făcute în campania electorală şi în celebra Carte albă a guvernării PSD.

Alocarea a 10,8% din p.i.b. pentru protecţie socială, subvenţia de la bugetul de stat pentru bugetului asigurărilor sociale de 13.961 miliarde lei, dublarea pensiilor pentru agricultori, cu un efort bugetar de 7.000 de miliarde, reducerea cu trei puncte procentuale sunt doar câteva din temele atât de mult mediatizate propagandistic în contul electoral al partidului de guvernământ. Aceste lucruri întăresc convingerea că, orice explicaţie s-ar încerca, guvernanţii, indiferent de culoare politică, realizează doar din 4 în 4 ani că în România există o treime din populaţie care se confruntă cu o sărăcie generalizată şi ceea ce este şi mai grav, cu lipsa speranţei de redresare a situaţiei în care trăieşte.

Trecem astfel să discutăm despre cea de-a doua componentă - caracteristica socială a acestui buget, care reuşeşte să asigure, pentru cea mai mare parte a asistaţilor, doar venitul de supravieţuire, fapt arătat atât de Institutul pentru calitatea vieţii, cât şi de rapoartele organismelor internaţionale. Această afirmaţie poate fi verificată simplu, prin faptul că, pentru anul 2004, nivelul lunar mediu de pensie, în cuantum de 1.864.109 lei, cu circa 300.000 de lei mai mult decât în 2003, se situează cu mult sub cerinţele unei persoane obligată să suporte impozite şi taxe aberante, tarife la energie electrică şi termică calculate la cursul dolarului sau euro, medicamente ce sunt compensate câteodată doar pe hârtie, şi, nu în ultimul rând, traiul zilnic afectat de exploziile în lanţ ale preţurilor.

Memorabile, în acest sens, sunt spusele domnului prim-ministru al României la întâlnirea cu pensionarii: "Să nu vă plângeţi că pensia este prea mică". Probabil, în concepţia domnului prim-ministru, pensionarii ar fi trebuit să se plângă de pensia îndestulătoare oferită cu mare generozitate de guvernarea PSD, ceea ce nu este cazul.

Cum putem discuta de acordarea unor ajutoare pentru căldură, pentru familiile sărace, când datele statistice arată că o treime din rândul cetăţenilor care locuiesc în mediul urban s-au debranşat de la sistemul centralizat de termoficare. În schimb, propaganda guvernamentală prezintă, ca o mare realizare, faptul că, în ultima perioadă de timp, peste 1.300 de familii s-au rebranşat, păstrând sub tăcere numărul infinit mai mare al cetăţenilor care preferă să trăiască în frig această iarnă decât să fie evacuaţi din apartamente pentru neplata întreţinerii. Dacă ar analiza faptul că în spitale paturile sunt insuficiente pentru internarea copiilor şi bătrânilor afectaţi de bolile cauzate de frigul din locuinţe Guvernul ar realiza probabil adevăratele dimensiuni ale acestei tragedii naţionale care este iarna anului 2003 - 2004.

Am prezentat până acum, sumar, câteva date ce demonstrează că modul în care a fost gândit acest buget nu se pliază pe calitatea cotidiană şi nu răspunde sub nici o formă nevoilor reale ale persoanelor asistate social.

Vom exemplifica în continuare cu elemente concrete de ordin tehnic modul nerealist de previzionare al bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2004.

La capitolul bugetar "Venituri", Guvernul prezintă încă o dată, deşi nu mai era cazul, o viziune utopică referitor la nivelul ridicat de colectare a contribuţiilor pe care urmează să-l legalizeze în anul 2004.

Îmi fac datoria a vă reaminti că, în urmă cu doar câteva zile, Guvernul a prezentat Ordonanţa nr.88/2003 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul în curs cu scopul de a reduce capitolul venituri previzionat anul trecut cu suma de 8.237,4 miliarde lei pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuând cu 622 miliarde lei şi capitolul "Venituri la bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj".

În urmă cu un an, Opoziţia vă atrăgea atenţia că previzionarea veniturilor este nerealistă în raport cu posibilităţile reale de colectare a contribuţiilor. La vremea respectivă, dumneavoastră aţi mizat pe o creştere a numărului de salariaţi şi pe un prag ridicat al salariului mediu brut lunar pe economie. Realitatea a demonstrat că faţă de prognozele guvernamentale, numărul mediu de salariaţi a fost mai mic cu 61.000 de persoane, iar salariul mediu brut lunar pe economie prognozat pentru proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2003 a fost mai mic cu 342.000 lei.

Toate aceste estimări eronate ale veniturilor au determinat în consecinţă diminuarea drastică a cheltuielilor aferente bugetului asigurărilor sociale şi de şomaj, ajungându-se la situaţia în care s-a anulat constituirea fondului de rezervă prevăzut pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, iar în cazul Bugetului asigurărilor pentru şomaj, plătirea unor majorări de 5 miliarde lei la un împrumut de 464 miliarde lei. Aceste consideraţii ne duc la temerea îndreptăţită că în septembrie-octombrie 2004 vom dezbate ordonanţa de rectificare negativă a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care îl discutăm astăzi. Dacă există o certitudine a acestui buget, aceea este creşterea subvenţiei de la bugetul de stat de la 6.900 miliarde lei la 13.960 miliarde lei, dar acest lucru nu demonstrează altceva decât continuarea crizei în care se află bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pentru respectarea adevărului trebuie să spunem că de actuala criză nu dumneavoastră vă faceţi vinovaţi, toate guvernele anterioare în condiţiile în care bugetul asigurărilor sociale de stat nu îşi poate acoperi, aşa cum ar fi normal într-un proces semnificativ, obligaţiile din venituri proprii.

Referindu-mă la ceea ce dumneavoastră numiţi o relaxare a fiscalităţii pe muncă pentru anul 2004, nu pot să nu mă gândesc la acea anecdotă în care un om foarte sărac cu familie numeroasă şi venituri foarte mici îi cere un sfat mentorului său pentru a trăi mai bine. În prima zi, sfătuitorul său îl îndeamnă să bage în casă vaca din curte. Omul vine a doua zi şi spune că o duce mai rău, la care, îndrumătorul său îi spune să bage în casă şi catârul. A treia zi, săracul se plânge că o duce şi mai rău. Sfătuitorul îl îndeamnă să ducă în casă şi purcelul. Exasperat, săracul vine şi îi spune că aşa nu mai poate trăi şi că îi vine să-şi pună capăt zilelor. Îndrumătorul său îi spune să scoată catârul din casă. Mai relaxat, săracul vine şi îi spune că oricum situaţia este mult mai bună.

Această anecdotă vine să demonstreze că relaxarea fiscalităţii făcută acum de guvernarea PSD reprezintă de fapt o diminuare a pragurilor fiscale exacerbat de mari pe care aceeaşi guvernare le-a impus la începutul mandatului său. Nu ar fi lipsit de interes în momentul în care veţi face cu adevărat relaxare fiscală, raportat la nivelul anului când aţi preluat puterea.

Actualul buget cuprinde obligaţii de plată, dobânzi şi rate scadente în cuantum de 605 miliarde lei din care dobânda reprezintă 573 miliarde lei, ajungându-se astfel la situaţia în care în perioada 2002 şi previzionat până în 2004, din bugetul asigurărilor sociale de stat s-au plătit şi urmează să se plătească dobânzi cumulate exorbitante de peste 2.600 miliarde lei, circa 77 milioane dolari.

La toate aceste consideraţii, putem adăuga faptul că în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2004 nu se stabileşte valoarea salariului mediu brut utilizat în fundamentarea bugetului, acesta stând şi la baza stabilirii punctului de pensie.

Utilizarea acestui proiect de buget încearcă să demonstreze că partidul de guvernământ şi-a onorat promisiunile făcute pensionarilor de toate categoriile referitor la eliminarea inechităţilor dintre pensiile calculate la date diferite pentru aceleaşi condiţii de pensionare. De fapt, asistăm la simple recorelări parţiale şi indexări care nu acoperă în totalitate ratele de inflaţie realizate, inechităţile continuând să existe.

O altă carenţă a partidului de guvernământ este faptul că Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi-a încălcat toate termenele pe care singur şi le-a fixat în Carta albă de guvernare privitor la introducerea altor piloni de susţinere şi redresare a sistemului de pensii.

Este clar că nerespectarea acestor termene va produce pe termen lung efecte negative.

La bugetul asigurărilor pentru şomaj, Guvernul procedează la aceeaşi manieră nerealistă de previzionare a veniturilor ca şi în cazul bugetul asigurărilor sociale de stat, mizând utopic pe un nivel ridicat de colectare a contribuţiilor. Finanţarea nevoilor bugetului pentru şomaj din creşterea datoriei publice externe cu circa 300 miliarde lei pentru perioada 2002-2004 pare absurdă în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă, soldul execuţiilor bugetare au fost fără excepţie excedentare.

Volumul excedentelor create, realizate sau în curs de realizare pentru perioada 2002-2004 prin construcţie la bugetul asigurărilor sociale de şomaj au fost de peste 8.987 miliarde lei, în termenii cursului de schimb de astăzi, suma reprezentând circa 268 milioane dolari. Astfel, contribuţiile agenţilor economici şi ale salariaţilor au fost extrase ilegal din procesul de susţinere pasivă, ajutoare de şomaj şi alte tipuri de ajutoare, şi activă, aceste contribuţii contribuind la echilibrarea bugetului consolidat.

Iată câteva din motivele pentru care nu împărtăşim optimismul partidului de guvernământ referitor la şansele de realizare ale bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2004 dacă proiectul acestui buget va fi adoptat în actuala sa formă.

Urmare acestui fapt, Grupurile parlamentare reunite ale Partidului România Mare din Camera Deputaţilor şi Senat vor vota împotriva adoptării acestui proiect de lege. Mulţumesc frumos. (Aplauze în partea stângă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat are cuvântul domnul deputat Gheorghe Barbu, se pregăteşte domnul senator Paul Păcuraru.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Cred că importanţa acestui buget este mult prea importantă pentru atmosfera care este acum în sala Parlamentului şi atenţia acordată acestui buget mult prea mică pentru efectele pe care el îl poate avea. De aceea, cred că se cuvine ca la un astfel de moment să acordăm atenţia cuvenită acestor lucrări.

Proiectul Legii Bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004 discutat în Comisiile de muncă şi protecţie socială ale Parlamentului se situează din punctul nostru de vedere deasupra prevederilor legale. În plus, construcţia acestui buget ne prezintă ca şi în anul 2003 o creştere mult prea optimistă, astfel încât să se realizeze venituri de 152.000 de miliarde de lei.

Creşterea veniturilor din contribuţii cu 114,3% datorate de angajatori în condiţiile diminuării contribuţiei cu 2,5% este o cifră nerealistă care ar presupune un grad de colectare mult mai mare, cât şi o creştere importantă a numărului de asiguraţi.

Creşterea veniturilor din contribuţiile asiguraţilor cu 117,2% în condiţiile diminuării anterioare a nivelului contribuţiei şi o creştere nesemnificativă a numărului de salariaţi în anul 2004 se dovedeşte a fi prognozat artificial. Singura certitudine a veniturilor este sursa din subvenţiile provenite de la bugetul de stat, crescute cu peste 202% de la aproximativ 6,9 mii miliarde la 13,96 mii miliarde lei, subvenţie care să asigure în anul 2004 susţinerea electorală a partidului de guvernământ.

Această dublare a subvenţiei acordată de bugetul de stat arată de fapt criza profundă în care se află bugetul asigurărilor sociale de stat care practic nu-şi poate onora obligaţiile din venituri proprii.

Caracteristica generală a cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat se poate concluziona că se află sub semnul "Totul pentru victorie". În acest sens, toate cheltuielile de personal, de capital, rambursări de credite şi dobânzi sunt sub nivelul celor din anul 2003, pentru ca beneficiarii direcţi, pensionari şi alţi asiguraţi care vor vota în anul 2004 să primească în plus o sumă cât de mică.

Proiectul Legii Bugetului asigurărilor sociale de stat încalcă prevederile legilor în vigoare. Prin proiect nu se stabileşte valoarea salariului mediu brut care se utilizează la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care stă la baza stabilirii punctului de pensie şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului în conformitate cu prevederile Legii 19, cu modificările şi completările ulterioare.

În acelaşi timp, valoarea punctului de pensie se calculează în mod nelegal pe baza unui coeficient de 39%, aplicat la valoarea de 6.800.000 lei, reprezentând salariul mediu estimat pe trimestrul I al anului 2004.

De menţionat că salariul mediu brut pentru anul 2003, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 6.962.000, ceea ce, comparat cu estimarea făcută pe trimestrul I al anului 2004, de 6.800.000 de lei, este evident o minciună, fie în anul 2003, fie pentru 2004 care este în defavoarea celor 6 milioane de pensionari.

Nici în anul 2004, PSD şi Guvernul nu soluţionează eliminarea inechităţilor din sistemul de pensii, astfel încât la condiţii de pensionare egală, pensiile să fie egale, indiferent de perioada ieşirii la pensie, pensionarii rămânând în continuare segmentul de populaţie cel mai afectat de sărăcie şi cărora nu li se recunoaşte dreptul la un trai decent.

Se continuă şi în anul 2004 politica de recorelare a pensiilor prin care nu se realizează altceva decât o uniformizare şi egalizare a pensiilor spre nivelurilor mici ale acestora şi oricum produce inechităţi între grupe mari de pensionari, grupe create artificial pe baza perioadei de ieşire la pensie şi nivelul pensiei.

Doamnelor şi domnilor colegi,

De altfel, soarta pensionarilor este caracterizată de faptul că sunt luaţi în calcul 6.080.000 de pensionari prin proiectul de lege prezentat în scădere cu aproximativ 81.000 faţă de 31 martie 2003. Probabil decesul este singura modalitate luată în calcul de guvernanţi pentru redresarea sistemului public de pensii.

Începând cu anul 2004, sistemul public de pensii este obligat să preia şi în mod nejustificat şi cheltuielile de administrare ale fondului pentru funcţionarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, deşi acest fond are deja resurse proprii de sute de miliarde de lei, constituit din contribuţii pentru acest scop pe tot parcursul anului 2003 şi realizează venituri în continuare.

Bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj îşi consolidează sistemul de tip egalitarist, cel al indemnizaţiei unice, indiferent de nivelul contribuţiei, deşi prin Programul de guvernare, PSD s-a angajat să acorde indemnizaţie de cel puţin 60% din salariul avut. Şi pentru anul 2004 se estimează un excedent de peste 1.400.000 de miliarde chiar în condiţiile diminuării contribuţiei angajatorilor cu 0,5%. Excedentul, după experienţa anilor anteriori va dispărea în bugetul consolidat pentru realizarea deficitului bugetar de 3% din p.i.b. în loc să se transforme în integralitate în resurse pentru susţinerea măsurilor active sau indemnizaţiilor de şomaj.

Ţinând seama de numărul relativ mic de şomeri beneficiari de indemnizaţie în anul 2004. Putem concluziona că Guvernul se pregăteşte pentru anul electoral în care reforma şi restructurările în economie vor fi practic oprite.

De altfel, măsurile active şi indemnizaţiile şomerilor sunt afectate şi de o creştere de personal din cadrul Agenţiei Naţionale de Ocupare şi Formare cu peste 137% în anul 2004, comparativ cu 2003 faţă de 12% cât este creşterea de care beneficiază restul salariaţilor bugetari.

Din punctul nostru de vedere, prin proiectul Legii Bugetului asigurărilor sociale de stat şi a Bugetului asigurărilor sociale de şomaj, Guvernul României se dovedeşte a fi nerealist şi se situează deasupra prevederilor legale cu singurul scop de a-şi motiva electoratul în anul 2004. Din aceste motive, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat nu vor vota Bugetul asigurărilor sociale de stat. Vă mulţumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, domnului senator Paul Păcuraru, se pregăteşte domnul deputat Karoly Kerekes.

Domnul Paul Păcuraru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnilor parlamentari,

Nu întâmplător, bugetul anului 2004, în ansamblul său, a fost caracterizat de presă drept un buget electoral. Acest lucru nu se datorează însă imaginii pe care încearcă PSD-ul să o aducă în presă, în opinia publică precum să avem un pom de Crăciun plin de cadouri pentru că volumul cheltuielilor bugetare este în continuare foarte mic, volumul cheltuielilor pentru politici sociale, inclusiv cele din bugetul de asigurări sociale.

S-a definit anul 2004 drept un an electoral pentru că, prin excepţie, în comparaţie cu 2002-2003 şi chiar cu 2005, cheltuielile alocate bugetului de asigurări sociale şi bugetelor aferente politicilor sociale sunt substanţial majorate, coincidenţă doar în 2004, pentru că este an electoral.

În legătură cu bugetul asigurărilor sociale, câteva probleme sunt obligat să le ridic. Prima problemă este cea legată de fundamentarea indicatorilor, atât la capitolul "Venituri", cât şi la capitolul "Cheltuieli". Noi avem, în impresia noastră, în evaluările noastre, o supraevaluare a indicatorilor, practic o parte din indicatori par umflaţi efectiv şi, sigur, dacă intrăm în detalii de calcul vom putea demonstra acest lucru.

Şi în anul 2003 ne-am confruntat cu o situaţie similară pentru că în lunile iunie-iulie, anul acesta, chiar domnul ministru Sârbu recunoştea că au fost exagerări optimiste ale Guvernului în ceea ce priveşte numărul de contribuabili, mai mic în realitate decât în proiecţia de buget. În ce priveşte salariul mediu estimat se dovedeşte şi acum, la sfârşitul anului, că a fost o prognoză hiperoptimistă, şi în ceea ce priveşte rata colectării contribuţiilor, mult exagerată în raport cu ceea ce se întâmplă, cu administrarea cheltuielilor ş.a.m.d.

Deci, o primă problemă pe care o avem în vedere este faptul că la capitolul "Venituri", aşa cum spuneam, indicatorii sunt supraevaluaţi.

O a doua problemă care aş vrea să o ridic doamnei ministru este legată de fondul de rezervă. Atunci când domnia sa şi-a început mandatul vorbea de un fond de rezervă la pensii, că doreşte să creeze un fond de rezervă, Legea l9 obligă la un fond de rezervă de 3%, doamna ministru ne dădea atunci exemplu despre un fond de rezervă de 50% în Finlanda sau de 13% în Franţa, spunea că va susţine ideea consolidării acestui fond de rezervă care astăzi este aproape inexistent şi sugera atunci, din ecotaxe, pentru că a fost întrebată din ce surse, vorbea doamna ministru de ecotaxe, de venituri din privatizare şi alocaţii de la buget.

Şi noi am solicitat, în mod expres, ca veniturile din privatizare să se îndrepte spre fondurile de pensii, spre fondul de rezervă din bugetul Casei Naţionale de Pensii şi am aştepta un răspuns pozitiv din partea Guvernului la această propunere.

În ceea ce priveşte cheltuielile, voi spune că, sigur, problema fundamentală în România rămâne criza structurală, criza de sistem a pensiilor. Oricât am dori noi să vorbim de bugete excedentare sau de echilibrul al bugetului de pensii, câtă vreme bugetul de pensii este subvenţionat din bugetul de stat, este cât se poate de clar că avem un buget deficitar şi chiar dacă înregistrăm o pantă uşor descendentă a deficitului, noi suntem în continuare şi în 2004 într-o criză de proporţii a sistemului de pensii şi firesc ar fi ca politica Guvernului să uşureze cumva această situaţie.

Noi credem că este un lucru bun faptul că în 2004, se dublează pensiile agricultorilor. Studiile au arătat că ţăranul român, pensionar sau nepensionar, este cel mai sărac ţăran din Europa, deci este în incapacitate absolută de a plăti obligaţiile pe care şi ei le au chiar dacă trăiesc la sat: obligaţii legate de curentul electric, de consumul alimentar ş.a.m.d. Deci, este un lucru bun faptul că se reuşeşte această măsură pe care şi noi am susţinut-o.

Credem însă cu insistenţă că în materie de pensii publice este obligatoriu ca Guvernul să treacă la recalcularea pensiilor, conform prevederilor iniţiale ale Legii 19, motiv pentru care am şi depus un proiect de lege în acest sens.

Guvernul aplică, începând cu 2001, două programe, un program de indexare şi un program de recorelare şi în opinia Guvernului acest lucru va face să se elimine inechităţile din sistem. Au fost făcute calcule însă în ceea ce priveşte eficienţa programului de recorelare. Sindicatele, care au o bună expertiză în materie au arătat că, pentru ca programul de recorelare a pensiilor să-şi atingă obiectivele, pensionarii ar trebui să mai trăiască un număr de 350 de ani. Este greu de bănuit că pensionarii din România, care nu mai au chiar foarte mult de trăit, pot să aştepte 350 de ani pentru ca un astfel de program să-şi atingă efectele.

Deci, cerem Guvernului ca într-adevăr să dea dovadă de interes pentru programul de recalculare a pensiilor, în mod constant Guvernul a spus că nu are capacitatea tehnică, că nu poate să facă acest lucru. Sunt obligat să aduc aminte şi desigur, domnii miniştri, domnul Giurăscu, domnul Ciotloş cunosc, Casa Naţională de Pensii beneficiază de un program informatizat, de o asistenţă austriacă, un program de 10 milioane de dolari, prin care logistica, tehnica, softul, totul este asigurat. Şi chiar săptămâna trecută, Casa de Pensii declara, dacă nu mă înşel, la o întâlnire la Ploieşti că poate să pună la dispoziţie orice informaţie legată de drepturile în pensie, de punctul de pensie, că acest sistem devine operaţional. Deci, dacă sistemul devine operaţional, înseamnă că mâine Casa de Pensii ar trebui să treacă la ceea ce se numeşte obligatoria recalculare a pensiilor, pentru că, cu programul de indexare şi cu programul de recorelare pe care le are Guvernul în atenţie, nu va reuşi decât, în cel mai bun caz, în cel mai fericit caz, să păstreze constantă puterea de cumpărare a pensionarilor.

Din păcate, sunt obligat să vă spun, domnilor miniştri, nu voi face nici o trimitere la vechea guvernare, puterea de cumpărare a pensiei în 2000 era mai mare decât puterea de cumpărare astăzi, o demonstrează studiile, o demonstrează analizele şi asta înseamnă că programele pe care tot încercăm să le facem nu îşi ating efectele, adică preţurile şi evoluţia, dinamica preţurilor este întotdeauna superioară evoluţiei veniturilor pensionarilor.

Deci, din acest punct de vedere, solicitarea noastră expresă este, aşa cum am spus, trecerea la recalcularea pensiilor. În egală măsură considerăm că este extrem de întârziat, extrem de întârziată în ceea ce priveşte reforma pensiilor, trecerea la pilonul 2 şi la pilonul 3. Este un lucru bun faptul că Guvernul a venit cu proiectele de lege, că le avem acum pe agenda parlamentară, dar cu siguranţă actualele generaţii de pensionari nu vor mai avea nimic de beneficiat din aceste proiecte şi programe care sunt singurele care sunt în măsură să echilibreze în momentul de faţă sistemul de pensii.

Aş vrea să fac un considerent, aprecia doamna ministru aici că nivelul de sărăcie în România este în scădere datorită programelor guvernamentale. Sunt obligat să spun cât se poate de clar, sărăcia în România dacă scade, aici este un mare semn de întrebare, dacă chiar aşa se şi întâmplă, dar să dăm crezare expertizei Băncii Mondiale, acest lucru se întâmplă datorită forţei de muncă care lucrează în străinătate, celor un milion şi jumătate de români care, în mod constant, trimit peste un miliard de euro prin conturi şi aproape un miliard de euro care ajung exact la destinaţie în bună parte spre familiile sărace din România.

Putem să credem că programele guvernamentale sunt foarte eficiente, dar se pare că suportul real al reducerii sărăciei şi al îmbunătăţirii condiţiilor de trai în România ţine în primul rând, de forţa de muncă care este externalizată, care lucrează peste hotare.

Ne surprinde şi în ceea ce priveşte cheltuielile, fundamentarea pe indicatori la număr de pensionari. Deci, noi în condiţiile în care, domnilor miniştri, şi am să vă rog să înţelegem un lucru, noi, în luna septembrie, vorbim în România de 6.125.000 de pensionari. Vom avea disponibilizări colective în continuare. 16 mari societăţi sunt pe lista de disponibilizări colective, bună parte dintre ei, din persoanele disponibilizate vor intra în pensii anticipate, parţiale sau totale. În egală măsură, prin hotărârile de guvern în ceea ce priveşte încadrarea în grupe de muncă şi în locuri de muncă vom avea cohorte noi de oameni care intră în sistemul de pensii şi totuşi dumneavoastră aţi fundamentat bugetul pe 6.080.000, adică pe o scădere efectivă. Nu vreau să înţeleg că, într-adevăr, contaţi pe scurtarea vieţii pensionarilor, dar se pare că aşa stau lucrurile în acest buget.

Voi mai face câteva comentarii legat de bugetul de şomaj. Este foarte bine că avem un şomaj în reducere şi sper din toată inima ca să nu fie doar o impresie statistică, pentru că s-a comentat şi la Uniunea Europeană că şomajul scade statistic şi nu scade în realitate.

Problema care aş dori să o subliniez este cea privind utilizarea bugetului de şomaj, respectiv măsurile active pe care dumneavoastră, Agenţia le are în vedere pentru reducerea şomajului.

O măsură corectă pe care dumneavoastră aţi luat-o şi pot să o spun este cea privind susţinerea prin credite a întreprinderilor mici şi mijlocii care creează locuri de muncă. Ceea ce vă solicit în mod insistent, domnule Cindrea, domnule ministru, este să verificaţi dacă 3.500 de miliarde alocaţi în 2001, 2002, 2003 şi 1.500 în 2004, într-adevăr, şi-au atins ţinta în sensul dacă locurile de muncă create sunt locuri de muncă stabilizate, pentru că, din păcate, analizele arată că există o migraţie în sistem enormă, adică banii se cheltuie şi cred eu că obligaţia dumneavoastră este, într-adevăr, să verificaţi dacă ele conduc la locuri de muncă care să fie stabilizate.

În concluzie, voi spune, pentru a nu-mi atrage din nou domnul preşedinte atenţia, că Grupurile liberale din Senat şi din Cameră nu vor vota acest proiect de buget nu numai datorită caracterului său electoral, ci datorită obstinaţiei cu care Guvernul nu vrea să facă transparente fondurile care vin din privatizare, Ordonanţa de Guvern nr.111. Am spus-o şi la bugetul de stat, dacă noi am fi văzut că aceşti bani vin spre Casa Naţională de Pensii, vin spre măsuri active pentru locuri de muncă, deci, dacă am fi văzut direcţia în care vin aceşti bani, nu neapărat în propunerile noastre, dar să vedem că ei se regăsesc obiectiv în dezbaterea Parlamentului, cu siguranţă, atitudinea noastră ar fi fost diferită, însă având în vedere totalul refuz al Guvernului de a ne spune ce va face cu cele câteva mii, dacă nu cumva zeci de mii de miliarde de lei provenite din privatizare, Grupurile parlamentare sunt obligate să voteze împotrivă. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Karoly Kerekes din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, se pregăteşte doamna deputat Ana Florea, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Kerekes Karoly:

Domnilor preşedinţi,

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Daţi-mi voie să încep prin prezentarea succintă a unor date macroeconomice generale pe care s-a fundamentat construcţia proiectelor bugetelor asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor de şomaj: creşterea economică de 5,5%, performanţă redutabilă în condiţiile recesiunii economice manifestate în ţările europene, o rată medie anuală a inflaţiei de 9% şi un deficit bugetar de 3%. Totodată, Guvernul afirmă cu hotărâre voinţa de a continua procesul de reformare structurală a economiei şi de creştere a capacităţii competitive a acesteia.

Procesul de ajustare structurală a industriei presupune modernizarea agenţilor economici, având potenţial de înfruntare a mediului concurenţial extern, reorientarea activităţii, închiderea parţială sau integrală a celor care nu se dovedesc a fi viabili într-o economie construită pe legităţile unei economii de piaţă.

Pe fondul creşterii economice prognozate, aceste două tendinţe sunt contradictorii în ceea ce priveşte efectele asupra pieţei forţei de muncă. Pe de o parte, creşterea economică presupune dezvoltarea afacerilor şi implicit sporirea numărului locurilor de muncă, pe de altă parte, lichidarea unor capacităţi de producţie atrage după sine disponibilizarea de personal.

Rata şomajului estimată de Guvern pentru anul 2004 se situează la un nivel de sub 8%, în condiţiile în care ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană şi ale căror economii se află în stadiul post-restructurare, şomajul înregistrează o valoare medie de 14,9% în 2003 cu variaţii între 7% în Cehia şi 20,1% în Polonia.

Nu doresc să intru în detalii legate de avansul pe care aceste ţări îl înregistrează faţă de România, dar mă întreb, totuşi: ce relevanţă are o rată a şomajului atât de ambiţioasă asupra imaginii de ansamblu asupra situaţiei ocupării forţei de muncă, în condiţiile în care asistăm la un fenomen din ce în ce mai accentuat al migraţiei oficiale sau nu a forţei de muncă spre ţările occidentale şi a menţinerii la cote alarmante a aşa-numitei munci la negru?

În aceste condiţii, o preocupare distinctă trebuie s-o constituie aplicarea măsurilor de reorientare a forţei de muncă, precum şi a programelor de formare continuă a adulţilor, ambele orientări având impact semnificativ asupra sporirii calităţii forţei de muncă şi a şanselor de integrare-reintegrare pe piaţa forţei de muncă sau menţinere a locurilor de muncă.

De asemenea, este necesară o mai accentuată consecvenţă în aplicarea măsurilor care au efect asupra gradului de ocupare a forţei de muncă, printre care amintesc relaxarea fiscalităţii şi crearea unui mediu propice al afacerilor, prin eliminarea barierelor birocratice şi a corupţiei de la nivelul administraţiei publice.

În ceea ce priveşte relaxarea fiscalităţii, este demn de remarcat continuarea reducerii taxei pe forţa de muncă începută în anul acesta, legându-se speranţe justificate de combaterea muncii la negru.

Piaţa muncii neimpozitată înseamnă nu numai venituri mai puţine pentru buget, dar şi o totală nesiguranţă şi lipsă de protecţie pentru angajaţi.

Unul dintre aspectele cele mai importante legate de situaţia ocupării forţei de muncă îl reprezintă efectul direct şi imediat indus asupra sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Din raportul însoţitor al proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat reiese faptul că pensia medie de asigurări sociale va fi de 1.864.109 lei, nivel obţinut în urma recorelării pensiilor, a indexării acestora şi a dublării pensiilor agricultorilor.

Totodată, se va modifica modalitatea de stabilire a indemnizaţiei de concediu acordate pentru creşterea copilului pentru anul 2004, aceasta situându-se la suma de 6.529.700 de lei, în cadrul cheltuielilor bugetare, cele legate de indemnizaţiile de maternitate şi de creştere a copilului până la 2 ani fiind în creştere cu 34% faţă de anul curent.

Coroborând aceste măsuri cu reducerea cu 2,5 puncte procentuale a cotei de contribuţie pentru asigurări sociale datorate de angajatori, rămâne ca veniturile bugetului să se situeze la un nivel care să acopere cheltuielile presupuse de aplicarea acestor măsuri, de altfel salutare.

Din datele prezentate în buget nu se prevede o majorare semnificativă a veniturilor din contribuţii, în schimb, suma prevăzută la Capitolul "Subvenţii primite de la bugetul de stat" va creşte abrupt, nivelul acesteia dublându-se faţă de anul acesta.

Aşadar, măsurile oportune de asigurare a unor venituri majorate beneficiarilor din sistemul de asigurări sociale corespund unei creşteri consistente a contribuţiei bugetului de stat la completarea veniturilor bugetare ale bugetelor asigurărilor sociale de stat, de la o pondere de 5% din totalul veniturilor în 2003 la 9% în 2004.

Doresc să-mi exprim speranţa că va fi îmbunătăţită rata de colectare a contribuţiilor datorate de angajaţi şi de angajatori printr-o activitate eficientă a noii înfiinţate Agenţii Naţionale de Administrare Fiscală atât în direcţia colectării contribuţiilor curente, cât şi a uriaşelor datorii acumulate de unii agenţi economici, faţă de care până acum s-a manifestat prea mare indulgenţă.

Cert este că măsura de dublare a pensiilor din agricultură, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.67/2003 constituie o măsură salutară şi în concordanţă cu Programul de guvernare asumat de Executiv. Însă, trebuie să remarcăm faptul că tot în mediul rural este extrem de scăzut nivelul contribuţiilor la buget, situaţie care se va menţine şi în anul viitor, ceea ce înseamnă nu numai venit mai puţin pentru buget, dar şi o lipsă de asigurare pentru agricultori, cu consecinţe sociale nedorite.

Recorelarea pensiilor, proces care urmează să se încheie în 2004, precum şi indexarea pensiilor, ambele prevăzute în Legea nr.19/2000, sunt menite să înlăture inechităţile cauzate de calculul diferit al pensiilor până la intrarea în vigoare a actualului sistem şi să păstreze puterea de cumpărare a pensiilor aflate în plată.

Totuşi, nu pot să nu remarc faptul că situaţia generală a pensionarilor nu va cunoaşte o ameliorare spectaculoasă, măcar şi constatând că pensia medie se situează la nivelul de 66,5% din salariul minim brut pe economie preconizat.

Nu putem trece cu vederea o carenţă serioasă a proiectului de lege legată de nerespectarea prevederii Legii nr.19/2000 referitoare la obligaţia constituirii unui fond de rezervă ce se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate.

De asemenea, în textul legii înaintat Parlamentului nu figura salariul mediu pe economie prognozat pentru anul 2004 - un element fundamental în calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului -, fiind prevăzut doar salariul mediu brut estimat pentru trimestrul I. Prin acceptarea amendamentului propus de grupul nostru parlamentar către comisiile de specialitate ale Parlamentului, această omisiune a fost corectată.

Doamnelor şi domnilor,

Trăgând o concluzie, putem afirma că acest buget, cu toate eforturile făcute, nu este un buget care să rezolve problemele sociale ale României. El se menţine în limitele resurselor financiare şi a posibilităţilor economice româneşti.

Reuşita acestui buget depinde în mare măsură de creşterea economică a României, dar şi de reducerea risipei uriaşe ce există în ţară şi de combaterea eficientă a infracţionalităţii economice.

În condiţiile date, acest buget încearcă să fie un instrument de realizare a angajamentelor asumate de Guvern prin Programul de guvernare în domeniul politicii sociale şi al ocupării forţei de muncă, motiv pentru care Grupul parlamentar al UDMR îl va vota.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Aplauze în Grupul parlamentar al UDMR)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna deputat Ana Florea, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Se pregăteşte, pentru ultima luare de cuvânt, domnul senator Bichineţ.

Doamna Ana Florea:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Principala trăsătură a acestui buget este apropierea faţă de nevoile sociale ale populaţiei. Alocarea de resurse importante pentru protecţia socială, pentru majorarea pensiilor şi recorelarea lor este în concordanţă cu nevoile sociale actuale.

Există, în acest proiect de buget, un echilibru fragil între protecţia socială şi dezvoltare. Aceste resurse insuficiente se pot corija printr-o alocare mai bună a destinaţiilor.

În condiţiile actuale, când resursele financiare sunt limitate, politica socială promovată de Guvern urmăreşte asigurarea unui anumit nivel de protecţie socială tuturor cetăţenilor ţării, în special categoriilor de persoane cu venituri mici.

Având în vedere că bugetul are nişte limite dependente de situaţia economică reală, este necesară o relansare economică pentru a putea creşte mai mult protecţia socială.

Acest buget al asigurărilor sociale de stat este fundamentat atât pe acoperirea nevoilor sociale ale ţării, cât şi posibilităţile economiei actuale, şi nu de ceea ce am dori noi, cât şi pentru asigurarea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană.

În aceste condiţii, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale consideră că acest buget va îmbunătăţi protecţia socială şi vom vota acest proiect de buget cu speranţa ca acesta să fie o bază pentru îmbunătăţirea bugetelor viitoare.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, domnul senator Bichineţ.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Şi, nu în ultimul rând, stimată doamnă ministru,

Vreau să mă adresez de la început dumneavoastră, pentru a vă semnala cât de frumos este când parlamentari din diferite grupuri îşi exprimă, vis-a-vis de aceeaşi chestiune - Proiectul bugetului de asigurări de stat pe anul 2004 - poziţii diferite, mai toate în contrast cu ceea ce aţi îndemnat dumneavoastră, de a vota acest proiect de buget.

Desigur, aţi observat că mai toate grupurile parlamentare au anunţat, prin reprezentanţii lor, că nu vor susţine acest proiect de buget şi mi-ar părea foarte rău ca, în final, când se va face numărătoarea voturilor, să fim la "nu" doar 40-50.

Iată, stimaţi colegi, cu o grabă de nedescris, Proiectul bugetului de stat pe anul 2004 a devenit lege. Bugetul a fost susţinut fără rezerve de reprezentanţii PSD şi UDMR care, de la o vreme, se au ca fraţii când este vorba de bani. Problemele lor încep, se pare, abia atunci când cele două grupuri politice nu se pot hotărî în ce grai să-şi vorbească.

Zilele trecute, întreaga opoziţie - PRM (şi am să spun în ordinea importanţei), PNL, PD şi PUR - a sancţionat prin multe şi profunde amendamente proiectul de buget, amendamente care, dacă ar fi fost luate în seamă, cu certitudine, bugetul n-ar fi fost mai mare, căci nu era posibil, însă ar fi fost mai drept şi mai stimulativ.

De ce se încăpăţânează, oare, Guvernul să aibă mereu dreptate? N-aţi obosit, domnilor, de atâtea succese şi realizări? Oare nu-i timpul să luaţi o pauză şi, după odihna binemeritată pe care o să v-o daţi, să ne ascultaţi şi pe noi - pe noi, opoziţia -, ca, împreună, să diagnosticăm problemele reale ale ţării - sărăcie şi frig, foamete, şomaj, insecuritate, corupţie şi criminalitate?

Parlamentarii Partidului România Mare nu caută nod în papură. Ştim că guvernarea trecută a făcut multe greşeli. Problema este că nici dumneavoastră nu aveţi soluţii. Era rău şi în perioada '96-2000 - e drept, nu mai rău ca acum -, iar răul produs în ţară nu este doar opera dumneavoastră, deşi v-aţi străduit cât aţi putut în acest sens.

Dacă un lunatic ar ajunge, din întâmplare, în România şi ar răsfoi proiectele de buget, s-ar minuna de realizările actualei guvernări. P.i.b.-ul înregistrează anual creşteri; p.i.b.-ul pe locuitor, de asemenea, creşte simţitor; inflaţia scade ca gâlcile; pensiile cresc mereu. Desigur, lista revendicărilor şi realizărilor poate fi prelungită, însă, bănuind că vizitatorului lunatic i s-a făcut şi foame şi sete, în acelaşi timp, îl lăsăm să iasă în stradă, acolo unde zvâcneşte viaţa şi unde cifrele pălesc.

Aici nu mai puteţi jongla cu grafice, imagini colorate şi statistici. Aici constaţi faţa reală a ţării: şomeri cu duiumul, tineri care se caţără pe zidurile Oficiului de migrare a forţei de muncă, doar, doar, or prinde un loc de muncă la cules de căpşuni ori corcoduşe în Spania, lăptuci şi gulii în Italia, bătrâni ce se ţin de garduri, vlăguiţi de foame şi boli, muncitori îngânduraţi, fete ce se prostituează şi adolescenţi care se droghează. În sate, stimaţi colegi, veselia este şi mai mare - şi asta nu din pricina faptului că s-a liniştit ravacul, ci pentru că Legea nr.416/2001 este în floare. S-a reuşit ceva unic în istoria ţării: plata lenei şi a chiulului. S-a stricat şi ţăranul, speriat şi debusolat de faptul că nevolnicii şi netrebnicii satului primesc bani să umble cu măturoaiele şi hârleţele dintr-o uliţă în alta, ca la o daciadă a absurdului.

Nu pot trece cu vederea şi un lucru bun, aşa este corect. Este vorba de dublarea pensiilor pentru pensionarii agricoli, faptul că ce necesită un efort bugetar de 7 mii miliarde de lei.

Iată una dintre ţintele pe termen mediu pe care o ocheşte Guvernul: creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi reducerea şomajului, prin aplicarea unor măsuri economice de stimulare a creării de noi locuri de muncă, în condiţiile continuării procesului de privatizare şi de restructurare, astfel încât în 2004 rata şomajului să scadă sub 8%.

Credem că ţinta este cam departe, aduce la vedere cu luminiţa de la capătul tunelului, iar mijloacele pe care le aveţi la îndemână nu vă pot ajuta s-o atingeţi niciodată. De ce? Simplu: dumneavoastră nu faceţi, stimaţi colegi, ci mimaţi că faceţi. Un sfert din popor este asistat, întreţinut. Se încurajează, astfel, nemunca, parazitismul social şi necinstea.

Îmi pare foarte rău că domnul Adrian Năstase, primul-ministru al Guvernului Năstase, nu este prezent aici, căruia, în final, voiam să-i transmit un mesaj din judeţul cel mai năpăstuit al ţării - judeţul Vaslui -, unde şomajul a atins cote alarmante de până la 40%: "Frigu-n oase/Foamea-n case/Asta ne-a adus Năstase/Că-n ţara lui "ciocu' mic"/S-a pus bir şi pe nimic".

Vă mulţumesc.

(Aplauze în Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Aveţi în mapele dumneavoastră Raportul favorabil al Comisiilor pentru buget-finanţe, sigur, cu amendamentele admise; de asemenea, setul de amendamente respinse.

Începem dezbaterea pe articole.

Titlul legii.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.1. Nu avem amendamente.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Cine este împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Voturi pentru? 167 de voturi pentru.

Art.2. Nu avem amendamente.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 44 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Voturi pentru? 167 de voturi pentru.

Cap. I. Titlul capitolului.

Dacă sunt obiecţii?

Supun votului dumneavoastră titlul Cap. I.

Cine este împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Voturi pentru? 167 de voturi pentru.

Art.3. Nu avem amendamente.

Dacă sunt intervenţii?

Aveţi amendament?

Domnul Dan Brudaşcu:

Da, domnule preşedinte.

Vreau să vă rog respectuos să-mi permiteţi să atrag atenţia colegilor care au redactat acest proiect de lege că el se face cu respectarea şi a limbii române.

Deci, eu nu aş vrea să intervin din nou să fragmentez discuţiile. Atrag, însă, atenţia că pe parcursul acestui proiect de lege, în mai multe locuri, sunt scăpări destul de semnificative.

În primul rând, poate că, datorită dorinţelor de a satisface nevoile populaţiei, s-a uitat că nu se desparte, spre exemplu, subiectul de predicat prin virgulă, aşa cum este în cazul alin.2 al acestui art.3. Mai sunt şi altele.

Rog Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să-mi permită, în final, să fac propunerile de exprimare corectă în limba română, pe parcursul acestui proiect de lege; aceasta ca să nu intervin de fiecare dată, pentru a nu mânca timpul dezbaterii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. De acord, doamna ministru.

Stimaţi colegi,

Cu această corecţie gramaticală, supun votului dumneavoastră art.3.

Cine este împotrivă? 46 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Voturi pentru? Vă rog să votaţi. 167 de voturi pentru.

Art.4. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.4.

Cine este împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Voturi pentru? 196 de voturi pentru.

Art.5. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră art.5.

Cine este împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Voturi pentru? 167 de voturi pentru.

Titlul Cap. II, stimaţi colegi, revenim.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 167 de voturi pentru.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă la titlul capitolului.

Abţineri? O abţinere.

Cap. III - "Regimul şi destinaţia cheltuielilor".

Dacă sunt obiecţii legate de titulatura Cap. III?

Vă rog să votaţi.

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Voturi pentru? 169 de voturi pentru.

Art.6. Nu avem amendamente.

Dacă sunt, totuşi, intervenţii?

Supun votului dumneavoastră art.6.

Cine este împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abţineri? 13 abţineri.

Voturi pentru? Vă rog să votaţi. 167 de voturi pentru.

Art.7. Dacă sunt intervenţii?

Doamna deputat Paula Ivănescu. Aveţi cuvântul.

Un amendament la alin.3.

Vă ascultăm, doamna deputat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Stimaţi colegi,

Aş dori să ne aplecăm, cu înţelepciune, asupra propunerii făcute de Partidul Democrat, de eliminare a alin.3 de la art.7, care privează funcţionarii publici de o serie de drepturi care le-au fost date prin Legea nr.188 din 1999.

An de an, din anul 2000, se tot amână aplicarea efectelor acestei legi şi ne plângem că avem funcţionari publici ineficienţi, corupţi şi cu o birocraţie care nu duce la nimic bun în această lume.

De aceea, vă rog să fiţi de acord să eliminăm acest articol, astfel ca funcţionarii publici să intre în drepturile conferite de lege.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Doamna ministru Elena Dumitru.

Vă ascultăm.

Doamna Elena Dumitru:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Înţelegem preocuparea pe care Grupul parlamentar al Partidului Democrat o are, dar este o preocupare deocamdată fără fundament şi, reţinând această îngrijorare, vă spunem că, pentru acest amendament nu există şi o propunere privind susţinerea financiară, iar priorităţile Guvernului pe anul 2004 nu prevăd dispoziţii financiare speciale pentru acest gen de amendamente.

Dacă doamna deputat Paula Ivănescu ar fi fost în măsură să propună şi sursa de finanţare, cu siguranţă că această preocupare ar fi fost mai bine fundamentată.

Domnule preşedinte, respingem acest amendament.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisiile pentru buget-finanţe? Deci, acelaşi punct de vedere, da?

Supun votului dumneavoastră, însă, acest amendament respins de Comisiile pentru buget-finanţe, respins de către Guvern.

Cine este pentru acest amendament? 61 de voturi pentru.

Abţineri? 3 abţineri.

Voturi împotrivă? 167 de voturi împotrivă.

Deci, a fost respins amendamentul.

Nu mai avem alte intervenţii.

Dacă mai sunt, totuşi? Nu.

Supun votului dumneavoastră art.7, în formula prezentată de iniţiator.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 52 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

A fost votat.

Art.8. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră art.8.

Cine este împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Voturi pentru? 169 de voturi pentru.

Art.9. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră art.9.

Cine este împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Voturi pentru? Vă rog să votaţi. 167 de voturi pentru.

Art.10. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră art.10, în totalitatea lui.

Voturi împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Voturi pentru? Vă rog să votaţi. 167 de voturi pentru.

Art.11, stimaţi colegi, dacă sunt intervenţii? Vă anunţ că avem un amendament la alin.3 al comisiilor de buget finanţe, sigur, la propunerea parlamentarilor.

Dacă sunt observaţii la acest amendament?

Supun votului dumneavoastră... De acord, doamna ministru?

Supun votului dumneavoastră alin.3 de la art.11 în formularea comisiilor de buget finanţe. Vă rog să votaţi.

Voturi împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Voturi pentru? 169 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră art.11, în totalitate.

Voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Voturi pentru? Vă rog să votaţi. 168 de voturi pentru.

Art. 12, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.12.

Voturi împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Voturi pentru? 169 de voturi pentru.

Capitolul IV. Dacă sunt intervenţii legate de titlul Capitolului IV.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului IV.

Cine este pentru? 169 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Art.13, dacă sunt intervenţii?

Domnule deputat Gheorghe Barbu, vă rog. Se referă la alin.5.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor preşedinţi,

Noi vă propunem suplimentarea sumei de 1500 de miliarde utilizată pentru acordarea de credite în vederea creării de locuri de muncă la 2000 de miliarde şi suportarea acesteia din excedentul asigurărilor la bugetul de şomaj din dorinţa de a stimula şi a accelera crearea de locuri noi de muncă, cu toate că aceste noi locuri de muncă create în ultimii ani au fost plătite la salariul minim pe economie, în principiu, printre altele, au creat şi sărăcie.

Cu toate acestea, credem că este mult mai important să se susţină din acest fond pentru care se suportă măsurile active această majorare de 500 de miliarde de lei.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii legate de acest alineat?

Doamna ministru Elena Dumitru, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Elena Dumitru:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Domnul deputat Barbu dovedeşte cu această intervenţie un foarte mare entuziasm şi, de altfel, şi faptul că pe drumul Damascului, câteodată te poţi împiedica. Nu mă pot abţine să nu vă amintesc că în anul 2000 suma acordată pentru susţinerea măsurilor active a fost de 2% din bugetul asigurărilor de şomaj şi a reprezentat fix 80 de miliarde.

Sigur, în anii care urmează va fi nevoie de o creştere a acestei sume, noi am fundamentat 1 500 de miliarde pe o experienţă de doi ani şi pe capacitatea de absorbţie a acestei sume.

Vă mulţumesc pentru felul indirect în care recunoaşteţi o politică justă şi cred că în anul 2005 vom ajunge la suma pe care dumneavoastră o propuneţi.

Domnule preşedinte, propun respingerea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră acest amendament al doamnei deputat Paula Ivănescu şi al domnului deputat Gheorghe Barbu, respins de către Guvern. Îşi păstrează punctele de vedere comisiile buget-finanţe? Da? Bun.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog, cine este pentru? 56 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. 169 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.13, în totalitate.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Voturi pentru? 169 de voturi pentru.

Art.14. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Voturi pentru? Vă rog să votaţi. 169 de voturi pentru.

Capitolul V. Dacă sunt intervenţii legate de titulatura Capitolului V? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 169 de voturi.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.15, dacă sunt intervenţii? Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră art.15.

Voturi împotrivă? 50 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Voturi pentru? 169 de voturi pentru. Vă mulţumesc.

Art.16. Nu sunt amendamente. Dacă sunt totuşi intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.16.

Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Voturi pentru? 170 de voturi pentru. Vă mulţumesc.

Art.17. Dacă sunt intervenţii? Nu avem amendamente.

Vă rog să votaţi.

Voturi împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abţineri? O singură abţinere.

Voturi pentru? 170 de voturi pentru.

Art.18. Nu avem amendamente. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.18, în totalitate.

Voturi împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri? O singură abţinere.

Voturi pentru? 170 de voturi pentru.

Capitolul VI - Dispoziţii finale.

Dacă sunt obiecţii legate de titlul Capitolului VI? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 23 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Voturi pentru? 170 de voturi pentru.

Art.19, dacă sunt intervenţii?

Doamna deputat Paula Ivănescu, aveţi cuvântul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mereu alături de funcţionarii publici şi la acest buget, şi în acest an, solicit colegilor mei senatori şi deputaţi să eliminăm art.19 care prevede interdicţia acordării tichetelor de masă pentru funcţionarii publici din domeniu, deci din domeniul asigurărilor sociale şi aceasta o fac pentru a nu crea discriminări între aceşti funcţionari publici şi alţi salariaţi care trăiesc şi vieţuiesc şi muncesc în România.

Sper ca de data această să-mi acordaţi mai multă încredere că vă propun ceva bun.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Am înţeles, vreţi să luaţi cuvântul? Aveţi cuvântul, domnule Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este bine ce a prevăzut doamna inginer, colega noastră, pentru că, de altfel, şi noi ne gândeam la asta. Cum adică, orice sistem de finanţare presupune, de fapt, şi o donaţie, dacă vrea cineva, are plăcerea să doneze nişte bani pentru aşa ceva, eu îi interzic prin lege? Care e problema? Ce poate să facă el prin acea donaţie? Funcţionarul acela public îi asigură nu ştiu ce avantaje? Deci susţinem şi noi intervenţia doamnei ca să fie art.19 eliminat.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt.

Dau cuvântul doamnei ministru Elena Dumitru.

Doamna Elena Dumitru:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Din păcate, autorii acestui amendament nu precizează sursa de acoperire a sporului de cheltuieli ce ar rezulta din acordarea tichetelor de masă pentru salariaţii din sectorul de pensii şi şomaj, iar aceste influenţe se apropie de 120 de miliarde de lei. Dată fiind neacoperirea financiară a acestui amendament foarte generos, propun respingerea lui.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulţumesc.

Comisiile de buget, finanţe îşi păstrează punctul de vedere? Da.

Stimaţi colegi,

O singură problemă, lipsa surselor financiare, supun totuşi votului dumneavoastră art.19, respins de comisiile de buget-finanţe şi Guvern pe motivele arătate.

Vă rog, cine este pentru acest amendament? Vă rog să ridicaţi mâinile. 52 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 171 de voturi împotrivă.

La art.19 avem un amendament propus de comisiile de buget-finanţe.

Dacă sunt intervenţii legate de acest amendament? Înţeleg că nu.

Doamna ministru, de acord cu el? Da.

Supun votului dumneavoastră art.19, în formularea prezentată de către comisiile buget-finanţe.

Voturi împotrivă? 52 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cine este pentru? 171 de voturi pentru.

Art.20, stimaţi colegi. Nu avem amendamente. Dacă sunt totuşi intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.20, în formula prezentată de iniţiator.

Vă rog, cine este împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abţineri? O singură abţinere.

Voturi pentru? 171 de voturi pentru.

Art.21, dacă sunt intervenţii? Vă rog.

Stimate coleg, nu aveţi amendament aici.

Avem însă, stimaţi colegi, la art.21 alin.1 şi alin.2 două amendamente propuse de comisiile de buget finanţe.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de buget-finanţe.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. 171 de voturi pentru.

Acum, supun votului dumneavoastră art. 21 în totalitate.

Voturi împotrivă? 45 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Voturi pentru? Vă rog să votaţi. Domnule Predescu, vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. 171 de voturi pentru.

Art.22. Dacă sunt intervenţii? Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră art.22.

Voturi împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. 172 de voturi pentru.

Art.23. Dacă sunt intervenţii?

Doamna deputat Paula Ivănescu, aveţi cuvântul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Măcar să păstrăm aparenţele de democraţie, dacă nu ne interesează soarta oamenilor care sunt cuprinşi în aceste cifre.

Aş propune ca la art.23, cotele de contribuţie faţă de cele propuse de Guvernul PSD să le micşorăm un pic măcar pentru a scădea presiunea fiscală asupra forţei de muncă. Şi, de aceea, noi vă propunem pentru condiţii normale de muncă cota de 30%, pentru condiţii deosebite de muncă cota de 35%, pentru condiţii speciale de muncă 40%.

Deci trebuie să recunoaştem că această propunere nu atinge cotele lăsate de "odioasa guvernare" din anul 2000 care erau 25-30-35%. Vă rugăm să fiţi de acord cu această scădere asupra fiscalităţii ce se aplică forţei de muncă în aşa fel încât să încercăm încetul cu încetul să eradicăm munca la negru, să încercăm să facem oamenii să se bucure de venitul din munca lor, iar pentru întreprinzători să poată să meargă mai departe cu crearea de noi locuri de muncă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt alte intervenţii la art.23?

Vă rog, domnule.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Am şi eu un amendament la art.23 şi vreau să continui ideea colegei mele, asupra faptului că există o presiune fiscală foarte mare asupra tuturor agenţilor economici, motiv pentru care aceste cote de contribuţii de asigurări sociale au fost discutate în foarte multe cazuri şi nu s-a găsit încă o soluţie. Este adevărat că dumneavoastră, actualii guvernanţi, aţi propus pentru la anul o diminuare cu 2,5 puncte pentru angajatori. Noi vă propunem pentru a ne încadra în recomandările Uniunii Europene. Primo.

Secundo. Pentru a răspunde unor condiţii de facto, efectiv, constatate în practică, toate acestea spun că în anul acesta nu s-au putut plăti şi deconta de către agenţii economici decât în proporţie de 62%. Acest aspect m-a condus la faptul că trebuie ca aceste cote de impunere să fie micşorate, şi anume de la 31 până la 41% propuneţi dumneavoastră, eu am propus de la 21 până la 30%, aceste cote conduc la o mai bună acumulare a capitalului agenţilor economici şi, de asemenea, la faptul că aceşti agenţi economici pot să-şi plătească efectiv aceste sume către bugetul statului.

De ce să impunem noi nişte cote mai mari şi care să nu poată fi plătite către bugetul statului şi ar trebui normal să impunem cote ceva mai mici care pot să fie plătite şi pe care ne putem baza, nu pe nişte cifre puse de către guvernanţi şi care să nu poată fi decontate de către agenţii economici.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Marian Ionescu ca, de altfel, şi doamna deputat Paula Ivănescu au o argumentaţie care e corectă. Singura problemă este că ne-ar trebui vreo 20 de mii de miliarde. Nimica toată.

Doamna ministru Elena Dumitru, vă rog.

Doamna Elena Dumitru:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost fundamentat pentru cotele aşa cum sunt prevăzute ele în proiectul de buget. Alte cote ar determina reducerea veniturilor bugetare, nemaifiind posibilă, în aceste condiţii, acordarea indexării şi a etapelor de recorelare, aşa cum le-am anunţat.

Desigur, am ascultat cu foarte multă atenţie comentariile domnilor parlamentari şi sunt de acord, ca, de altfel, întregul guvern, cu dumnealor, că de fapt volumul contribuţiilor sociale trebuie să scadă în anii care urmează şi el a scăzut şi în ultimii 3 ani de la ceva mai mult de 60% cotă globală a contribuţiilor sociale în anul 2000 la 49,5% începând cu 2004. Este o scădere prudentă, dar foarte consistentă. Dovadă dă faptul că a crescut foarte mult rata de conformitate, iar performanţele în colectarea acestor contribuţii sunt mult mai bune decât în anii trecuţi. În orice caz, mai bune decât în 1999 şi 2000.

Domnule preşedinte, vă propun respingerea amendamentului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înţeles, doamnă ministru.

Stimaţi colegi,

Sperăm să ajungem cândva aici, din păcate, bani nu avem, suma este foarte mare.

Supun votului dumneavoastră, în primul rând, amendamentul respins de la nr.crt.9 al domnului deputat Costel Marian Ionescu, respins pe motivele arătate.

Cine este pentru acest amendament? 47 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 179 de voturi împotrivă.

Supun acum votului dumneavoastră amendamentul de la nr.crt.10 al doamnei deputat Paula Ivănescu şi al domnului deputat Gheorghe Barbu, de asemenea, respins pe aceleaşi motive.

Vă rog, cine este pentru? 49 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 170 de voturi împotrivă.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră art.23, în formula prezentată de iniţiatori.

Voturi împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi pentru? 180 de voturi pentru. A mai venit şi domnul Triţă Făniţă.

Stimaţi colegi, art.24. Nu avem amendamente.

Vă rog dacă sunt totuşi intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.24.

Voturi împotrivă? 48 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. 180 de voturi pentru.

Art. 25, stimaţi colegi, la alin.2 avem un amendament propus de comisiile de buget, finanţe care are în spate o serie de amendamente ale colegilor noştri deputaţi şi senatori, îi aveţi menţionaţi în această anexă.

Dacă sunt intervenţii la acest alineat? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.2 de la art.25, în formula propusă de comisiile de buget, finanţe.

Vă rog să votaţi.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 15 abţineri.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Nu mai avem alte intervenţii, supun votului dumneavoastră art. 25, în totalitate, inclusiv alin.2 pe care tocmai l-am votat.

Voturi împotrivă? 36 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Voturi pentru? 189 de voturi pentru.

Art.26. Dacă sunt intervenţii. Domnul deputat Gheorghe Barbu, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor preşedinţi,

Conform prevederilor proiectului bugetului, cheltuielile pentru administrarea fondului privind asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale se suportă din sistemul public de pensii.

Propunerea noastră este ca aceste cheltuieli să fie suportate din fondul iniţial constituit conform prevederilor art.25 atât în anul 2003 cât şi în anul 2004. Nu credem că există un temei legal pentru ca bugetul fondului de pensii, a sistemului public de pensii să fie afectat de această cheltuială chiar dacă administrarea a fost trecută acum în subordinea Casei Naţionale de Pensii.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă sunt şi alte intervenţii. Nu sunt.

Doamna ministru Elena Dumitru, aveţi cuvântul!

Doamna Elena Dumitru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Anul 2004 este primul an în care se creează, în cadrul Casei Naţionale de Pensii şi alte asigurări sociale, infrastructura necesară gestionării fondului pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

În acest an, va fi selecţionat şi pregătit un prim lot al personalului necesar aplicării Legii nr.346/2002, precum şi structurile economice necesare gestionării noului fond. Dezvoltarea acestor structuri va fi una treptată şi va fi finalizată în ultima parte a anului viitor.

În aceste condiţii, s-a considerat că este şi mai eficient şi mai potrivit să utilizăm temporar pentru organizarea iniţială a acestei activităţi fonduri din bugetul asigurărilor sociale de stat, urmând ca la finalul exerciţiului bugetar să fie făcută regularizarea cu bugetul destinat accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, în care scop noi vom emite normele metodologice prevăzute la art.26. Şi, de altfel, în Ordonanţa de urgenţă nr.107 din 24 octombrie 2003 pentru modificarea acestei legi referitoare la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, art.140 şi art.141 ne oferă baza legală pentru a face aceste operaţiuni inclusiv regularizarea cheltuielilor.

Domnule preşedinte, date fiind aceste explicaţii, vă rog să luaţi în considerare respingerea acestui amendament.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Deci, aţi ascultat explicaţiile Comisiile de buget-finanţe, doriţi să completaţi ceva? Motivele pentru care nu s-a acceptat această propunere. Supun totuşi votului dumneavoastră acest amendament de la art.26 respins pe motivele arătate.

Cine este pentru? 50 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă, stimaţi colegi? 185 de voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră art.26.

Cine este împotrivă? 50 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Voturi pentru? 185 voturi pentru.

Art.27. Nu avem amendamente. Dacă sunt totuşi intervenţii. Nu sunt.

Cine este împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Voturi pentru? Vă rog să-l lăsaţi pe domnul Cazan să voteze. Voturi pentru? Mulţumesc. 185 voturi pentru.

Art.28. Dacă sunt intervenţii. Face trimitere la anexe.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este împotrivă? 45 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Stimaţi colegi, trecem la anexe.

Ce anume?

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Numele dumneavoastră nu îl puneţi la vot?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Data viitoare.

Stimaţi colegi, trecem la anexe.

Anexa nr.1/04 - anexă de sinteză, sigur se va corecta dacă sunt eventuale influenţe. Nu avem amendamente. Dacă sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră anexa 1/04.

Cine este împotrivă? 50 de voturi împotrivă?

Abţineri, dacă sunt. Înţeleg că nu.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Anexa nr.2/04. De asemenea, anexă de sinteză. Nu avem amendamente.

Cine este împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Anexa nr.3/04/19. Avem un amendament al Comisiilor de buget-finanţe. Dacă sunt şi alte intervenţii. Nu sunt.

Dacă sunt observaţii la formularea propusă de Comisiile buget-finanţe la această modificare. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest amendament al Comisiilor de buget-finanţe.

Cine este împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Voturi pentru? Mulţumesc foarte mult. 187 voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră anexa 3/04/19, în totalitate.

Cine este împotrivă? Vă rog să votaţi. 50 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Voturi pentru? 187 de voturi pentru.

Am votat anexa 3/04/19 în totalitate.

Trecem la anexa nr.1/06. Nu avem amendamente. Dacă sunt intervenţii. Se referă la asigurările pentru şomaj.

Nu sunt intervenţii.

Cine este împotrivă? 46 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Voturi pentru? Vă rog să votaţi. 188 de voturi pentru.

Anexa nr.2/06. De asemenea, anexă de sinteză. Dacă sunt intervenţii.

Cine este împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Voturi pentru? Vă rog să votaţi. 189 voturi pentru.

Deci, am votat anexa nr.2/06, în totalitatea sa. Practic, stimaţi colegi, am votat toate anexele, nefiind intervenţii la ele, le-am votat în totalitate.

Stimaţi colegi, am parcurs şi anexele.

Vă rog să-mi permiteţi acum să supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege de aprobarea bugetului de asigurări sociale de stat pe 2004, în totalitate. Vă rog să votaţi.

Cine este împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Voturi pentru, stimaţi colegi! Vă rog să votaţi! 193 de voturi pentru.

Stimaţi colegi, am încheiat şi bugetul de asigurări sociale de stat. (Aplauze) Vreau să vă mulţumesc pentru participare şi să ne vedem joi, la şedinţa solemnă pentru 1 Decembrie, care va avea loc la ora 9,30.

Cu asta declar închise lucrările şedinţei noastre comune de astăzi.